Puterea executiva - repere constitutionale

1. Consideratii generale

In conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, autoritatile publice care se circumscriu in sfera puterii executive sau executivului (in sens larg) realizeaza, cu prioritate, functia executiva a statului roman. Aceste autoritati publice care formeaza executivul (in intelesul sau larg) sunt Presedintele, Guvernul, administratia publica centrala de specialitate si administratia publica locala.

Departajarea pe care o face Constitutia intre Presedinte si Guvern, pe de o parte, si administratia publica, pe de alta parte, nu vrea sa sugereze ca Presedintele sau Guvernul se gasesc in afara administratiei publice. Dimpotriva, Presedintele Romaniei are clare atributii administrative, iar Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice.

2. Structura executivului si a administratiei publice potrivit Constitutiei Romaniei

In regimurile constitutionale contemporane, intalnim doua categorii de structuri ale executivului : executiv monist si executiv dualist.

Exeutivul monist se caracterizeaza prin faptul ca puterea executiva este condusa de o singura autoritate statala, unipersonala sau colegiala.

Executivul dualist apare in regimurile parlamentare si mixte (semi-parlamentare ori semi-prezidentiale). In acest sistem, puterea executiva se exercita de un organ unipersonal, pe de-o parte, care indeplineste functia de sef al statului si de un organ colegial - Guvernul - pe de alta parte, care exercita conducerea generala a administratiei publice. Seful Guvernului indeplineste functia de sef al executivului.

Constitutia Romaniei consacra o structura dualista (bicefala) a executivului, formata din Presedintele Romaniei si Guvern. La randul sau, Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.

La randul sau, administratia publica se imparte in administratia publica centrala si administratia publica locala.

Administratia publica centrala este formata din ministere, alte organe de specialitate subordonate Guvernului si autoritati administrative autonome (Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, serviciile de informatii, serviciile publice de radio si televiziune, Consiliul National al Audiovizualului, Consiliul National de Evaluare Academica si Acreditare, Banca Nationala s.a.).

Administratia publica locala se intemeiaza, potrivit art. 120 din Constitutie, pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice. Administratia locala cuprinde, asadar, autoritatile prin care se realizeaza autonomia locala (consiliile locale si primarii, potrivit art. 121 al Constitutiei), autoritatile de coordonare a activitatii consiliilor comunale si orasenesti (consiliile judetene, potrivit art. 122 din Constitutie) si autoritati care exercita conducerea serviciilor publice deconcentrate si tutela administrativa la nivel local (prefectii, potrivit art. 123 din Constitutie).

3. Raporturile Parlamentului cu Guvernul potrivit Constitutiei Romaniei

Analiza autoritatilor executive si a raporturilor dintre executiv si administratia publica fac in principal obiectul stiintei dreptului administrativ. Din punctul de vedere al dreptului constitutional, intereseaza analiza relatiei dintre puterile statului, cu precadere dintre puterea legislativa si cea executiva, respectuv raporturile dintre Parlament si Guvern. Aceste raporturi s eimpart in mai multe categorii : raporturi care reflecta rolul legislativului in formarea executivului si raporturi care reflecta functia de control al legislativului asupra executivului.

Se vor studia, pe baza cursului tiparit si a Constitutiei :

- rolul Parlamentului in formarea Guvernului

- delegarea legislativa

- motiunea de cenzura

- angajarea raspunderii Guvernului

BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE:

Bianca SELEJAN-GUTAN, Drept constitutional si institutii politice. Vol. II. Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 2005

Constitutia Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 767 din 31.10.2003