"Aplicarea legii penale in spatiu"

"Aplicarea legii penale in spatiu"

I. Plan de seminar:

IA. Aplicarea legii penale in raport cu faptele savarsite pe teritoriul Romaniei

- principiul teritorialitatii,

- notiunea de teritoriu,

- exceptii de la principiul teritorialitatii:

IB. Aplicarea legii penale in raport cu faptele savarsite in afara teritoriului Romaniei

- principiul personalitatii legii penale,   

- principiul realitatii legii penale,

- principiul universalitatii legii penale.

*Spatiul este coordonata in functie de care se stabileste intinderea teritoriului pe care isi exercita suveranitatea statele lumii, sau mai nou federatiile de state sau uniunile de state.

IA. Aplicarea legii penale in raport cu faptele savarsite pe teritoriul Romaniei

a. Principiul teritorialitatii sau teritorialitatea legii penale romane (art. 3 c. pen.): "Legea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei".

aplicarea acestui principiu este exclusiva si neconditionata;

el decurge din suveranitatea si independenta tarii;

legea penala romana se aplica tuturor cetatenilor si pe tot teritoriul tarii, indiferent de cetatenie.

b. Notiunea de "teritoriu" (art. 142, 143 C. pen.): "Prin teritoriu se intelege intinderea de pamant si ape cuprinse intre frontiere, cu subsolul si spatiul aerian, precum si marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul aerian ale acesteia".

Astfel, teritoriul are urmatoarele componente:

suprafata terestra cuprinsa intre granitele tarii;

apele interioare: apele curgatoare sau statatoare;

apele maritime interioare;

marea teritoriala avand latimea de 12 mile marine in larg de la liniile de baza. Nu fac parte din teritoriul Romaniei zona contigua si zona economica exclusiva

subsolul suprafetei terestre si acvatice;

spatiul aerian national pana la limita spatiului cosmic (90-110 km). Regulile de drept intern referitoare la spatiul aerian si aeronave nu sunt aplicabile in cazul spatiului extraatmosferic si a navelor spatiale, deoarece spatiul extraatmosferic nu este supus jurisdictiei nici unui stat. Astfel, orice infractiune comisa la bordul navelor spatiale cad sub incidenta tarii careia ii apartine;

navele si aeronavele sub pavilion romanesc (conform art. 143 C. pen.) - principiul ubicuitatii;

insulele artificiale din zona economica exclusiva a Romaniei.

* Dupa cum se poate observa teritoriul are patru componente:

solul

subsolul

apele

spatiul aerian - fiecare dintre acestea cu limitele sale.

c. Exceptii de la principiul teritorialitatii:

Aceste exceptii poarta numele de imunitati/inviolabilitati si pot fi clasificate in:

imunitatile de drept intern si drept international,

imunitate absoluta si relativa,

imunitate functionala si extrafunctionala.

Exceptiile de la principiul teritorialitatii sunt:

imunitatea de jurisdictie (imunitate de drept international perpetua - art. 8 C. pen.), de care beneficiaza numai membrii corpului diplomatic (ambasadorii, consilierii atasatii de ambasada, sefii statelor straine, sefii guvernelor straine sau alte persoane oficiale care sunt in trecere prin tara noastra), precum si membrii familiei lor. Imunitatea inceteaza odata cu incetarea functiei si parasirea teritoriului statului in care si-a desfasurat misiunea. In caz de comitere a unei infractiuni, imunitatea poate fi ridicata de statul de origine si acesta poate fi judecat conform procedurii comune, sau declarat "persona non grata" si expulzat in tara de origine. Aceasta regula traditionala nu-si va gasi aplicare daca persoanele mentionate mai sus comit fapte grave precum: genocid, tortura, crime impotriva umanitatii;

infractiuni savarsite in sediile misiunilor diplomatice;

infractiuni savarsite de personalul armatelor straine, aflate in trecere sau care stationeaza pe teritoriul Romaniei;

infractiuni savarsite la bordul navelor sau aeronavelor straine aflate in marea teritoriala sau spatiul national aerian (nave/aeronave guvernamentale si comerciale); totusi, exista situatii cand in aceste cazuri se aplica legea penala romana:

v     cand infractiunea a fost savarsita de un cetatean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania;

v     cand s-au savarsit infractiuni contra sigurantei statului sau impotriva unui cetatean roman;

v     cand infractiunea a tulburat ordinea publica in Romania;

v     cand s-au savarsit infractiuni privind traficul de droguri;

v     cand se cer expres de catre capitanul navei.

