Cultura in procesul managerial european

Cultura in procesul managerial european

CONCEPTUL DE MANAGEMENT EUROPEAN

O definitie semnificativa a managementului european a fost data de catre K. Thurley si H. Virdenius , intr-un articol privind posibilitatea conturarii unui model de management european . Ei considerau ca prin management european trebuie sa se inteleaga '' modele ale comportamentului managerial , un concept privind rezolvarea problemelor si luarea deciziilor la toate nivelurile organizatiilor, prin care sa se distinga identitatea europeana a strategiilor, precum si a planificarii, implementarii si evaluarii schimbarilor'' 1* Pentru a se vorbi de un management european este necesar sa se porneasca de la diversitatea culturala a contextului european, cu toate ca unii specialisti au scos in evidenta diferite tipuri de culturi europene, grupand astfel tarile europene in diferite categorii. Pe langa o diversitate culturala , intre tarile europene exista diferente si din punctul de vedere al modului cum au ajuns la anumite performante economice, dupa al doilea rtazboi mondial , ceea ce a contribuit la diferentieri si pe planul managementului intreprinderilor.

Cu toate aceste diferente culturale si de nivel de dezvoltare, eforturile de unificare a conflictelor, pastrarea si intarirea pacii, la promovarea si consolidarea coeziunii sociale. In acest demers de integrare europeana s-a pus si se pune tot mai mult problema conturarii unui model de management european, pentru care exista numneroase argumente, dar, poate in aceeasi proportie , exista inca si obiectii.

Cu ceea ce sunt de acord majoritatea specialistilor este faptul ca in Europa nu se va putea vorbi de un model cultural de management , asa cum ester cel japonez de exemplu, ci de management al diversitatii , care sa ofere o anumita identitate europeana atat pentru euro-manageri , cat si pentru modul de implementare si evaluare a acestora. Chiar in conditiile tendintei exercitare a functiilor managementului.

Intr-un management al diversitatii , elementul central il constituie cautarea unor solutii pentru problemele si oprtunitatile referitoare la diversitatea culturala , economica , sociala si chiar politica. Orientarile si atitudinile managerilor de nivel superior constituie o variabila independenta decisiva in dezvoltarea unor relatii de munca transeuropene orizontale in detrimentul celor vericale, in amplificarea comunicarii interculturale , in realizarea unor coordonari ale activitatilor transeuropene. Pentru a vorbi de un management european este necesar sa se poata identifica o identitate europeana a strategiilor adoptate de companiile din contextul european , dar si de o identitate europeana a tuturor componentelor sistemului de management la nivelul organizatiilor. Astfel, este necesar sa fie identificate modalitati specific europene de luare a deciziilor , de exercitare a functiilor managementului, de motivare a __________ ______ ____ _____ _______ ______ ___________

Eugen Burdus 'Management comparat ' Editura econonica Bucuresti pag. 293

personalului, de organizare structurala, de planificare a schimbarilor si de spre globalizare , daca in intreprinderile care vor purta sigla Uniunii Europene sau chiar in intreprinderile nationale din diferite tari europene se va ifdentifica o identitate europeana in practicile manageriale si daca in domeniul teoriei managementului se va depista un specific de gandire european , se va putea vorbi de un ' model de management european '

Managementul european are la baza diversitatea si complexitatea culturala, sociala, economica si politica a contextului in care actioneaza.

Atunci cand vorbim de un management european avem tendinta de a ne gandi la o alternativa la managementul din SUA si la managementul japonez , care sa se bazeze pe o anumita cultura specifica, relativ omogena. Specialistii atrag atentia ca pentru Europa nu este adecvat 'un model cultural de management' asa cum este cel japonez, spre exemplu, deoarece contextul european se caracterizeaza printr-o mare diversitate culturala.

DEFINIREA CULTURII

Notiunea de cultura are semnificatii foarte diferite pentru fiecare individ. Pentru a intelege o cultura ester necesar sa se inlature straturile superioare pentru a patrunde in interior , la elementele care sunt generatoare de particularitati.

