CARACTERISTICILE SI MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR BAZATE PE CUNOASTERE

CARACTERISTICILE SI MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR BAZATE PE CUNOASTERE

Intreprinderile devin organizatii transformatoare de cunostinte iar societatea noastrǎ este pe punctual de a devenii o societate a cunoasterii ceea ce implicǎ: din ce in ce mai mult personal instruit si competent, implicarea directorului in crearea de noi cunostinte,schimbǎri profunde la nivelul esaloanelor de conducere.

Caracteristicile noii intreprinderi, bazate pe cunostinte sunt: cresterea raportului muncitor inyelectual cu muncitor direct productiv,transformarea relatiei dintre aceste douǎ grupe, adicǎ muncitorii direct productivi vor depinde din ce in ce mai mult, de productia celorlalti, cunoasterea devine arma principalǎ a competitivitǎtii,realizarea de cǎtre conducere a presiunii neincetate de a dobandi cunostinte si de a le utiliza,munca in intreprindere se efectueazǎ,, in cap" ea nu se descompune in unitǎti discontinue sau separabile,munca intelectului nu are un caracter linear.

Intreprinderea pe bazǎ ,, materie cenusie" cuprinde patru procese esentiale:

culegerea si difuzarea cunostintelor existente in organizatie

achizitionarea si crearea de cunostinte noi

transformarea cunostintelor in produse

gestiunea personalului care lucrezǎ pornind de la cunostinte

Tratarea cu neincredere a cunoasteri existente devine cea mai mare sursǎ a erorilor care se comit in present. A cunoaste dependenta organizatiei de cunoastere este o atitudine esentialǎ din partea conducerii,aceasta pune urmǎtoarele probleme: care sunt cunostintele utile?,cine in organizatie le detine sau ar trebui sǎ le detinǎ?, cine sunt cei care trebuie sǎ primeascǎ aceste cunostinte?,cum se poate ameliora modul de colectare si difuzare a cunostintelor existente?.

Care sunt cunostintele utile: -multi conducǎtori se considerǎ neinformati si inundati de date fǎrǎ interes,cel ce conduce o organizatie pe materie cenusie trebuie sǎ inteleagǎ care sunt calitǎtile ce costituie valoarea unei cunoasteri.

-o cunoastere utilǎ reduce incertitudinea la luarea deciziilor.

-pune in luminǎ zonele de incertitudine ireductibile .

Cunostintele utile vor fi acelea care vor trasa limitele utilitǎtii,ele vor face sǎ rezulte clar cǎ noi nu stim dacǎ actuala noastra cunoastere este utilizatǎ in parte,in totalitate sau deloc.Cunostintele nu se manifestǎ numai sub formǎ de rǎspuns si date obiective , in materie de gestiune acest tip de cunostinte sunt cele mai periculoase , in organizatia bazatǎ pe materie cenusie forta cea mai inaltǎ a cunoasterii utile poate sǎ fie formularea de intrebǎri pertinente, de aceea conducǎtorii cer toate datele, vor sǎ simtǎ toate tendintele deodatǎ, ceea ce nu este posibil si util.

Noile cunostinte determinǎ productivitatea si competitivitatea in viitoar :

-orice cunostintǎ poate fi nouǎ pentru o intreprindere si veche pentru alta,

-orice cunostintǎ poate fi nouǎ si pentru una si pentru alta .

O cunostintǎ nouǎ este potential o ,, sursǎ de tensiune " ea perturbǎ moduri tradtionale de gǎndire ,capacitatea de decizie de aceea conducǎtorii de intreprinderi doresc cunostinte noi si relatii solide stabilite.in cazul achizitiilor cunostintelor altora : neffind ale noastre sunt supecte,inaplicabile,dispretul fatǎ de organizatile ce le-au creeat ne impiedicǎ sǎ le vedem meritul,frica de nou este determinatǎ si de posibilitatea ca superiorii nostrii sǎ vadǎ insufucientele noastre , teama de perturbǎrile provocate de noile cunostinte . Constienti cǎ avem nevoie de cunostinte pe care nu le posedǎm determinǎ riguroase forte de acceptare :

-teama de rǎmanere in urmǎ si impsibilitatea de supravietuire,

-aparitia unor noi surse de avantaje personale ,

-crestere responsabilitǎtii si influentei,

-cresterea reputatei,

Directorul joacǎ un rol important in eforturile pentru dobandirea de noi cunostinte, este de datoria sa sǎ intre in contact cu maximum de cunostinte noi.Cand e vorba de producerea de cunostinte noi conducerea se aflǎ in fata unui univers strǎin si diferit.

Factorii crearii noilor cunostinte sprijinul nonconformismului creative,

-scufundarea in cunostinte existente,

-timp nestructurat,

-optici noi,

- confruntari neobisnuite,

Acesti factori se exprima in:indepartarea uneori radicala, de cunoasterea

neconventionala,respingerea conceptelor semiformate si a ideilor in afara de

subiect,climat favorabil incursiunilor creatoare, gandire

Imaginativa,incurajarea ideilor deviante, ,familiarizarea cu ceea ce exista , evitarea "redescoperirii"laborioase a ceea ce este deja cunoscut, acceptarea timpului nestructurat , acceptarea pozitiilor diferite pentru examinarea unei

probleme, adoptarea de puncte de vedere neobisnuite, de la oricine,

chiar de la persoane din afara , schimbari de idei cu oameni care nu gandesc, incurajarea si ghidarea unor grupe care rezulta din"comun", din specialisti diferiti.