Aceste reguli nu se aplica daca navele trec prin apele maritime interioare sau acosteaza intr-un port romanesc, in acest caz aplicandu-se principiul teritorialitatii.

imunitatea prezidentiala, parlamentara si guvernamentala: imunitatea presedintelui este perpetua, ea producandu-si efectele si dupa incetarea mandatului prezidential. Presedintele nu poate fi pus sub acuzare in timpul exercitarii mandatului, decat cu o singura exceptie in cazul infractiunii de inalta tradare (art. 96 alin. 1 din Constitutie). De mentionat ca in legislatia penala romana nu exista o infractiune cu aceasta denumire, ci aceea de tradare (art. 155 C. Pen.). Astfel, se apreciaza ca aceasta sintagma se refera de fapt la o categorie de infractiuni prin care seful statului isi incalca in mod flagrant obligatia de fidelitate fata de tara si prin care prejudiciaza grav interesele statului roman. Regimul imunitatii prezidentiale este incident si in cazul in care presedintele Senatului sau al Camerei Deputatilor asigura interimatul functiei prezidentiale. Conform art. 72 din Constitutie, parlamentarii si senatorii nu raspund juridic pentru voturile sau pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului. Aceste categorii de persoane beneficiaza de o imunitate procedurala, potrivit careia acestia nu pot fi retinuti, perchezitionati sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Exceptia o reprezinta infractiunea flagranta.

imunitatea Avocatului poporului conform legii 35/1997, Avocatul poporului si adjunctii sai nu raspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru acte pe care le indeplinesc, cu respectarea legii, in exercitarea atributiilor prevazute de lege. Aceste categorii de persoane beneficiaza de o imunitate procedurala reglementata in legea 35/1997, potrivit careia acestia nu pot fi retinuti, perchezitionati, arestati sau trimisi in judecata penala fara incuviintarea Senatului. Exceptia o reprezinta infractiunea flagranta.

imunitatea familiala aceasta constituie in realitate o cauza de nepedepsire. Ea are un caracter special si limitat, fiind incidenta doar in cazul anumitor infractiuni (ex. tainuirea comisa de sot sau de ruda apropiata - art. 221 alin. 2 C. pen, favorizarea savarsita de sot sau de ruda apropiata - art. 264 alin. 3 C. Pen.). Totusi, la infractiunile de o mai mare gravitate (cele contra sigurantei statului), tainuirea si favorizarea comise de sot sau de rude apropiate se pedepsesc (art. 173 alin. 5 C. pen.).

IB. Aplicarea legii penale in raport cu infractiunile savarsite in afara teritoriului

Aceasta se face in raport cu urmatoarele principii:

a) Principiul personalitatii sau personalitatea legii penale (art. 4 C. pen.) "Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii daca faptuitorul este cetatean roman, sau daca neavand nici o cetatenie, are domiciliul in tara".

Conditii de aplicare:

infractiunea sa se fi savarsit in intregime in strainatate;

infractorul sa fie cetatean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania. Aceasta calitate trebuie sa existe in momentul comiterii faptei. Daca faptuitorul are dubla cetatenie, vor fi incidente ambele legislatii.

nu este necesara prezenta infractorului in tara.

Unii autori propun o modificare a acestui text de lege in sensul introducerii obligativitatii dublei incriminarii pentru o justa aplicare a acestui principiu. Astfel, daca un cetatean roman comite in strainatate o fapta care nu este infractiune conform legii acelui stat, este ilogic ca intors in Romania sa fie tras la raspundere penala. Daca fapta nu aduce in nici un fel atingere ordinii de drept din acel stat, nu s-ar justifica aducerea ei sub incidenta legii noastre.

Fundamentul existentei si aplicarii acestui principiu reiese din natura relatiilor care exista intre cetatenii romani si/sau apatrizii cu domiciliul in Romania si statul roman; daca acestia beneficiaza de protectie juridica din partea statului cand se afla peste hotare este normal ca ei sa respecte intru totul legea penala romana oriunde s-ar afla.

b) Principiul realitatii sau realitatea legii penale art. 5 C. pen.) "Legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, contra statului roman sau contra vietii unui cetatean roman, ori prin care s-a adus o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman, cand sunt savarsite de catre un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii".

