Tratatul international

Tratatul international.

26. Pot fi considerate drept tratate internationale acordurile incheiate intre state si societati transnationale? Nu pot fi calificate drept tratate internationale acordurile care intervin intre unele state, pe de o parte, si intreprinderi straine, de cele mai multe ori societati transnationale, pe de alta parte, care au drept obiect, de regula, exploatarea unor resurse de materii prime, ori mai nou, prestarea unor servicii.    ''Oricare ar fi importanta lor pentru statele respective, sau puterea de care dispun partenerii acestora, asemenea acorduri nu sunt tratate internationale, esi din punct de vedere formal se pot asemana cu acestea''.

27. Analizati raportul dintre codificare si dezvoltarea progresiva a treptului international.

28. Prezentati consecintele juridice ale semnarii tratatului. Semnarea tratatelor se face in scopul autentificarii textului negociat. Autentificarea prin semnare repr astfel atestarea solemna, de catre statele care au participat la negocieri, a faptului ca acestea s-au incheiat si ca testul asupra caruia isi depun semnatura repr forma definitiva a tratatului, acesta neputand fi deci modificat unilateral de nici unul din statele participante. Etapa negocierii unui tratat nu este insa urmata in toate cazurile, imediat, de semnarea definitiva a acestuia. Exista astfel de situatii in care,dupa incheierea negocierilor se procedeaza doar la semnarea ad-referendum sau la parafarea textului, prin semnarea cu mentiunea ''ad-referendum'' se autentifica textul tratatului, dar numai cu caracter provizoriu. Parafarea, care consta in inscrierea initialelor numelui negociatorului imputernicit al fiecarui stat pe textul negociat are acelasi efect provizoriu. Semnarea ad-referendum sau parafarea trebuie urmata de semnarea definitiva a tratatului, conditie obligatorie pt declansarea procedurilor din etapa urmatoare.

29. .Analizati compativ ratificarea,aprobarea,acceptarea si aderarea la tratat. Ratificare prin simpla participare la negocierea si semnarea unui tratat,statele nu se considera obligate juridic de dispozitiile acestuia.Pt ca un stat sa fie definitiv angajat juridic prin dispozitiile tratatului este necesar sa intervina un act intern,prin intermediul caruia organele special abilitate,de regula parlamentele nationale,analizeaza dispozitiile acestuia si decid asupra angajarii statului.Acest act constituie ratificarea tratatului.Ratificarea impune elaborarea unei lesgilatii interne pt aplicarea dispozitiilor acestuia sau tratatul poate ridica anumite probleme politice care presupun un anumit consimtamant din partea Parlamentului.O problema in legatura cu ratificarea tratatelor este acea daca ratificarea trebuie sa fie data intr-un anumit termen.De obicei,termenul pt ratificare depinde in mare masura de natura tratatului si exista tratate ratificate dupa multi ani. Prin aprobare sau acceptare - ca o alternativa la ratificarea tratelor,o modalitate noua de exprimare a consimtamantului statelor de a fi parti la tratate a aparut aprobarea sau acceptarea care este data in competenta guvernelor.Pe aceasta cale se realizeaza o examinare mai expeditiva a dispozitiilor unor tratate si se evita procedura mai lunga si complicata a ratificarii parlamentare.In conformitate cu legile interne ale fiecarui stat,sunt supuse aprobarii sau acceptarii de catre guvern tratatele care nu implica un angajament politic major saun nu se refera la domenii esentiale ale exercitarii suveranitatii statelor.Aderarea - se refera numai la tratatele multilaterale si intervine in cazurile in care un stat nu a participat la negocierea si semnarea tratatului dar decide ulterior,sa devina parte la acesta.Aderarea este posibila numai daca aceasta modalitate de a deveni parte la un tratat este prevazuta expres in textul tratatului sau daca din acesta rezulta intentia partilor de a permite aderarea ulterioara a altor state.In functie de natura tratatului,aderarea se realizeaza prin procedura ratificarii sau aprobarii.

30. Analizati efectele rezervelor la tratate in raport cu diferitele pozitii pe care le pot adopta celelalte state parti cu privire la acestea. Un prim grup de raporturi sunt cele care se stabilesc intre statul care a formulat una sau mai multe rezerve si statele parti care le-a acceptat. In aceste cazuri dispozitiile tratatului leaga statul rezervatar si statele care le-a acceptat, cu pricizarea ca in ceea ce priveste articolele asupra carora s-au formulat rezerve, dispozitiile care leaga aceste state sunt cele modificate conform rezervelor. Intre statul rezervatar si statele care au formultat obiectiuni la rezerve se creaza 2 posibile grupuri de raporturi, in functie de atitudinea diferita a statelor care au formulat obiectiuni: -statele care au formulat obiectiuni la rezerve au latitudinea sa accepte ca restul dispozitiilor tratatului neafectate de rezerve, sa se aplice intre ele si statul rezervatar; -aceleasi state au insa posibiltate ca, datorita obiectiunilor la rezerve sa refuze aplicarea ansamblului tratatului intre ele si statul rezervatar.