Cultura unui popor se explica prin reprezentarea stratificata a culturii :

stratul exterior , reprezinta cultura explicita, se concretizeaza in lucruri observabilecum sunt : limba vorbita, hrana, constructiile, monumentele, agricultura , piata, moda, arta etc. Ele reprezinta simboluri si produseale celui mai adanc strat al culturii ;

- stratul de mijloc este reprezentat de valori si norme. Valorile influenteaza intelegerea binelui si raului, ele fiind strans legate de idealurile propriului grup. Normele reprezinta opinia unui grup despre ceea ce este corect si ceea ce este incorect. In timp ce normele ne arata cum trebuie sa ne comportam valorile ne arata cum aspiram sau cum dorim sa ne comportam . Normele se pot concretiza din punct de vedere formal in legi , iar din punct de vedere informal , in control social. O cultura este relativ stabila atunci cand normele reflecta valorile proprii grupului, societatii, in caz contrar se poate ajunge la la tensiuni destabilizatoare. Un exemplu in acest sens il reprezinta tarile din estul Europei in care multi ani , normele comuniste au degradat valorile societatii, ceea ce a determinat dezintegrarea acestor norme.

-stratul interior este reprezentat de conceptiile de baza despre viata, despre existenta umana. Pe tot parcursul evolutiei societatii umane , oamenii din diferite zone ale globului s-au luptat cu natura pentru supravietuire in mod diferit. Spre exemplu, elvetienii s-au luptat cu muntii si cu avalansele, cei din Siberia s-au luptat cu frigul, cei din Africa cu caldura s.a.m.d. Fiecare popor s-a organizat intr-un anumit mod pentru a-si utiliza cat mai eficient resursele de care dispunea.2* Pentru ca diferitele grupari de

2* Armenia Androniceanu ' Management public'  Editura Universala pag . 203

oameni au trait si s-au dezvoltat in regiuni geografice diferite , scestea si-au format seturi proprii de presupuneri logice privind solutionarea problemelor . Pentru aceste relatii fundamentale cu natura, omul si apoi comunitatea , popoarele si-au dezvoltat un ansamblu de concepte despre viata care, in timp, scapa din constient devenind evidente pentru ca ele sunt raspunsuri rutiniere la mediu,

In literatura de specialitate exista numeroase incercdari de a defini cultura . Astfel , E. Schein defineste cultura ca fiind :' modalitatea prin care un grup de oameni rezolva problemele '. O alta definitie este data de G. Hofstede, care considera ca aceasta reprezi : '' o programare mentala colectiva care ne face sa acceptam ceva impreuna cu membrii natiunii sau grupului din care facem parte, dar nu cu componentii altor grupuri sau natiuni 'In opiina autorului , cultura unei tari determina implicit un model specific de management , deoarece gandirea noastra este in parte conditionata de experienta dobandita in copilarie in sanul familiei , apoi prin educatie la scoala si in organisme specializate, care nu sunt aceleasi in fiecare tara.

TIPURI DE CULTURI EUROPENE

-DUPA YOCHANAN ALTMAN

In tarile capitaliste traditionale , in grupa carora Altman include Marea Britanie, Franta, Germania , nordul Italiei, Belgia si Olanda , care se caracterizeaza prin urbanism si o clasa de mijloc puternica, sistemul de valori caracteristic are la baza spiritul intreprinzator, capacitatea de inovare, asumarea de riscuri, libertatea de a actiona, toate bazate pe o puternica identitate nationala. Tarile din sudul Europei, intre care sunt incluse Spania, cea mai mare parte a Italiei, parte din sudul Frantei, Grecia, Irlanda, care s-au industrializat mai tarziu si in care se combina agricultura cu serviciile , se caracterizeaza printr-o puternica datorie fata de grup si de famile , nepotism, iar banii sunt considerati dovada onorabilitatii.

Tarile scandinave , care cuprind Danemarca, Suedia, Norvegia si Finlanda, in care este cel mai dezvoltat sector al asistentei sociale, statul si cetatenii asumandu-si reciproc obligatii, se caracterizeaza printr-o gama larga de oportuniotati , accesul liber la resurse , acceptarea de responsabilitati, iar scoaterea in evidenta a banilor , care sunt asociati cu siguranta, este considerata de prost gust. Tarile foste comuniste , care cuprind Polonia, Cehia, Slovacia, Romania, Ungaria, Bulgaria, Albania, care de curand au iesit dintr-un regim comunist si o economie centralizata , care se caracterizeaza prin doua sisteme de valori, unul impus de regimul comunist si altul specific populatiei din fiecare tara.3* Intre valorile oficiale impuse de regimul comunist pot fi mentionate : respectul ierarhiei, locul de munca nu este separat de viata individului, functia mai importanta decat persoana, banii nu au valoare in sine, iar dintre valorile specifice desi ele difera de la o tara la alta , pot fi retinute raspunderea pentru obligatiile reciproce, importanta rtelatiilor patron-client , obligatiile fata de reteaua de care apartii.