Conditii de aplicare

infractiunea sa se fi savarsit in intregime in strainatate;

infractiunea sa fie indreptata impotriva sigurantei nationale, contra vietii sau prin care s-a adus o vatamare grava a integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman. In acest context pot aparea urmatoarele probleme:

Infractiunile contra vietii, prevazute in acest articol nu se refera numai la infractiunile contra vietii din art. 174-179 din C. pen., ci la toate acele infractiuni care au avut ca urmare moartea unei persoane (ex. violul care a avut ca urmare moartea victimei, talharia care a avut ca urmare moartea victimei).

Ce se intampla cand victima este un apatrid cu domiciliul in Romania ? Desi Codul penal nu include si aceasta precizare, unii autori sunt de parere ca si acestia ar trebui sa beneficiaze de protectie din partea legii penale romane. Aceasta opinie nu este insa impartasita de majoritatea autorilor, deoarece in conformitate cu prevederile constitutionale apatrizii cu domiciliul in Romania, cand sunt in strainatate isi pierd protectia juridica a statului nostru. Totusi, dupa parerea noastra, daca legea penala isi extinde efectele si asupra apatrizilor care au domiciliul in Romania, care sunt temporar in strainatate, conform principiului personalitatii, nu vedem de ce si-ar extinde efectele si in baza principiului realitatii.

Daca pana la finalizarea procesului, victima pierde calitatea de cetatean roman, nu se mai aplica legea penala in virtutea principiului realitatii;

infractorul sa fie cetatean strain sau apatrid (neresortisant) care nu domiciliaza in Romania. Aceasta calitate trebuie sa existe in momentul comiterii faptei;

punerea in miscare a actiunii penale in acest caz se face numai cu autorizarea procurorului general al Romaniei;

tratatele sau conventiile internatioanle la care Romania este parte sa nu contina prevederi referitoare la alt mod de solutionare a acestor cauze;

se va aplica legea penala romana chiar daca fapta nu e prevazuta ca infractiune si de legea locului unde s-a savarsit, nefiind deci obligatorie dubla incriminare.

c) Principiul universalitatii sau universalitatea legii penale romane (art. 6 C. pen.) "Legea penala se aplica si altor infractiuni decat celor prevazute in articolul 5, savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii, daca:

♣ fapta e prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita (dubla incriminare);

♣ faptuitorul se afla in tara (benevol ori daca s-a obtinut extradarea sa

Conditii de aplicare:

infractiunea sa se fi savarsit in intregime in strainatate;

faptuitorul sa fie cetatean strain sau apatrid care nu domiciliaza in Romania;

infractiunea sa nu fie dintre acelea la care se refera art. 5 C. pen.;

sa existe dubla incriminare. Nu este obligatoriu ca faptele sa fie incriminate identic sau sa fie sanctionate cu aceeasi pedeapsa;

infractorul sa se afle benevol in Romania. Nu va fi aplicabil acest principiu daca faptuitorul a ajuns in Romania in urma unei extradari sau daca aeronava cu care calatorea a aterizat fortat in tara;

sa nu existe, conform legii statului unde s-a comis infractiunea, o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei, iar pedeapsa sa nu fi fost executata sau considerata ca executata (gratiata sau prescrisa);

tratatele sau conventiile internatioanel la care Romania este parte sa nu contina prevederi referitoare la alt mod de solutionare a acestor cauze;

!!! Aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ, lipsa uneia dintre ele ducand la imposibilitatea de aplicare a legii penale conform acestui principiu.

!!! Conform art. 7 C. pen. principiul realitatii si universalitatii isi gasesc aplicarea numai daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala; acestea avand deci prioritatate.

II. Idei fundamentale:

1. Legea penala romana se poate aplica in raport cu faptele comise in tara, dar si cu cele comise in strainatate.

2. Aplicarea legii penale romane pentru fapte comise in Romania este guvernata de principiul teritorialitatii.

3. Principiul teritorialitatii, cu toate ca este exclusiv si neconditionat, are totusi anumite limitari (sau exceptii).

4. Aplicarea legii penale pentru fapte comise in strainatate este guvernata de trei principii: personalitatii, realitatii si universalitatii.

