Cultura manageriala din UE

Cultura manageriala din UE

Europa se doreste a fi o zona economica, politica si juridica extrem de inchegata si unitara. Problema devine mult mai dificila cand se abordeaza din punct de vedere cultural si se incearca o delimitare tocmai din cauza diversitatii destul de accentuate, cu toate ca toate statele europene au la baza cultura greco-romana. In acelasi timp se poate vorbi si despre similaritatile care se fundamenteaza, la randul lor, pe rolul, jucat de crestinism.

K. Thurley si H. Wirdenius considerau ca prin management european trebuie sa se inteleaga modelele comportamentului managerial, un concept privind rezolvarea problemelor si luarea deciziilor la toate nivelurile organizatiilor, prin care sa se distinga identitatea europena a strategiilor, precum si a planificarii, implementarii si evaluarii schimbarilor.

Folosind cele patru dimensiuni din studiul lui Hofstede, se pot forma combinatii de doua cate doua, care pun in evidenta aspecte relevante ale functiilor managementului in managementul european:

A)    cuplul individualism/colectivism si distanta mare/mica fata de putere determina stilul de management practicat;

B)     cuplul distanta mare/mica fata de putere si controlul incertitudinii determina structura organizatorica;

C)     cuplul controlul incertitudinii si masculinitate/feminitate explica modificari in motivarea angajatilor.

In legatura cu aceste cupluri au rezultat urmatoarele caracteristici:

Þ        In organizatiile cu distanta mare si control redus al incertitudinii organizatiile sunt asemanatoare unor familii, in care managerul este preocupat de protectia subordonatilor, care la randul lor, vor trebui sa manifeste loialitate.

Þ        In organizatiile cu distanta mare fata de putere si cu control puternic al incertitudinii, structura organizatorica este formala, circuitul informational si decizional este orientat de sus in jos.

Þ        In organizatiile cu distanta mica fata de putere si control puternic al incertitudinii, autoritatea managerului este suprema, iar toate activitatile se deruleaza conform unor reguli bine stabilite, asumarea riscului nu este cultivata si, ca urmare, nici dorita.

Þ        In organizatiile la care distanta fata de putere este mica si controlul incertitudinii redus, structura organizatorica este aplatizata si se accepta initiativa si asumarea riscurilor de catre angajati.

Þ        In organizatiile cu masculinitate puternica si control redus al incertitudinii motivarea este in stransa legatura cu performanta individuala.

Þ        In organizatiile in care feminitatea predomina si in care exista un control puternic al incertitudinii, motivarea este impusa de nevoia de apartenenta la un grup.

Þ        In organizatiile in care feminitatea este puternica, iar controlul incertitudinii este redus, motivarea este determinata de indeplinirea obiectivelor atinse si stabilite prin consens de toti membrii grupului, fapt care va favoriza si dezvoltarea unor relatii interumane de natura colegiala.

Pornind de la aceste ipoteze s-au identificat urmatoarele grupe de tari:

a)      grupa tarilor capitaliste traditionale: Marea Britanie, Germania, Olanda, Franta si Italia - fiind dezvoltate economic acorda sanse mari intreprinzatorului, stilului antreprenorial, individul fiind preocupat sa castige mai multi bani, care ulterior, sa ii asigure independenta si libertate de actiune;

b)      grupa tarilor din vestul Europei: Spania si Portugalia - se caracterizeaza printr-un puternic colectivism, selectarea, angajarea si promovarea fiind strans legate de relatiile familiale, iar castigurile financiare ii confera individului o pozitie sociala si deci onorabilitate;

c)      grupa tarilor scandinave: Suedia, Danemarca, Norvegia si Finlanda - unde relatiile dintre putere si indivizi sunt extrem de liberale si puse la punct cu obligatii si indatoriri reciproce. Castigurile banesti confera individului siguranta, impozitele mari confera o protectie sociala solida;

d)      grupul tarilor foste comuniste: Rusia, Polonia, Romania, Ungaria, Iugoslavia etc - manifesta preocupari pentru restructurare economica, democratizarea istitutiilor de stat, trecerea la principiile economiei de piata. Proprietatea fiind predominant de stat, nu s-au manifestat posibilitati pentru asumarea intiativei individuale si nici de grup.