UNELE PARTICULARITATI ALE CERCETARII LA FAJA LOCULUI IN CAZUL INFRACTIUNILOR DE OMOR SAVARSITE DE AUTORI NEIDENTIFICATI

UNELE PARTICULARITATI ALE CERCETARII LA FAJA LOCULUI IN CAZUL INFRACTIUNILOR DE OMOR SAVARSITE DE AUTORI NEIDENTIFICATI

Cercetarea locului savarsirii infractiunii este o activitate deosebit de importanta, in cazul infractiunilor savarsite cu autori neidentificati, depistarea acestora depinzand in mare masura si de rezultatul acestei activitati.

Potrivit art. 30 alin. ultim din Codul de procedura penala, prin "locul savarsirii infractiunii' se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs rezultatul. Cu toate acestea, cercetarea la fata locului nu trebuie sa se limiteze numai la locurile mentionate de lege, ci ea trebuie sa fie extinsa asupra zonelor apropiate sau chiar asupra altor zone din cercetarea carora se pot obtine date cu privire la pregatirea savarsirii infractiunii ori a corpurilor delicte.

in aceasta lucrare doresc sa prezint unele particularitati ale cercetarii la fata locului in cazul infractiunilor de omor savarsite de autori neidentificati, consderand demersul intreprins ca o contributie intemeiata pe practica proprie, la dezbaterea unei astfel de teme, vasta si importanta.

Amintind doar tangential ca cercetarea la fata locului are ca scop descoperirea si fixarea urmelor infractiunii, stabilirea pozitiei si a starii mijloacelor materiale de proba, respectiv a imprejurarilor in care a fost savarsita infractiunea, ca aceasta activitate de regula trebuie efectuata in echipa si in timp cat mai apropiata de comiterea faptei, trec direct la unele particularitati ale cercetarii la fata locului in cazul infractiunilor de omor savarsite de autori neidentificati, fara a ma mai referi la regulile generale ale cercetarii la fata locului, la tehnici si metode de luau, efectuarea fotografiilor judiciare, exploatarea urmelor materiale etc.

Unele activitati cu caracter general

Ori de cate ori se sesizeaza savarsirea de catre autori neidentificati a unor infractiuni grave, pregatirea in vederea deplasarii si efectuarii cercetarilor la fata locului are o importanta deosebita. Printre altele ea consta in:

- obtinerea urgenta a unor date cat mai exacte si pe cat posibil complete cu privire la locul si timpul savarsirii infractiunii, natura acesteia, consecintele ei etc;

- asigurarea pazei locului faptei;

- formarea echipei de cercetare;

- stabilirea si mijloacele tehnice criminalistice necesare, potrivit cerintelor si particularitatilor cazului: aparate foto cu anexele lor, material foto alb-negru si color, lanterne puternice, lampa ultravioleta, chimicale pentru relevarea urmelor digitale, palmare si plantare, pelicula folio, materiale pentru mulaje, eprubete, pungi si plicuri pentru impachetarea si conservarea probelor materiale, aparate radio portative emisie-receptie pentru schimb rapid de informatii si urmarirea banuitilor, casetofon, caine de urmarire etc;

- si, in fine, organizarea deplasarii urgente la fata locului.

Se interzice intrarea in campul infractiunii a oricaror persoane mai inainte de cercetarea locului faptei de catre specialisti, in binecunoscutul scop de a nu se distruge urmele materiale si de a nu se face modificari.

De asemenea, inca inaintea inceperii cercetarilor se va proceda la folosirea cainelui de urmarire. Se recomanda ca acesta saia mirosul din afara campului propriu-zis al infractiunii, de la urmele sau obiectele ce apartineau faptuitorului si care au fost pierdute ori abandonate. Traseul parcurs de conducatorul cainelui trebuie marcat, pentru a se cunoaste atat urmele lasate de acesta, cat si, mai ales, pentru cercetarea acestui traseu, in vederea descoperirii urmelor faptuitorului si a cautarii altor urme ale infractiunii, cum sunt corpurile delicte aruncate, obiecte pierdute ori ascunse etc.

in continuare vom trece la unele particularitati ale cercetarii locului faptei in cazul unor infractiuni savarsite de autori neidentificati.