3* Lucica Matei ' Management public' Editura economica , 2001. pag. 151

DUPA R. LESSEM SI F. NEUBAER

Particularitatile culturale europene au fost analizate si de catre R. Lessem si F. Neubaer , care au grupat tarile pe cele patru puncte cardinale, pentru fiecare stabilind cate o natiune reprezentativa, mai putin pentru nordul Europei, pe care-l considera destul de omogen. Fiecare dintre aceste grupe de tari europene prezinta cate o caracteristica dominanta din punct de vedere cultural, ceea ce conduce si la un anumit tip de cultura si un anumit tip de manager.

Pentru grupa tarilor din nordul Europei, caracteristica dominanta este '' gandire'' ceea ce conduce la o cultura birocratica , cu orientare catre realizarea de obiective, orientarea spre cunoastere planificare strategica , accent pe un control managerial, previziune pe termen lungsi la un manager care pune accent pe schimbare.

In ceea ce priveste grupa tarilor din sudul Europei, pentru care reprezentativa este Spania, caracteristica esentiala este ' simtamant' , iar cultura este de tip familial, cu inclinatie spre munca in echipa , impartasirea valorilor afiliere sociala, accentul pe resurse umane 4* , in care actioneaza in general un manager vizionar.

Grupa tarilor din vestul Europei, pentru care reprezentativa este Marea britanie, se caracterizeaza prin 'preceptie', predominanta fiind o culturqa comerciala cu inclinatie spre actiune, entuziasm, spirit intreprinzator, perspectiva pe un termen scurt si un manager cu calitati de lider.

Cea de a patra grupa , a tarilor din estul Europei se caracterizeaza prin 'intuitie' , o cultura industriala, cu inclinatie spre etica muncii , aprecierea tehnicii, disciplina muncii, perspectiva pe termen lung si un manager arhitect.

Chiar daca nu poate fi vorba de un ' model cultural de management' contextului european , este posibil sa se distinga o serie de valori care pot fi considerate europene , care p[ot constitui fundamentul conturarii unui model da management , care sa se regaseasca , daca nu in totalitate, macar in linii generale , in toate tarile europene si care sa constituie o alternativa la managementul din SUA si la managementul japonez. Pentru aceasta trebuie insa gasite acele valori, norme si comportamente specifice modului de viata european.

Inceputul secolului XX poate fi caracterizat prin eterogenitatea mostenirilor culturale ale diferitelor tari, care insa se mai pastreaza si astazi, ceea ce ridica o serie de obstacole in a trata Europa ca o entitate, si cu atat mai mult de a vorbi despre un management specific europen . Diferentele de ritm in procesul de internationalizare a diferitelor laturi ale economiei tarilor europene face ca unele dintre acestea - piata capitalurilor, piata financiara - sa capete o dimensiune internationala , inaintea definitivarii integrarii europene , a construirii unei identitati europene, aceasta situatie poate sa duca la aparitia unor conflicte de interese in interiorul economiei europene , ci chiar se constituie intr- o piedica in calea conturarii unui model de management.

4* Androniceanu A. 'Noutati in managementul public' Editura Universitara , Bucuresti 2004 pag . 105

CARACTERISTICI CULTURALE COMUNE TARILOR EUROPENE

Un studiu intreprins de catre B. Strumpel a scos in evidenta mai multe concluzii referitoare la unele caracteristici culturale comune , care au inceput sa para si sa se impuna in majoritatea tarilor europene , mai ales in cele dezvoltate din punct de vedere economic. Iata cateva dintre concluziile la care ajunge autorul in urma studiului intreprins :

sisteme politice democratice din tarile europene dezvoltate promoveaza noi elemente si forme democratice de participare a indivizilor la intrega viata economico-sociala ;

in multe tari europene , mai ales nordice, cu o dezvoltare economica si tehnologica ridicata , se manifesta cresterea participarii indivizilor, grupurilor si organizatiilor la reconsiderarea moralei si impactul acesteia asupra domeniului economic, social si politic ;

in contextul european se inregistraza o amplificare a relatiilor sociale multiple , in afara muncii si familiei, intre parteneri, asociati etc., mai ales in tari ca Danemarca, Olanda, germania ;

cresterea valorii autorealizarii , care presupune o egalitate a sanselor pentru toti mai multi oameni, indiferent de tara de origine ;

calitatea vietii este pusa din ce in ce mai mult , si in multe tari pe prim-plan, astfel ca valori ca pacea, drepturile omului, protectiamediului natural, lupta impotriva saraciei reprezinta noi orientari in atitudinea cetatenilor tarilor europene , care poate avea semnificatia unei noi dimensiuni morale.