III. Vocabular specific:

- apatrid - persoana fizica fara cetatenie (fr. apatride),

- autorizarea prealabila a procurorului general al Romaniei - modalitate de autorizare a organului competent sa puna in miscare actiunea penala,

- calitate oficiala - atributul pe care il au anumite persoane in baza careia acestea indeplinesc activitati publice ce determina efecte juridice,

- corp delict - mijloc material de proba,

- damnum emergens - expresie latina care are acceptiunea de dauna efectiva produsa persoanei vatamate prin comiterea unei fapte ilicite,

- democratie - forma politica de organizare si de conducere a unei societati in care poporul isi exercita direct sau indirect puterea (lat. democratie),

- dubla incriminare - conditie referitoare la aplicare legii penale in cazul unor fapte comise in afara tarii, constand in aceea ca fapta in cauza sa fie incriminata de legislatiile ambelor state in cauza,

- efecte juridice - drepturi si obligatii, consecinte juridice,

- exceptie - abatere de la o regula generala. Abatere permisa de lege de la aplicarea unei norme juridice (lat. exceptio),

faptuitor - persoana care a comis o fapta prevazuta de legea penala,

- forta probanta - gradul de contributie al unui mijloc de proba de a servi la aflarea adevarului intr-o cauza publica,

- impunitate - absolvire sau scutire de pedeapsa, in cazuri si conditii speciale prevazute de lege (lat. impunitas),

- imunitate - cauza de nepedepsire sau excludere de la o anumita jurisdictie a unor categorii de faptuitori. In considerarea unor ratiuni de politica penala, Romania consacra anumite imunitati personale. In acest context imunitatea apare ca un tratament derogator, aplicabil unor categorii de persoane aflate in situatii persoanale (lat. imunitas),

- inamovibilitate - regim juridic aplicabil unor categorii de persoane aflate in situatii speciale, ce consta in imposibilitatea mutarii sau promovarii acestora fara acordul lor (judecatorii), (fr. inamovibitit),

- incidenta legii penale - aplicarea legii penale raporturilor juridice de conflict,

- integritate teritoriala - atribut al statelor lumii, constand in aceea ca spatiul pe care acestea isi exercita suveranitatea, in limitele recunoscute conform regulilor internationale, nu i se poate aduce atingere de alte state,

- jurisdictie - competenta de a judeca o cauza de catre un judecator sau de catre o instanta (lat. juris si dicto),

- justitiabil - persoana care are calitatea de parte in proces, cu exceptia persoanelor care au calitati oficiale (fr.justiciable ),

- savarsirea unei infractiuni - comiterea cu vinovatie a oricareia dintre faptele incriminate, precum si participarea la comiterea acestora in calitate de autor, instigator, complice,

- spatiul - element in raport cu care se aplica legea penala romana,

- ubicuitate - insusirea de a fi prezent oriunde, pretutindeni. In legea penala romana este inscrisa regula ubicuitatii, care consta in aplicarea legii romane si infractiunilor care au fost comise numai in parte pe teritoriul tarii (ori pe o nava sau aeronave romane) sau rezultatul s-a produs pe acest teritoriu.

IV. Articole (texte de lege) de analizat:

- Art. 3 C. pen. coroborat cu art. 142 si 143 din C. pen.

- Art. 3 C. pen. coroborat cu art. 96 alin. 1 din Constitutie.

- Art. 3 C. pen. coroborat cu art. 8 din C. pen.

V. Aplicatii teoretice si practice:

- Subiecte teoretice

1. Principiul teritorialitatii - definitie si mod de aplicare;

Notiunea de "teritoriu" in acceptiunea legii penale - intindere si limite;

3. Exceptii de la principiul teritorialitatii - enumerare si justificare;

4. Principiul personalitatii legii penale - concept si conditii de aplicare;

5. Principiul realitatii legii penale- concept si conditii de aplicare;

6. Principiul universalitatii legii penale- concept si conditii de aplicare;

VI. Grile:

1. Sunt principii care guverneaza aplicarea legii penale romane in spatiu:

a) principiul legalitatii incriminarii,

b) principiul realitatii,

c) principiul activitatii.

2. Sunt principii care guverneaza aplicarea legii penale romane infractiunilor comise pe teritoriul Romaniei:

a) principiul personalitatii,

b) principiul teritorialitatii,

c) principiul realitatii.

3. Principiul ubicuitatii:

a) este prevazut expres de Codul penal,

b) constituie temeiul acordarii extradarii,

c) constituie o exceptie de la principiul teritorialitatii.

4. Imunitatea de jurisdictie:

a) reprezinta o exceptie de la principiul personalitatii,

b) reprezinta o exceptie de la principiul teritorialitatii,

c) este prevazuta expres in Codul penal.

