UNELE ASPECTE PRIVIND IMPORTANTA APRECIERII CRITICE A CONSTATARILOR SI EXPERTIZELOR MEDICO-LEGALE

UNELE ASPECTE PRIVIND IMPORTANTA APRECIERII CRITICE A CONSTATARILOR SI EXPERTIZELOR MEDICO-LEGALE

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

in legislatia penala romana este definita necesitatea efectuarii unor expertize medico-legale in cazul mortilor violente, suspecte si subite. in cazul existentei unor evenimente la limita intre moartea suspecta, neviolenta si cea violenta, si deci de deschiderea unei anchete judiciare, medicilor legisti le revine sarcina de a delimita si orienta ancheta in vederea diagnosticului uneia dintre aceste categorii.

Din punct de vedere medico-legal, moartea violenta este caracterizata ca fiind moartea care are drept cauze factori traumatici externi organismului (mecanici, fizici, chimici, biologici, psihici). Factorul traumatic trebuie sa produca nemijlocit o afectiune posttraumatica generatoare a mortii (cauza primara ori directa) sau o complicatie directa, in raport de cauzalitate cu actiunea traumatica (cauzalitate secundara). Moartea neviolenta se datoreaza unor cauze intrinseci organismului si poate fi patologica (prin boli acute sau cronice) si naturala (la varsta inaintata, prin uzura organismului).

Moartea suspecta antreneaza implicit o activitate de ancheta si de expertiza medico-legala, termenul incluzand decese inexplicabile, produse in locuri neobisnuite, in imprejurari necunoscute, survenite in mod neasteptat, la persoane in deplina sanatate aparenta.

Fara a minimaliza catusi de putin aportul medicinei legale la solutionarea diverselor cazuri de morti violente, este de consemnat ca datele, constatarile si examinarile specialistilor din acest domeniu au, in anumite cazuri, numai o valoare relativa (de orientare a organelor de urmarire penala), neputand conduce in mod nemijlocit la calificarea juridica a faptelor. Prin urmare, datele oferite de catre mediicii legisti trebuie analizate si interpretate in masura in care se coroboreaza perfect cu datele cercetarii locului faptei si cu celelalte elemente criminalistice obtinute in cursul unui caz de moarte violenta.

Gradul de relativitate al valorii expertizelor medico-legale - luate singular si rupte de contextul celorolalte date ale anchetei penale - poate avea cauze obiective, precum dificultatile intampinate de neputinta stabilirii suficientelor date care sa permita diferentierea cauzelor mortii, fie din cauza starii avansate de putrefactie a cadavrului, fie de contradictorialitatea caracteristicilor leziunilor, care pot admite simultan, doua sau mai multe mecanisme de producere a mortii, sau cauze subiective, care tin de interpretarea eronata de catre expert a modului de producere a leziunilor, datorita unei examinari superficiale ori incomplete a cadavrului.

Admitand faptul ca in unele cazuri expertizele medico-legale nu au o valoare absoluta, este necesar ca acestea sa se coroboreze cu datele rezultate din cercetarea locului faptei, cu alte investigatii, analize si expertize de laborator, doar in urma interpretarii conjugate a acestora, putandu-se face o apreciere asupra realei calificari juridice a faptei - respectiv daca este infractiune de omor, suicid sau moarte accidentala ori neviolenta.

in urma audierilor de martori si a efectuarii de investigatii se pot clarifica imprejurari cum ar fi:

□ stabilirea mobilului faptelor sau a motivului sinuciderii;

□ desfasurarea in timp si spatiu a evenimentelor;

□ felul cum victima si-a petrecut timpul inainte de deces; .

□ identificarea persoanelor in anturajul carora s-a miscat sau cu care a venit in contact ocazional si discutiile purtate cu acestea;

□ starea si pozitia victimei in momentul descoperirii;

□ cunoasterea temeinica a profilului moral, a antecedentelor penale si medicale ale victimei, a obiceiurilor sale si, in general, a intregului mod de viata;

□ stabilirea caracteristicilor si eventual, a sursei instrumentelor care au provocat moartea victimei;

□ persoana careia ii apartine cutitul, toporul sau agentul vulnerant si locul de unde au fost luate acestea;

□ date cu privire la natura relatiilor dintre victima si persoanele banuite;

□ locul de ascundere a corpurilor delicte sau chiar a cadavrului;

□ elemente si imprejurari ce pot duce la stabilirea naturii accidentale a unui deces etc.