Activitati specifice cercetarii omorului

Pentru a gasi raspunsul la intrebarea majora "cine a savarsit fapta?', de regula, mai intai trebuie stabilit se opul in care a fost comis infractiunea. in aceasta privinta, cercetarea locului faptei poate avea un aport substantial. Astfel:

1. Daca omorul a fost savarsit in scop de jaf intr-o locuinta, pot ramane urme de scotociri, urme de fortare a dispozitivelor de inchidere a dulapurilor, sertarelor, casetelor etc, conturul pe pereti ori pe mobilier al unor obiecte valoroase sustrase, ca: picturi, vaze, cupe etc.

Daca omorul a fost savarsit in scop de jaf dar pe camp deschis, trebuie acordata o mare atentie cercetarii amanuntite a buzunarelor imbracamintei victimei, a captuselii acestora si a obiectelor din ele.

in jurul buzunarelor, in interiorul lor ori pe obiectele din ele, pot ramane foarte pretioase urme, ca: urme de sange de la victima transpuse prin mainile manjite ale autorului, urmele digitale ale acestuia - mai ales pe diferite hartii si acte, pe portofel lucios, oglinda de buzunar etc.

intoarcerea pe dos a buzunarelor, imprastierea continutului acestora in jurul cadavrului sunt indicii puternice ca infractiunea a fost savarsita in scop de jaf. in fiecare caz se va face inventarul exact al obiectelor si valorilor gasite asupra victimei, pentru ca ulterior, prin audierea apartinatorilor, a colegilor de munca si a altor persoane, sa se stabileasca cert, ce anume avea asupra ei si daca ii lipseste sau nu ceva. in acest fel, jaful presupus poate deveni certitudine.

Astfel fiind, cercetarile pentru identificarea autorului trebuie indreptate cu toate fetele in directia recidivistilor in materie de furt, talharie, a persoanelor care au fost vazute in anturajul victimei sau care cunosteau locuinta acesteia si a valorilor din ea, respectivg a celor care in perioada ulterioara au facut cheltuielii mari, suspecte, ori au vandut obiecte asemanatoare celor luate de la victima.

2. Daca omorul a fost savarsit din motive sexuale, se pot ivi urmatoarele situatii:

a) in scop de viol ori ca urmare a acestuia, caz in care pe imbracamintea si corpul victimei, pe mobilierul si obiectele de la locul consumarii infractiunii, pot ramane urme pretioase. Astfel:

- Obiectele de imbracaminte pot prezenta rupturi specifice violului, la fermoarul si nasturii pantalonilor, la chiloti, sutien si port-jartier.

Pe ele pot ramane urme biologice de la autorul faptei, ca fire de par capilar si pubian, urme de sange si de lichid spermatic;

- Pe corpul victimei pot ramane urme certe de viol, ca leziuni ale organelor genitale externe si interne - ruptura recenta a himenului, rupturi vaginale si de perineu -, urme de muscaturi, excoriatii, echimoze si hematoame in jurul gurii, pe gat, pe incheieturile mainilor si pe coapse, semne ale impiedicarii victimei de a striga, ale imobilizarii ei, respectiv ale desfacerii picioarelor. Prezenta lichidului spermatic pe corpul victimei ori in vagin, insotita de leziuni de genul celor de mai sus duce la concluzia ca omorul a fost savarsit in scop de viol ori ca urmare a acestuia;

- Pe mobilierul si obiectele de la locul faptei - pe langa urmele biologice mentionate mai sus - pot ramane urme digitale, palmare ori plantare ale faptuitorului, precum si urmele incaltamintei sale.

Gasirea cadavrului victimei in pozitie ginecologica, fara lenjeria victimei, de asemenea este o imprejurare ce duce la presupunerea violului.

Daca s-a stabilit cert, ca omorul a fost savarsit in scop de viol, ori ca urmare a acestuia, autorul infractiunii trebuie cautat printre cei care au in antecedente fapte asemanatoare, printre psihopatii sexuali, printre barbatii care au fost vazuti in anturajul victimei.

b) Daca persoana de sex feminin a fost omorata din razbunare pe motive de geloziei, de multe ori autorul procedeaza cu ferocitate si cu lezarea organelor genitale ale victimei prin numeroase lovituri de cutit aplicate asupra sa sau in jurul acestora, ori procedeaza la introducerea unor obiecte voluminoase sau substante chimice in vagin.

in acest caz, cercetarile pentru identificarea autorului trebuie canalizate in directia sotului ori a fostului sot sau concubin, a amantului sau fostului amant, respectiv in directia barbatilor "respinsi' de victima;

c) in fine, daca victima de sex barbatesc a fost omorata din motive de homosexualitate autorul de multe ori procedeaza la mutilarea partenerului, prin lezarea ori taierea organelor genitale.