Aceasta diversitate de valori care se regasesc in cadrul tarilor europene va imprima un specific al managementului european , daca se va constata necesitatea unui astfel de model si daca , in timp, el se va distinge printr-o identitate europeana in majoritatea componentelor sistemelor de management practicate in cadrul intreprinderilor din tarile europene sau, ci atat mai mult , in cadrul companiilor transeuropene. 5*

5* Eugen Burdus 'Management comparat ' Editura econonica Bucuresti pag. 282

INCADRAREA CONTEXTULUI EUROPEAN PRIN PRISMA DIMENSIUNILOR CULTURALE

Desi Europa se caracterizeaza printr-o diversitate culturala , unele tari din acest context au fost situate intre cele doua extreme ale fiecarei dimensiuni . Tarile europene se diferentiaza destul de mult , in sensul ca spre exemplu , Germania, Suedia, Anglia si chiar italia sunt orientate mai mult spre un sistem de reguli, spre contracte, obiectivitate, un singur adevar, Franta si mai ales spania sunt orientate mai mult spre relatiile personale, interpretarea adevarului, relativitate, datorii fata de prieteni.

In ceea ce priveste modul de exprimare al emotiilor , tarile europene prezinta o alta distributie intre cele doua extreme, reprezentate de latura neutru sau afectiv . Astfel, intre tarile caracterizate printr-o cultura afectiva se numara Italia, Spania, Franta, iar intre cele cu o cultura neutra pot fi enumerate Anglia, Germnania si Suedia.

Prin prisma modului de implicare in viata altora, tarile europene caracterizate printr-o cultura specifica sunt Anglia, Franta, in timp ce printre tarile cu o cultura dfifuza sunt Germania, Italia, Suedia si Spania.

In raport de modalitatea de acordare a statutului unei persoane, distributiatarilor europene intre cele doua extreme reprezentate de situatia in care 'statul se castiga' si situatia in care 'statul se atribuie' , tarile europene in care indivfizii isi castiga statutul pe baza de rezultate personale sunt Anglia, Suedia, Germania, Franta, iar printre tarile in care persoanele dobandesc statutul pe baza pregatirii , a apartenentei la o anumita clasa sociala, a varstei se pot preciza Italia si spania.

Orientarea tarilor europene catre una sau alta dintre cele doua extreme ale fiecarei dimensiuni culturale a influentat si influenteaza managementul practicat in cadrul tarilor europene, prin toate componentele sale , fie ca este vorba de organizarea structurala, de modul de elaborare a deciilor, de elaborarea strategiilor, de motivarea oersonalului sau de alte laturi ale practicii manageriale de la nivelul organizatiilor din respectivele tari.

Aceasta caracterizare a fost facuta dupa modelul lui F. Trompenaars.

O caracterizare asemanatoare , dar prin prisma altor dimensiuni a fost facuta de G. Hofstede, din care se poate desprinde cel putin o concluzie identica , si anume ca tarile europene se diferentiaza semnificativ din punct de vedere cultural. O caracterizare a unora dintre tarile europene , prin prisma celor patru dimensiuni culturale ;

a) distanta fata de putere mare/mica ;

b) controlul incertitudinii intens/redus ;

c) individualism /colectivism;

d) masculinitate/feminitate.

determina identificarea in Europa a cateva grupe da tari, care se aseamana prin prisma celor patru dimensiuni chiar daca practic fiecare tara prezinta anumite particularitati culturale specifice. Din analiza efectuata de catre G. Hofstede asupra caracteristicilor culturale ale diferitelor tari a condus la concluzia ca in Europa, excepand fostele tari socialiste pot fi identificate cateva grupe de tari care se aseamana prin prisma dimensiunilor individualism/colectivism, distanta fata de putere mare/mica , controlul incertitudinii intens/redus  simasculinitate/feminitate.

Grupa tarilor anglo-saxone ( Marea Britanie si Irlanda) se caracterizeaza printr-un individualism puternic, o distanta fata de putere mica , un control al incertitudinii redus si un coeficient ridicat de masculinitate .