5. Sunt incluse in sfera notiunii de teritoriu

a) spatiul aerian de deasupra marii teritoriale a Romaniei,

b) spatiul cosmic de deasupra teritoriului Romaniei,

c) subsolul corespunzator solului terestru, acvatic, marii teritoriale, fara limite in adancime.

6. O infractiune se considera comisa pe teritoriul Romaniei:

a) numai daca a fost savarsita pe acest teritoriu,

b) daca pe o nava romana s-a produs rezultatul infractiunii,

c) daca pe o aeronava romana s-a efectuat numai un act de executatre a infractiunii, celelalte acte de executare si rezultatul infractiunii producandu-se pe teritoriul altui stat.

7. Prin comiterea unei infractiuni se poate intelege:

a) comiterea oricarei fapte pe care legea o pedepseste ca infractiune consumata,

b) participarea la comiterea unei infractiuni consumate in calitate de autor,

c) participarea la comiterea unei infractiuni consumate sau la o tentativa pedepsibila in calitate de complice sau instigator.

8. Pentru aplicarea principiului personalitatii sunt necesare si urmatoarele conditii:

a) infractorul, in momentul comiterii infractiunii sa fie cetatean roman sau apatrid,

b) infractiunea sa se savarseasca in totalitate in strainatate,

c) sa existe dubla incriminare.

9. Reprezinta conditii de aplicare a legii penale romane comform principiului realitatii:

a) infractiunea sa se savarseasca in totalitate in strainatate,

b) infractorul sa fie cetatean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania,

c) infractorul sa fie cetatean strain sau apatrid care nu domiciliaza in Romania.

10. Principiului realitatii se aplica atunci cand:

a) s-a comis o infractiune contra sigurantei statului roman,

b) s-a comis o infractiune contra intereselor statului roman,

c) s-a comis o infractiune contra integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman.

11. Principiului universalitatii se aplica atunci cand:

a) fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita,

b) s-a comis o infractiune pentru care nu ar putea fi aplicabila legea penala romana potrivit principiului realitatii,

c) faptuitorul se afla in Romania,

d) infractorul este cetatean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania.

Autorizarea prealabila a Procurorului General este necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale in cazul infractiunilor pentru care legea penala romana este aplicabila potrivit principiului:

a) personalitatii,

b) realitatii,

c) universalitatii.

13. Principiului realitatii se aplica atunci cand:

a) s-a comis o infractiune contra vietii unui cetatean roman,

b) s-a comis o infractiune prin care s-a adus o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui apatrid care domiciliaza in Romania,

c) s-a comis o infractiune indreptata impotriva libertatii unui cetatean roman.

14. Principiului universalitatii nu se aplica atunci cand:

a) daca, potrivit legii statului in care infractorul a savarsit infractiunea exista vreo cauza care impiedica executarea pedepsei,

b) in cazul in care se dispune altfel printr-o conventie internationala,

c) daca nu s-a obtinut extradarea infractorului, in cazurile prevazute de lege.

15. Principiului realitatii nu se aplica atunci cand:

a) se dispune altfel printr-o conventie internationala,

b) faptuitorul nu se afla in tara,

c) potrivit legii statului in care infractorul a comis infractiunea exista vreo cauza care impiedica continuarea procesului penal.

16. Principiului universalitatii nu se aplica atunci cand:

a) potrivit legii statului al carui cetatean este infractorul exista vreo cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale,

b) faptuitorul nu se afla in tara,

c) nu exista autorizarea prealabila a Procurorului General pentru punerea in miscare a actiunii penale.

17. Se mai dumeste principiul protectiei reale sau al nationalitatii pasive

a) principiul personalitatii,

b) principiul activitatii,

c) principiul universalitatii,

d) principiul realitatii.

18. Principiului realitatii se aplica atunci cand:

a) faptuitorul nu a fost condamnat in strainatate,

b) faptuitorul a fost urmarit si judecat in strainatate si a si executat pedeapsa la care a fost condamnat,

c) s-a cerut si s-a obtinut extradarea infractorului.

19. Principiului universalitatii se aplica atunci cand:

a) faptuitorul nu a fost condamnat in strainatate,

b) faptuitorul a fost urmarit si judecat in strainatate si a si executat pedeapsa la care a fost condamnat,

c) faptuitorul se afla in Romania.