Exploatarea cunoasterii

"Intreprinderea este un instrument social. Aceasta exista pentru a

indeplini o functie economica in profitul societatii.

Intreprinderea trebuie sa utilizeze cunoasterea , sa o converteasca in produse noi ,mai ieftine, intr-un marketing eficient, de aceea conducatorii dominanti fug de "teoria"

care nu prescrie norme, nu da raspunsuri directe, ci numai abstractii.

Procesul de conversiune este greu caci cunostintele existente nu se transforma in actiuni, din ratiuni multiple, dar mai ales de ordin social si cultural;

- rezistenta la conversiune pentru mentinerea vechilor raporturi de putere,a vechilor credinte cutumiare, conversiunea implica o racordare a domeniului gandirii

si informarii, la domeniul actiunii si lucrarilor.

Metodele de conversie sunt diferite de la intreprindere laintreprindere

Realizarea jonctiunii se situeaza pe terenul frontierei dintre compartimente si

declansarea de conflicte, apropierea exploatarii cunostintelor de

domeniul achizitiei lor poate fi realizat prin inserarea de cadre si

prin familiarizarea cercetatorilor selectionati cu complexitatea exploatarii

cunostintelor .

Exploatarea cunostintelor este un proces continuu, pastrarea ierarhiilor dar promovarea comportamentului matriceal accesul imediat al celor ce actioneaza la cei ce "stiu" fara a

urma filierele ierarhice: organizarea de reuniuni de lucru, coordonari

directe intre persoane , grupe, compartimente pentru realizarea de

produse commune.

Gestiunea personalului in intreprinderi bazata pe cunoastere

In perspectiva anterioara privind achizitia producerea si

convertirea cunoasterii, oamenii au fost tratati ca

factori secundari in raport cu transferul cunostintelor. Inversand perspectiva.

Intreprinderea bazata pe cunostinte este un sistem social

neobisnuit, subtil diferit de cea axata pe productie ierarhica, din care s-a

nascut

Diferentele dintre ele , induc noi tensiuni umane si reclama noi

reactii umane. In vechea intreprindere directorul:are dreptul de a recompensa ,are puterea de a da ordine ,dreptul de supraveghere ferma si regulata.

In noua intreprindere:se pastreaza dreptul de recompensa si sanctionare, diminueaza puterea de comanda in mod masiv , schimba fundamentul ultim al puterii: si anume caracterul pertinent si corect al cunoasterii, puterea ierarhica continua sa existe dar ea nu mai ,este utilizata decat in ultima instanta, autoritatea cunoasterii este cea care conduce intreprinderea.

Organizatia intemeiata pe cunostinte constituie un "curent" de

sisteme sociale temporare care nu inceteaza de a se face si desface"

In acest tip de intreprindere directorii sunt puternic angajati in

anumite proiecte, din aceasta cauza au loc:aparitia unor noi forme de tensiuni umane: de la oboseala fizica, plictiseala, la oboseala cerebrala, necesitatea de a fi psihologic intr-o permanenta alerta.

Cunoasterea si capacitatea conducerii la nivelul comportamentului:intelegerea limitelor si a utilizarilor posibile ale puterii oficiale,intr-o organizatie bazata pe "materie cenusie";

concepte de structura si de moduri de interactiune umana;abilitate in comportament caci comportamentul;aptitudinea de a sesiza atitudinile si preocuparile muncitorilor

intelectuali

Directorul are oficial puterea de a decide dar ea e limitata de

capacitatea sa de a intelege implicarea cunostintelor care sunt transmise

de subordonati; parteneri egali; superiori,el trebuie sa invete continuu, datorita dezvoltarii rapide a cunoasterii;

Noi concepte sunt impuse de: neconditionarea depasirii limitelor cunostintelor luate

Individual, aparitia celei de a treia dimensiuni a organizatiei,caracterul multiform si bogat in semnificatii multiple a cunoasterii,incapacitatea cuprinderilor de o singura persoana ,

limitarea fluxului de cunostinte la un nivel de decizie critica,cresterea interactiunilor, determinarea structurilor , pentru facilitatea circultiei cunostintelor.

Capacitatea de adaptare la situatiile de lucru cu oameni foarte diferiti

si cu sarcini putin familiare, presupune: capacitatea de lucru in echipa , arta de a furniza si a primi ajutor dat fiind caracterul mai mult

consultativ decat directiv al relatiilor dintre salariati in intreprinderea

bazata pe cunostinte, a invata sa isi stapaneasca sentimentele, sa se exprime sa isi

controleze stilul de interventie intr-un conflict. Generatia actuala de cadre angajate in intreprinderi bazate pe materie cenusie, aduce cu sine activitati si preocupari noi de aceea ei trebuie incurajati si sprijiniti pentru a participa la achizitionare , producerea si utilizarea cunoasterii ei vor fi mai bine informatii si mai preocupatii si mai sceptici .