Grupa tarilor germanice ( Austria, Germania si Elvetia) prezinta un coeficient mediu de individualism, o distanta fata de putere redusa.

Grupa tarilor nordice ( Danemarca, Finlanda, Olanda, Norvegia si suedia) se caracterizeaza printr-un coeficient ridicat de individualism, o distanta fata de putere mica, un control al incertitudinii redus si prin feminitate.

Grupa tarilor aproape estice ( Grecia si Turcia) se caracterizeaza prin colectivism, o distanta fata de putere mare, un control intens al incertitudinii si un coeficient mediu de masculinitate.

Grupa tarilor latine ( Belgia, Franta, Italia, Portugalia si Spania) prezinta un coeficient mai mare de individualism , o distanta fata de putere mare, un control intens al incertitudinii si un coeficient mediu de masculinitate.

In opinia luim G. Hofstede aceste caracteristici culturale, care au l baza sistemele de valori din tarile respective, sunt rezultatul influentei a numerosi factori si variabile regionale intre cere : clima, evenimentele istorice , gradul de urbanizare, mobilitate sociala, bogatiile naturale, sistemul politic, numarul si densitatea populatiei, necesitatea interventiei omului asupra naturii pentru supravietuire etc.

Din analiza efectuata lipsesc fostele tari socialiste. Din aceasta succinta prezentare a caracteristicilor economico-sociale se poate trage concluzia ca in Europa avem de-a face cu un context foarte diversificat , datorita conditiilor naturale diferite din tarile europene, precum si diversitatii particularitatilor culturilor din aceste tari .6*

6*Ionescu Gh. Gh. 'Dimensiunile culturale ale managementului ' Editura Economica pag 122``

DIFERENTELE CULTURALE

Abordarea diferentelor culturale prin prisma lui F. Trompenaars

O autoritate in domeniul diferentelor culturale , F. Trompenaars - director al Centrului pentru studii internationale in afaceri, din olanda considera ca diferentele culturale isi au geneza in trei elemente si anume :

a). relatiile dintre oameni ;

b). conceptia asupra timpului ;

c). relatiile omului cu natura .

Dupa solutiile alese in diferite culturi, pentru aceste trei probleme universale F. Trompenaars a identificat sapte dimensiuni dculturale dintre care cinci provin de la primul element ( relatiile dintre oameni).

Aceste dimensiuni culturale sunt : universalism/particularism , individualism /colectivism, neutru/afectiv, specific/difuz, statut castigat/atribuit, atitudinea fata de timp si relatiile omului cu natura.

Universalism /particularism

Aceasta dimensiune culturala se explica prin criteriile care stau la baza comportamentului majoritatii componentilor unei culturi, prin prisma carora se pot remarca doua extreme. La o extrema se regaseste obligatia de a adera la standardele universale, la principiile general valabile, admise de majoritatea componentilor culturii respective si care reflecta valorile si normele specifice. O astfel de cultura in care majoritatea componentilor se comporta prin prisma acestor principii generale , standarde universale, se caracterizeaza prin universalism. La cealalta extrema se situeaza obligatia de a tine seama de situatiile particulare , de persoanele cu care venim in contact, in functie de care ne comportam in majoritatea cazurilor. Atunci cand intr-o cultura majoritatea persoanelor se comporta pornind de la astfel de situatii particulare , se apreciaza ca acea cultura se caracterizeaza prin particularism. Cercetarile intreprinse au scos in evidenta faptul ca universalismul reprezin ta o trasatura a unei societati mai complexe si mai dezvoltate , in timp ce particularismul caracterizeaza mai mult micile comunitati rurale unde fiecare cunoaste pe fiecare . Unele culturi se caracterizeaza mai mult prin universalism , cum sunt cele din canada, SUA, Elvetia, Germania, Anglia, iar altele prin particularism cum sunt cele din Venezuela, Rusia, Corerea de Sud, Indonezia. Influenta culturii asupra managementului prin prisma acestei dimensiuni culturale, poate fi evidentiata prin comportamentele managerilor dintr-o cultura care vor sa faca afaceri intr-o alta cultura.

Individualism/colectivism

Conflictul dintre ceea ce fiecare dintre noi , ca individ , dorim si interesele grupului de care apartinem este reprezentat de aceasta dimensiune culturala individualism/colectivism. In acelasi timp , aceasta dimensiune culturala reflecta si intensitatea relatiilor dintre indivizii unei societati.

individualismul ' ca orientare catre sine ' presupune stabilirea legaturilor unei persoane cu altele, prin descoperirea a ceea ce fiecare individ doreste si negocierea diferentelor care apar.