31. In ce conditii pot dobandii statele terte la un tratat drepturi decurgand din acel tratat? Dar obligatii? Drepturi Statele terte pot dobandi drepturi prin dispozitiile unui tratat la care nu sunt parti: 1.daca partile la tratat inteleg, prin asemena dispozitii sa confere acest drept, fie statutului tert sau unui grup de state caruia acesta ii apartine, fie tuturor statelor; 2.daca statul tert consimte, consimtamantul poate fi tacit. Se impune insa ca exercitiul dreptului de catre statul tert sa se conformeze cadrului juridic stabilit prin tratatul din care izvoraste. Posibiltatea ca terti sa dobandeasca anumite drepturi in temeil clauzelor unui tratat la care nu sunt parti a fost asociata, din punct de vedere tehnic, cu stipulatia pt altul, existenta in raporturile de drept civil. Obligatii. Posibilitatea ca tertilor sa le revina, totusi, in anumite conditii, obligatii din dispozitiile unui tratat intervenit intre alte 2 sau mai multe state, este reglementata de art.35 al Conventiei de la Viena. Sunt stabilite pt aceasta 2 conditii: 1.partile la tratat sa fie inteles sa creeze o asemenea obligatie din dispozitiile tratatului. 2.statul tert sa accepte in mod expres si in scris aceasta obligatie.

32. Care sunt consecintele juridice ale starii de razboi cu privire la diferitele categorii de tratate multilaterale sau bilaterale la care statele beligerante sunt parti? Din practica internationala pot fi deduse unele consecinte ale razboiului asupra situatiei tratatelor: 1.Tratatele bilaterale dintre beligeranti, mai ales cele privind relatiile economice si financiare, isi inceteaza aplicarea; 2.Tratatele multilaterale sunt suspendate in raporturile dintre beligeranti si raman in vigoare in raporturile dintre nebeligeranti precum si in raporturile dintre beligeranti si nebeligeranti. 3.tratatele bilaterale sau multilaterale privind regulile de purtare a razboiului vor ramane, evident, in vigoare. La fel, nu se poate admite, incetarea tratatelor privind frontierele, intrucat aceasta ar echivala cu admiterea implicita a recurgerii la forta ca mijloc de reglementare a unor probleme internationale.

33.Comparati formele de viciere a consimtamantului unui stat de a deveni parte la tratat. Constrangerea exercitata asupra reprezentantului statului - in cazul in care este constatata, face ca tratatul sa fie lipsit de orice efect juridic: ''exprimarea consimtamantului unui stat de a fi legat printr-un tratat, obtinuta prin constrangerea exercitata asupra reprezentantului sau prin acte sau amenintari indreptate impotriva lui, este lipsit de orice efect juridic'' (art.51 al Conventiei de la Viena). Aceasta forma constrangerii evidentiaza faptul ca actele prin care ea se materializeaza, sunt indreptate, impotriva reprezentantului unui stat, ca individ, si nu in calitate de organ al statului. Trebuie sa fie deci vorba de amenintari, vizand libertatea sau integritatea fizica a persoanei, cariera sau familia sa. Constrangerea exercitata asupra statului - Pactul Societatii Natiunilor a instituit, pentru prima data, limitari substantiale ale dreptului statelor de a recurge la forta iar Pactul Briand-Kellogg din 1928, a scos razboiul inafara legii. Prin art.2 alin.4, Carta ONU ,interzice recurgerea la ''amenintarea cu forta sau folosirea fortei,fie impotriva integritatii teritoriale ori independentei politice a vreunui stat, fie in orice alt mod incompatibil cu scopurile Natiunilor Unite''. Principiul interzicea folosirea fortei sau amenintarii cu forta, astfel, consfintit, impune, ca o consecinta fireasca, nulitatea tratatelor, obtinute prin incalcarea acestor principii. Conventia de la Viena, codifica, ca un viciu de consimtamant distinct, ''constrangerea exercitata asupra unui stat prin amenintarea sau folosirea fortei''.Art. 52: ''Este nul orice tratat a carui incheiere a fost obtinuta prin amenintarea sau folosirea fortei, cu violarea principiilor de drept international incorporate in Carta Natiunilor Unite''.

34. Incetarea tratatului ca urmare a violarii lui de catre una din parti (art.60 din Conventia de la Viena asupra dreptului tratatelor). O situatie speciala de incetare a unui tratat o reprezinta violarea tratatului de catre una din parti. Aceasta violare poate antrena incetarea tratatului sau suspendarea efectelor lui. In practica s-a constat insa ca s-au invocat adesea situatii de violari neinsemnate pt a se obtine dreptul de a denunta unilateral tratate care nu mai conveneau uneia din parti. Aceasta a facut ca in Conventia de la Viena sa se limiteze posibilitatea invocarii violarii tratatului la cazurile in care se poate dovedi ca este vorba despre o violare substantiala. Art.60, alin3: ''in sensul prezentului articol, o violare substantiala a unui tratat este constituita de: a)o respingere a tratatului neautorizata de prezenta conventie; b)violarea unei dispozitii esentiale pt realizarea obiectului sau scopului tratatului'.