Evident, in astfel de situatii, autorul trebuie cautat printre cunostintele victimei suspecte de a fi homosexuali.

3. Daca omorul a fost savarsit din razbunare, de obicei faptuitorul procedeaza cu ferocitate, aplicand numeroase lovituri in regiuni vitale, cum sunt capul si toracele.

in astfel de situatii, investigatiile trebuie sa aiba ca scop identificarea si verificarea tuturor persoanelor cu care victima ori rudele sale s-au aflat in stari conflictuale.

Ne-am referit mai sus la cateva dintre mobilurile posibile ale omorului, mai des intalnite in cazul infractiunilor savarsite cu autori neidentificati.

in cazul unui mobil ocazional, identificarea faptuitorului nu implica greutati, deoarece de obicei aceste conflicte momentane se produc in prezenta altor persoane.

Cele mai dificile situatii cu care sunt confruntati membrii echipei de cercetare, sunt cele in care nu se poate stabili mobilul infractiunii.

in astfel de cazuri, cercetarea la fata locului trebuie efectuata cu cea mai mare atentie si meticulozitate, iar locul faptei trebuie conservat, timp indelungat, pentru efectuarea unor eventuale cercetari suplimentare.

4. Daca omorul a fost urmat de dezmembrarea cadavrului, la locul unde s-au descoperit segmentele acestuia pot exista urme de incaltaminte, urme de mijloace de transport, urme biologice, urme de tarare, obiecte de imbracaminte sau bucati din acestea, ambalajul segmentelor etc.

in baza acestor urme se pot trage concluzii cu privire la directia din care au fost transportate segmentele si cu ce anume, la numarul persoanelor care le-au adus, la incaltamintea si imbracamintea pe care le-au purtat.

Expertiza medico-legala va stabili sexul, varsta, talia, culoarea parului si a ochilor, grupa sanguina, precum si alte caracteristici ale victimei, procedeul si instrumentul folosit la dezmembrare, daca pe segmente se mai gasesc urme de violenta, deficiente fizice, tatuaje, cicatrice, urme de tratament dentar, care pot contribui la identificarea victimei.

5. Daca omorul a fost savarsit cu obiecte contondente se va acorda atentie examinarii imbracamintei victimei, care poate prezenta rupturi specifice, rarefierea tesaturii, microurme imprimate de vopsea, rugina, aschii m ici etc. Aceste urme, combinate cu carcteristicile leziunii, pot permite stabilirea obiectului vulnerant cum sunt: ciocan, muchie de topor, par de o anumita esenta etc.

in cazul in care obiectul vulnerant a fost gasit la locul faptei si daca este apt de a fi purtator de urme digitale, va fi examinat din punct de vedere dactiloscopic. Caracteristicile acestuia, de exemplu, ciocan de pantofar, de zidar, furca sau lopata cu depunere de balegar, leat cu cuie si urme proaspete de smulgere, pot permite tragerea unor concluzii cu privire la ocupatia faptuitorului, ori la determinarea locului unde au fost procurate aceste obiecte contondente.

in baza acestor elemente, investigatiile privind identificarea autorului, se vor dirija in directiile respective.

6. Daca omorul a fost savarsit prin obiecte taioase lipsa de la fata locului, se vor examina cu atentie caracteristicile si dimensiunile discontinuitatilor de pe imbracaminte avictimei si ale leziunilor, pentru a se trage concluzii cu privire la felul, natura si dimensiunile obiectului vulnerant: cutit sau briceag cu lama lata sau ingusta, lunga sau scurta, brici, baioneta, sapa, cazma, ciob de sticla etc.

Cand obiectul vulnerant a fost gasit la locul faptei, se va stabili daca este purtator de urme de sange, de maini, ori daca prezinta carcteristici individuale ca rupturi ale lamei sau ale plaselelor, gravari, monograme etc, precum si daca nu cumva ii apartinea victimei.

in urma omorurilor savarsite cu obiecte taioase, de regula la locul faptei raman urme de sange sub forma de picaturi, stropi sau balti. Astfel fiind se pot intalni situatii, cand faptuitorul a calcat in acestea, lasand apoi urme sau fragmente de urme de incaltaminte ori plantare, prin stratificare cu sange. in baza lor, se pot trage concluzii cu privire la marimea si tipul incaltamintei, respectiv la sexul autorului si, uneori, la numarul participantilor.

in baza caracteristicilor acestor urme, cercetarile pentru identificarea autorilor vor fi indreptate asupra barbatilor sau femeilor, de o anumita talie, restrangandu-se astfel cercul banuitilor.