20. Prin savarsirea unei infractiuni' sau se intelege:

a) savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata,

b) participarea la comiterea unei tentative nepedepsibile in calitate de instigator,

c) participarea la comiterea unei tentative nepedepsibile in calitate de autor.

b) savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca tentativa,

Raspunsuri grile*: 1-b ; 2-b ; 3-a; 4-b,c; 5-a,c; 6-b,c; 7-a,b,c; 8-b; 9-a,c; 10-a; 11-a,b,c; 12-b; 13-a; 14-a,b,c; 15-a; 16-b; 17-d; 18-b; 19-c; 20-a,d;

VII. Spete:

1. X, membru al personalului diplomatic, al unei ambasade straine la Bucuresti, conducand neatent un autoturism pe soseaua Bucuresti-Ploiesti, a comis un accident de circulatie in urma careia victima a decedat.

Faptuitorului i se va aplica legea penala romana? Argumentati raspunsul.

2. X, Y si Z, marinari pe un cargou romanesc, in timpul unei escale in portul Singapore, au sustras de la bordul navei, care transporta marfuri din R.P.D. Coreeana, un numar de 8 bare de zinc pe care le-au vandut unor localnici.

Aratati daca fapta celor 3 marinari cade sau nu sub incidenta legii penale romane si pe ce temei legal. Argumentati raspunsul.

3. In timpul unei calatorii in Italia, cetateanul roman X a fost jefuit si ucis de un infractor Y, avand cetatenie marocana, care, fiind judecat de instantele italiene, a fost condamnat la 15 ani inchisoare.

Aratati daca Y poate fi judecat si in Romania pentru infractiunea savarsita.

4. X cetatean italian aflat in excursie turistica in tara noastra, conducand neatent autoturismul proprietatea sa, a produs un accident de circulatie in care a fost ucis cetateanul german Y aflat si el ca turist in tara noastra.

Sa se arate daca fapta de ucidere din culpa savarsita de X cade sub incidenta legii noastre penale.Motivati raspunsul.

5. X, cetatean italian, aflandu-se pe teritoriul Germaniei a lipsit de libertate un cetatean roman.

Sa se arate deaca se poate aplica legea penala romana si in ce temei legal. Argumentati raspunsul.

Raspunsuri spete:

1. Nu, deoarece aceste categorii de persoane sunt exceptate, conform art. 8 C. pen., de la aplicarea principiului teritorialitatii legii penale (imunitatea de jurisdictie).

2. Fapta celor trei cade sub incidenta legii penale romane in baza principiului teritorialitatii (ubicuitatea legii penale). Navele si aeronavele sub pavilion romanesc reprezinta teritoriul romanesc oriunde se afla in lume (art. 3 coroborat cu art. 143 C. pen.).

3. Da, deoarece fapta lui Y cade sub incidenta principiului realitatii legii penale (art. 5 C. pen.)

4. Da, deoarece aplicarea principiului teritorialitatii (art. 3 C. pen.) se aplica infractiunilor comise pe teritoriul Romaniei si de cetatenii romani si de cei straini.

5. Statul roman are dreptul sa solicite extradarea faptuitorului pentru ca acesta sa fie judecat in Romania, daca sunt indeplinite si celelalte conditii cu privire la universalitatea legii penale,

VII. Test (9 intrebari a cate un punct fiecare si unul din oficiu)

1. Explicati principiul care guverneaza aplicarea legii penale pe teritoriul Romaniei.

2. Care sunt componentele notiunii de teritoriu?

3. Enumerati cazurile in care legea penala romana nu se aplica pentru fapte comise pe teritoriul Romaniei.

4. In ce consta principiul personalitatii?

5. In ce consta principiul realitatii?

6. In ce consta principiul universalitatii?

7. Explicati notiunea de apatrid.

8. Ce reprezinta dubla incriminare?

9. Explicati notiunea de ubicuitate.

VIII. Activitate de cercetare:

A. Teme de seminar:

1. Comentarii privind elementele notiunii de teritoriu in dreptul penal roman.

2. Justificarea aplicarii legii penale romane pentru fapte comise in strainatate.

3. Justificarea existentei unor exceptii de la principiul teritorialitatii.

B. Tema de cerc stiintific:

1. Cazuri de raspundere si neraspundere penala a presedintelui tarii.

C. Tema de licenta:

1. Particularitatile aplicarii legii penale romane in spatiu.