Colectivismul ' ca orientare catre obiectivele si scopurile comune' , plaseaza obiectivele de grup, interesele grupului inaintea obiectivelor si intereselor individuale.

Particularitatile culturilor caracterizate prin individualism, respectiv colectivism , isi pun amprenta si pe managementul de la nivelul organizatiilor, in cadrul tuturor subsistemelor sale ( decizional, organizatoric, metodologic etc. )

Afectiv/neutru

La baza acestei dimensiuni culturale sta '' modul de manifestare al trairilor si emotiilor , mai ales in procesul comunicarii '' si '' relatiile dintre oameni se bazeaza mai mult pe ratiune sau sentimente , stari emotionale'. Din aceste puncte de vedere exista doua extreme , una la care relatiile dintre oameni au la baza ratiunea , caz in care acestia sunt in general neutri din punct de vedere emotional, iar la alta la care relatiile dintre oameni sunt determinate in primul rand de starile emotionale, caz in care acestia sunt mai afectivi. Culturile in care majoritatea componentilor stabilesc relatii in primul rand pe baza ratiunii , fiind deci neutri din punct de vedere emotional , sunt culturi neutre. In aceste culturi oamenii nu isi manifesta vizibil trairile, emotiile, cautand sa le controleze. Culturile in care majoritatea componentilor stabilesc relatii in primul rand pe baza starilor emotionale, a trairilor , fiind deci mai afectivi sunt culturi afective. Prin prisma acestei dimensiuni culturale exista mari diferente culturale.

Specific/difuz

Aceasta dimensiune culturala este strans legata de '' modul in care ne manifestam fata de altii , de gradul de implicare in viata altora , de gradul de formalizare a relatiilor care se stabilesc intre oameni''. In relatiile dintre doua persoane provenind din culturi diferite - specifica si difuza - se poate , foarte probabil , sa se ajunga la nentelegeri din cauza diferentelor privfgind implicarea in spatiul vital . Intre tarile cu o cultura specifica pot fi mentionate Australia, Olanda , Anglia, elvetia, iar printre cele cu o cultura difuza se numara China, Nigeria, Egipt, Indonezia.

Paricularitati ale unei culturi specifice : abordare direct la obiect, de la particular la general ; comportament deschis, transparent, ferm ; principiile si morala sunt independente de persoanele la care se refera.

Particularitati ale unei culturi difuze : abordare de la general la particular, din aproape in aproape se ajunge la obiectul vizat ; comportament evaziv, ambiguu, dar cu tact ; moralitatea este dependenta de persoana si de context

Statut castigat/atribuit.

Culturile se diferentiaza si prin modul de acordare a statutului diferitelor persoane. In unele culturi aco9rdarea statutului are la baza mai mult realizarile personale , caz in care in culturile respective se caracterizeaza prin statut castigat . In alte culturi, statutul se acorda pe baza de varsta, clasa sociala, sex, educatie, caz in care culturile respective se caracterizeaza prin statut atribuit. Din cercetarile intreprinse s-a ajuns la concluzia ca exista o legatura intre modul de acordare a statutului unbei persoane intr-o cultura si religia predominanta in cultura respectiva. Astfel , in culturile in care predomina protestantii, stattutul se acorda mai mult pe baza realizarilor personale deci este un statut castigat , in timp ce la catolici , budisti sau hindusi statutul se acorda pe baza de apartenenta la un anumit clan, pe baza de educatie, in functie de sexul persoanei respective, deci este mai mult un statut atribuit.

Caracteristici ale culturii caracterizata prin statut castigat : folosirea titlurilor numai atunci cand au relevanta pentru competenta persoanei ; respectul superiorilor au la baza performantele acestora ; tendinta spre a acorda sanse egale tuturor.

Caracteristici ale culturii caracterizata prin statut atribuit : folosirea titlurilor pentru a clarifica statutul in cadrul organizatiei ; respectul superiorilor este dat de participarea la realizarea misiunii organizatiei ; orientarea catre anumite categorii de personal.