De un real folos trebuie sa fie analiza psihologica a mobilului savarsirii unei fapte (in ipoteza unui omor) sau a motivelor sinuciderii. Pe baza cunoasterii temeinice a modului de viata, a profilului pishic si moral, a conceptiei si atitudinii victimei ori a banuitilor, se pot trage concluzii orientative asupra ipotezei celei mai plauzibile in ceea ce priveste cauza mortii. Investigarea sub acest aspect a persoanelor ce intereseaza cercetarea si indeosebi a victimei, ofera deseori indicii pentru explicarea unor situatii care, initial, pot aparea de-a dreptul paradoxale.

in practica se pot ivi dificultati atunci cand trebuie lamurit un caz mai complex, in care se pune problema diferentierii, sub aspectul naturii cauzei mortii, intre infractiunea de omor si moartea patologica.

in unele situatii, mai ales atunci cand este vorba de persoane in varsta, care au antecedente patologice, antecedente ce ar putea constitui cauza mortii, poate aparea tendinta de efectuare a necropsiei, numai pana la stadiul cand poate fi identificat un factor patologic, care ar putea explica decesul, inexistenta din partea specialistului medico-legal a unei meticulozitati necesare putand conduce la complicarea sanselor de solutionare sau la intarzierea descoperirii unei infractiuni de omor (in cazul existentei unor leziuni interne greu de descoperit).

Se pot intalni si cazuri in care, desi, initial, s-a concluzionat ca moartea victimei este violenta, datorata actiunii altei persoane, in urma efectuarii unei noi expertize medico-legale s-a stabilit ca decesul a survenit din cauze patologice.

II. COMENTARIU CU PRIVIRE LA APRECIEREA CRITICA A EXPERTIZELOR MEDICO-LEGALE IN CAZUL UNEI SPETE

in dimineata zilei de 20 noiembrie 1994, la ora 7,00, cand s-a prezentat la mina Dumbravita, din cadrul Exploatarii Miniere Mehedinti, pentru a prelua serviciu de paza, martorul N.l. si-a gasit colegul din schimbul anterior, paznicul Z.I., decedat, in afara camerei de paza, in pozitia 'in genunchi' si cu fruntea sprijinita de aleea din beton dintre ghereta si gardul imprejmuitor, cu o pata de sange sub cap.

in ziua de 21 noiembrie 1994 s-a procedat la autopsia cadavrului.

La examenul extern al cadavrului au fost constatate mai multe excoriatii la nivelul bosei frontale drepte, pe piramida nazala, suborbital stang extern, suprasprancenos stang 1/3 medie si interna, pe fata interna a antebratului stang 1/3 inferioara si pe fata externa a coapsei stangi in 1/3 medie, pe fata anterioara a genunchiului drept, cat si pe fata posterioara a pavilionului urechii stangi.

Examenul intern al cadavrului a evidentiat, in partile moi ale gatului, infiltrate sanguine.

Buletinul histo-patologic al L.M.L. Bucuresti a pus in evidenta prezenta infiltratelor sanguine interstitiale cu caracter de producere intravital, in fragmentele recoltate din zonele latero- si antero-cervicale.

in concluziile raportul medico-legal de necropsie al L.M.L. Mehedinti se consemneaza urmatoarele:

□ moartea victimei a fost violenta;

□ ea s-a produs prin asfixie mecanica, consecutiva strangularii, produsa foarte probabil cu un lat;

□ la examenul extern al cadavrului s-au constatat leziuni traumatice produse prin lovire de corpuri dure, dupa moarte. S-au mai constatat leziuni traumatice produse prin lovire cu sau de corpuri dure, cu circa 3-5 zile inainte de deces (in

regiunea urechii), leziuni ce nu au concurat la producerea mortii si care, in caz de supravietuire, ar fi necesitat pentru vindecare 3-4 zile ingrijiri medicale de la data producerii.

Sus-amintitele concluzii au fost aprobate de Comisia de avizare si control a actelor medico-legale de pe langa Laboratorul Exterior Craiova.

in aceste conditii, s-a procedat la efectuarea de cercetari, urmarindu-se stabilirea tuturor persoanelor care au fost prezente in incinta pazita de victima, incepand cu data de 19.11.1994, ora 17,15 - cand a fost vazut ultima data - si 20.11.1994, ora 7,00 cand a fost descoperita decedata, iar dupa identificarea acestora au fost stabilite activitatile pe care Ie-a desfasurat in tot acest interval de timp.

Au fost efectuate investigatii cu privire la faptul daca intre victima si o mare parte a colegilor de serviciu au existat conflicte anterioare si care au fost motivele care le-au generat, de asemenea, fiind stabilite raporturile preexistente decesului dintre victima si membrii familiei sale.