Tipul si particularitatile obiectului vulnerant, poate permite tragerea unor concluzii asupra locului de unde au putut fi procurate. De exemplu: bisturiu, baioneta, ciob de sticla de geam etc, deductie importanta in directionarea investigatiilor pentru identificarea autorului.

7. Daca omorul a fost savarsit cu arma de foc lipsa de la locul faptei, in baza tuburilor trase si a proiectilelor, se va putea stabili tipul armei.

in situatia in care arma a ramas la locul faptei, pe aceasta se vor cauta urme digitale si palmare.

in raport cu tipul armei, autorul va fi cautat printre vanatori sau rudele acestora, militari in termen sau militari in activitate.

Daca se stabileste ca arma a fost sustrasa dintr-un loc anume, investigatiile se vor indrepta asupra persoanelor care au putut avea acces la locul respectiv.

Diferitele situatii aratate mai sus, aproape fara nici o exceptie se grefeaza pe cazuri concrete, intalnite si rezolvate in cursul activitatilor desfasurate.

Cateva cazuri judiciare rezolvate, sunt, cred semnificative pentru ceea ce reprezinta cercterea la fata locului in cazurile de infractiuni de omor savarsite de autori neidentificati.

Ceea ce contribuie cel mai mult la formarea convingerii intime a judecatorului sunt probele materiale. Atunci cand pot fi gasite. De aceea, criminalistul cauta probele materiale si acolo unde nu este de crezut ca le va gasi. Aceste probe materiale exista, trebuie cautate iar mai departe valorificate in cadrul procesului penal. in ziua de 25 octombrie 1996 inculpatul B.A. dupa ce a omorat-o in locuinta sa pe victima R.I. in incapere a pierdut un telescop de la un ceas electronic. Cu ocazia cercetarii locului faptei care nu a oferit alte date despre autorul faptei a fost ridicat telescopul pierdut in locuinta victimei. S-a efectuat constatarea tehnico-stiintifica traseologica intre telescopul ridicat cu ocazia cercetarii la fata locului si ceasul electronic cu bratara galbena, abandonat de inculpat intr-o cabana. S-a concluzionat ca telescopul prezinta elemente generale si speciale de identificare cu telescopul incastrat in ceasul ridicat de la cabana care avea lipsa telescopul. in baza acestei probe materiale si a altora administrate ulterior s-a stabilit ca autorul omorului este inculpatul B.A.

Etica cercetarii in echipa presupune libertatea de exprimare a opiniei fiecaruia dintre membrii echipei. Trebuie ascultata cu atentie parerea medicului legist si vom constata ca acesta este un colaborator de nadejde, in unele cazuri parerile sale fiind decisive in solutionarea cazului. in data de 21.12.1996 inculpatii LZ. si LC. au patruns in locuinta victimei F.R. (matusa) unde cu ajutorul unui cutit au aplicat mai multe lovituri acesteia in urma caruia a decedat. Inculpatii au legat victima, au ambalat cadavrul intr-o geanta de voiaj dupa care cu ajutorul unui carucior au transportat cadavrul aruncandu-l in apa paraului Tarnmava Mare. Cadavrul a fost gasit in data de 11.02.1997 iar dupa necropsierea cadavrului s-a stbilit ca una din leziuni (cea toracica), s-a putut produce prin lovire directa cu un instrument taietor intepator (cutit), respectiv cutitul corp delict gasit in acelasi colet in care se gasea cadavrul. Luand in considerare concluziile categorice ale raportului de autopsie medico-legala s-a stabilit vinovatia celoi doi inculpati care au recunoscut-o ulterior savarsirea faptei din interes material.

Urmele papilare descoperite si prelevate pentru examen de laborator cu ocazia cercetarii la fata locului constituie de asemenea proba. Exemplific cauza in care a fost cercetat inculpatul CM. unde au fost identificate si ridicate cu ocazia cercetarii la fata locului mai multe urme papilare iar in urma compararilor dactiloscopice s-a stabilit ca una dintre ele a fost creata de relieful papilar al degetului inelar de la mana stanga a inculpatului CM.

Pentru edificare anexez prezentei lucrari copia rechizitoriilor intocmite in cauza.