Cultura influenteaza managementul de la nivelul organizatiilor si prin prisma acestei dimensiuni culturale. Spre edxemplu, in culturile caracterizate prin atribuirea statutului de baza prin educatie, varsta , clasa sociala etc., managerii sunt in general mai in varsta, se prefera barbatii, de la acestia asteptandu-se sa cunoasca toate rraspunsurile la problemele care apar. In schimb , in culturile in care statutul se castiga pe baza realizarilor personale , managerii sunt , in general, mai tineri, dispusi frecvent la schimbari, sunt mai agresivi, se pot recruta atat din randul barbatilor , cat si din randul femeilor. 7*

Atitudinea fata de timp

Societatile primitive percepeau trimpul prin notiuni simple, referitoare la inceputul si sfarsitul unor sezoane, rasaritul si apusul soarelui, evolutiile diferitilor astri cerestri etc. pentru societatile moderne , conceptia supra timpuluieste mult mai complexa, manifestandu-se doua perceptii contrastante, care se afla la extreme. Potrivit uneia dintre perceptii, timpul curge secvential, intr-o succesiune de minute, ore, zile, luni, ani, evenimentele succedadu-se unele dupa altele. In culturile in care timpul se percepe secvential, oamenii sunt predispusisa aprecieze relatiile cauza-efect, drept pentru care se dezvolta anumite instrumente care sa ajute la depistarea cauzelor.

7* Eugen Burdus 'Management comparat ' Editura econonica Bucuresti pag. 117

Intr-o alta perceptie timpul este imaginat sincron, astfel minutele unei ore se repeta, orele unei zile se repeta, zilele unei saptamani se repeta s.a.m. d. . In astfel de culturi, oamenii considera ca trecutul, prezentul si viitorul sunt perceptibile in fiecare moment, ca prezentul prezinta trei dimensiuni : prezentul lucrurilor trecute, lucrurile prezente, si prezentul lucrurilor viitoare.

Particularitati ale culturilor in care timpul se percepe secvential : efectuarea de obicei a unei singure activitati intr-o anumita perioada. ; timpul este sesizabil si masurabil ; intalnirile se programeaza cu exactitate si nu se intarzie la acestea ; relatiile dintre oamneni sunt subordonate programului.

Particularitati ale culturilor in care timpul se percepe sincron : efectuarea, intr-o perioada a doua sau mai multe activitati ; intalnirile sunt aproximative si subiective din punctul de vedere al timpului ; programarile sunt, de obicei, subordonate relatiilor dintre oameni ; preferinta pentru situatiile in care predomina relatiile.8*

Perceptia secventiala sau sincrona asupra timpului influenteaza managementul organizatiilor, in toate subsistemele sale.

Relatiile omului cu natura

Atitudinea omului fata de natura constituie sursa unei alte dimensiuni culturale si, implicit , a diferentelor si asemanarilor dintre diferite culturi . Prin prisma acestor relatii ale omului cu natura s-au conturat , dupa unii autori , doua orientari majore . Potreivit uneia dintre aceste orientari , ' omul, ca fiinta superioara, trebuie sa controleze natura, sa o stapaneasca. ' O alta orientare are la baza conceptia potrivit careia ' omul facand parte din natura, trebuie sa se incadreze in legile naturii, sa evolueze odata cu ea, sa traiasca in armonie cu natura . '' La unii autori exista si o a treia orientare potrivit careia, ' omul este neputincios in fata naturii, deci trebuie sa se supuna acesteia ', dar o astfel de orientare poate foarte usor conduce la fatalism si resmnare, credinta ca omul este atotputernic, fiinta superioara , singurul responsabil pentru ceea ce se intampla poate conduce , spre exemplu, la lipsa de compasiune pentrru cei care sufera din cauza saraciei.

Intre particularitatile culturilor, prin prisma acestei dimensiuni culturale in cazul in care omul cauta sa stapaneasca natura : adesea se manifesta o atitudine agrasiva fata de natura ; atentia se concentreaza asupra propriei persoane, grupului sau organizatiei ; disconfort cand mediul scapa de sub control.

8* Dumitru Zait Management intercultural, Editura Economica , 2002

In cazul in care omul cauta armonia cu natura : atitudine flexibila, de compromis ; atentia se concentreaza si asupra partenerilor, colegilor, clientilor ; in conditiile unor cicluri naturale normale, omul se simte confortabil.

Relatiile omului cu natura influenteaza managementul de la nivelul organizatiilor mai ales prin prisma tehnologiilor adoptate, ca optiuni strtegice de realizare a obiectivelor.