A fost verificata si ipoteza referitoare la existenta unei altercatii dintre victima si o persoana necunoscuta, care ar fi patruns, in timpul noptii, in incinta intreprinderii.

Nici una din aceste investigatii nu au putut conduce la formularea convingerii ferme ca numitul Z.l. - cunoscut ca o persoana deosebit de linistita, fara dusmani, in relatii bune cu colegii si familia si suferind de epilepsie si afectiuni cardiace - ar fi fost victima infractiunii de omor.

Aceste rezultate au determinat solicitarea unei noi expertize la nivelul I.M.L. Bucuresti, concluzionandu-se ca moartea victimei a fost violenta, s-a datorat asfixiei mecanice produsa prin compresia gatului, probabil cu mana (sugrumare), acesta fiind singurul mecanism de producere a mortii, in lipsa unor alte modificari lezionale si data fiind prezenta infiltratelor sanguine constatate la autopsie la nivelul gatului.

Avand in vedere contradictiile existente intre actele medico-legale referitoare la mecanismul de producere a mortii, a fost solicitata in cauza efectuarea unei noi expertize la nivelul I.M.L. Bucuresti, precum si avizul Comisiei Superioare Medico-legale.

Din analiza descrierii semnelor de violenta, rezulta ca victima a prezentat, pe bosa frontala dreapta, o escoriatie pergamentata, de forma verticala; pe piramida nazala, la baza si la nivelul varfului, doua excoriatii pergamentate; suborbital extern stang, mai multe excoriatii pergamentate, pe o zona de 4/2 cm, suprasprancenos stang 1/3 medie si interna doua excoriatii pergamentate de forma neregulata; pe fata interna a antegratului stang 1/3 inferioara, excoriatie pergamentata; pe fata interna a coapsei stangi, in 1/3, excoriatie pergamentata, verticala, de 0,8/0,3 cm, pe fata anterioara a genunchiului drept, excoriatie pergamentata transversala; pe fata posterioara a pavilionului urechii stangi excoriatie cu crusta seroasa uscata, neregulata, discontinua, retroauricular stang, excoriatie cu acelasi aspect.

in concluziile raportului medico-legal de autopsie s-a afirmat ca o parte a leziunilor traumatice au fost produse dupa moarte, avand mecanism de producere lovirea de corpuri dure, iar o alta parte au fost produse prin lovire cu sau de corpuri dure, cu cea 3-5 zile inainte de deces (leziunile de la nivelul urechii stangi).

S-a ridicat problema, in aceasta situatie, a explicatiei prezentei petelor de sange gasite la locul in care victima a cazut, cu fata in jos.    ^l '''■'.. ^; '■''.'

Totodata, in cazul unei strangulari cu latul, de regula, latul ramane la fata locului, fie in jurul gatului victimei, fie langa ea, iar prezenta santului de strangulare este obligatorie, complet, pe toata circumferinta gatului, situatii inexistente in speta.

Raportul de autopsie a descris la 'examenul intern', prezenta in partile moi ale gatului a unor infiltrate sanguine, subtegu-mentare, insa a consemnat integritatea laringelui si a hioiduluj.

Cercetarile efectuate au relevat ca victima se afla in evidenta dispensarului medical comunal inca din anul 1982 cu diagnosticul 'crize comitiale' si din anul 1988 cu cel de 'epilepsie', ultima criza fiind consemnata in luna decembrie 1983. De asemenea, a mai rezultat ca decedatul era cunoscut ca un mare consumator de bauturi alcoolice.

Ca masuri de prim-ajutor, in cursul unei crize la bolnavii epileptici, medicii recomanda prinderea limbii, pentru a impiedica sufocarea, precum si desfacerea gulerelor si a curelei, in vederea usurarii respiratiei.

in conditiile in care victima a suferit o criza de epilepsie si in apropierea acesteia nu se afla nici o persoana care sa-i acorde primul ajutor, s-a pus intrebarea daca nu era posibila asfixia victimei, data fiind pozitia in care a fost gasita, cazuta in genunchi si cu gura si nasul lipite de sol, iar gulerul camasii incheiat la gat.

Referitor la mecanismul de producere a infiltratelor sanguine de pe partile moi ale gatului s-a pus, de asemenea, intrebrea daca acesta nu poate fi explicat prin incercarea victimei de a-si elibera gatul din stransoarea gulerului, avand in vedere ca nu se putea folosi decat de mana stanga, cea dreapta fiindu-i amputata de la nivelul articulatiei cotului, iar modul repartizarii infiltratelor sunt unul singur pe partea stanga a gatului, iar celelalte patru pe cea dreapta.

in obiectivele noii expertize medico-legale solicitate la nivelul I.M.L. Bucuresti s-a cerut sa se precizeze felul mortii, caracterul leziunilor corporale si descrierea lor amanuntita, raportul de cauzalitate dintre leziuni si moarte, pozitia victimei in momentul mortii, daca urmele de violenta constatate deceleaza faptul ca asfixia a fost consecutiva strangularii cu lat, daca puteau fi create si de gulerul camasii, strans pe gatul victimei, in timpul unei crize de epilepsie, sau de degetele acesteia in cursul tentativei de a-si elibera gatul din gulerul camasii, precum si care sunt argumentele stiintifice care pledeaza pentru o moarte violenta prin asfixie mecanica.

in noul raport de expertiza medico-legala, s-a precizat ca nu poate fi infirmat caracterul vital al leziunilor, prin lipsa unor infiltrate sanguine, avand in vedere ca excoriatiile produse in perioada agonica si excoriatiile superficiale nu sunt insotite, obligatoriu, de infiltrate hemoragice, subiacente, decelabile la sectionarea tegumentelor. Aceste leziuni se pergamenteaza datorita timpului scurt scurs de la producerea lor pana la deces, ceea ce nu permite formarea crustelor.

Prezenta urmelor de sange la fata locului, in apropierea cadavrului, prezinta un argument ca leziunile mai sus descrise s-au produs in timpul vietii si au fost capabile de mici sangerari.

Topografia si aspectul morfologic al leziunilor permit aprecierea ca acestea sunt vitale si reprezinta excoriatii superficiale, situate predominant pe acelasi plan, posibil consecinta caderii.

in raportul de autopsie nu sunt consemnate leziuni de violenta externe la nivelul gatului si nici leziuni interne specifice compresiuni organelor gatului (integritatea hioidului, a laringelui).

Morfologia si topografia infiltratelor sanguine cervicale nu este caracteristica unei compresiuni cervicale cu un lat, in cazul de fata acestea fiind predominant situate unilateral.

Aceste infiltrate, fiind situate in spatiile subfasciale superficiale, in lipsa unor leziuni tegumentare si viscerale specifice compresiunii organelor gatului, pot fi explicate ca avand o origine netraumatica, posibil consecinta unor tulburari de permeabilitate vasculara, fragilitate capilara si coagulare sanguina, in conditiile unei ateroscleroze sistemice si steatozei hepatice.

Producerea lor a putut fi favorizata la acest nivel de staza accentuata de la nivelul capului si gatului, victima fiind gasita in pozitie ghemuita, in genunchi, cu fata in jos si avand o compresiune cervicala prin gulerul stramt al camasii incheiate la gat.

Din raportul de necropsie nu rezulta elementele specifice unui sindrom asfixie (lipsa petesiilor asfixice la nivelul seroaselor; lipsa sangelui lichid la nivelul cavitatilor cordului), aspectul morfologic fiind caracteristic unei morti patologice de origine cardiaca (staza viscerala, modificari patologice cardio-vasculare, predominant coronariene, hipertrofie globala cardiaca, edem pulmonar acut, steatoza hepatica, ateroscleroza sistemica).

Avand in vedere cele mentionate mai sus, noul raport de expertiza medico-legala intocmit a concluzionat faptul ca moartea victimei Z.I. a fost neviolenta si s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, survenita in evolutia unor miocardofibroze la un organism cu multiple tare organice cronice (ateroscleroza sistemica, steatoza hepatica, dilatatie si hipertrofie cardiaca globala).

Leziunile de violenta constatate au putut fi produse prin lovire si zgariere de corpuri-planuri dure, cu putin timp anterior decesului si nu au contribuit la producerea acestuia.

III. CONSIDERATII FINALE

Asa cum s-a aratat anterior, o simpla examinare a unor leziuni in zona gatului victimei nu poate conduce la o rezolvare stiintifica a problemei cauzei mortii, ci se impune o analiza minutioasa a tuturor imprejurarilor in care s-a produs moartea.

Concluziile unei constatari medico-legale ori a unei expertize trebuie sa fie apreciate atat sub aspectul temeiniciei stiintifice a acestora, cat si in contextul general al celorlalte probe.

Numai in felul acesta concluziile constatarilor sau expertizelor medico-legale vor contribui la stabilirea adevarului in procesul penal.