7. PARTICULARITATI CULTURALE ALE UNOR TARI DEZVOLTATE

Orice cultura se paricularizeaza prin raspunsurile pe care le dau componentii ei unor probleme majore, cum sunt relatiile dintre oameni, perceptia asupra timpului si relatiilor omului cu natura. Pornind de la aceste probleme importante , componentii diferitelor culturi si-au dezvoltat anumite conceptii despre viata, au aderat la anumite valori si si-au conturat anumite norme de conduita care isi pun amprenta asupra tuturor activitatilor desfasurate , inclusiv asupra proceselor de management. Aceste particularitati culturale prezinta importanta pentru managementul organizatiilor, numai in masura in care ele determina optiuni diferite privind conceperea, proiectarea si realizarea unor sisteme de management. Practica a demonstrat ca managementul organizatiilor care functioneaza in diferite culturi este intr-o masura considerabila diferit din cauza acestor diferente culturale.

Particularitati culturale in Germania

cod universal de reguli si legi;

gandire holistica si abordare sistemica a managementului organizatiei ;

banii sunt un mijloc nu un scop ;

interes pentru comunicare si consens ;

personalitate de tip G , caracterizata printr-un spatiu privat mai mare si un spatiu public mai redus ;

interes pentru pregatirea si dezvoltarea potentialului uman al organizatiei.

Particularitati culturale in Suedia :

relativa lipsa a manifestarii emotiilor, o rezerva in exprimarea lor ;

orientere spre individualism accentut, intrucat se considera ca printre cele mai importante lucruri , integritatea persoanei, libertatea si posibilitatile de dezvoltare a unei cariere ;

egalitarism accentuat ;

o cultura feminina si informala ;

motoul suedez este ' numai prin crearea unei societati mai bune putem ocupa un loc important pe piata internationala''.

Particularitati culturale in Olanda :

o societate nau putin ierarhica si cu egalitarism accentuat ;

alocarea si coordonarea functiilor in cadrul organizatiilor pe baza specializarii ;

coeficient de feminitate accentuat;

echilibru intre individualism si colectivism; gandire foarte analitica.

Particularitati culturale in Anglia :

grad inalt de universalism ;

egalitarism moderat ;

gandire analitica ;

o cultura individuaslista ;

tendinta spre controlul asupra naturii ;

atitudine secventiala asupra publicului;

acordarea statutului pe baza de realizari , dar si o importanta acordata titlurilor.

Particularitati culturale in Franta

un particularism mai accentuat decat in celelalte tari din vestul Europei;

autoritate inqalt personalizata ;

abordare holistica ;

tendinta de control asupra naturii ;

atribuirea statutului pe baza de titluri, apartenenta la familia sau grupul de la putere.

8.CONCLUZII

In domeniul managementului, este dificil sa se gaseasca solutia optima , deoarece modul de rezolvare a problemelor de management este dependent de cultura in care actioneaza managerii.

Oricare ar fi definitia data culturii , aceasta se prezinta stratificat, la suprafata situandu-se elementele cele mai concrete , cu care se ia contactul intai - produse , simboluri - pentru ca sa urmeze valorile, normele , iar stratul cel mai de profunzime este format din conceptii de baza despre viata .

Diferentele culturale isi au originea in trei elemente de baza : relatiile dintre oameni, conceptia asupra timpului si relatiile omului cu natura

Din cercetarile efectute de catre G. Hofstede rezulta ca orice cultura se poate caracteriza prin prisma urmatoarelor dimensiuni culturale : distanta ierarhica mare/mica ; controlul incertitudinii intens/redus, individualism/colectivism si masculinitate/feminitate.

In conceptia lui F. Trompenaars, dupa solutiile alese in diferite culturi, pentru cele trei mprobleme universale - relatiile intre oameni, conceptia asupra timpului si relatiile omului cu natura orice cultura poate fi caracterizata prin sa prin sapte dimensiuni culturale pe care le-am descris pe larg in paginile anterioare.

Culturile se diferentiaza prin prisma acelor dimensiuni culturale, rezultand anumite particularitati care influenteaza comportamentul componentilor fiecarei culturi.

Cultura, prin prisma fiecarei dimensiuni culturale influenteaza managementul de la nivelul organizatiilor , mai mult sau mai putin , in toate componentele acestuia.

Fiecare tara poate fi caracterizata din punct de vedere cultural printr-o serie de particularitati care isi pun amprenta pe managementul orgnizatiilor din tara respectiva.

Influenta culturii asupra managementului face necesara studierea asemanarilor si diferentelor dintre sistemele de management din diferite tari, deci justifica preocuparea specialistilor pentru un domeniu nou, acela al managementului comparat.