Documentarea directa asupra faptelor empirice (practice)

Documentarea directa asupra faptelor empirice (practice)

Documentarea bibliografica, oricat de importanta si indispensabila, nu este suficienta in cercetarea stiintifica economica. Daca neam limita la documentarea bibliografica intr-adevar am putea cunoaste numai literatura de specialitate, metodele, concluziile si teoriile extrase din studiul faptelor empirice, din alte contexte istorice si geografice, adica doar o parte din documentarea necesara, iar lucrarea rezultata, oricat de reusita ar fi, n-ar putea avea decat caracterul unui studiu documentar de sinteza, cu utilitate modesta pentru activitatea economica reala.

Lucrarea stiintifica poate fi realizata doar atunci cand se studiaza si datele realitatii practice din zilele noastre, cand se confrunta geneza si factorii care determina evolutia empirica a faptelor, actelor, comportamentelor oamenilor din practica, cu cercetarea bibliografica a literaturii, cand se verifica daca teoriile cuprinse in literatura explica sau nu faptele practicii, ale realitatii economice.

Iata de ce documentarea directa asupra realitatii practicii este la fel de importanta si indispensabila in cercetarea stiintifica economica, asa cum este si documentarea bibliografica. In plus, documentarea directa este la fel de laborioasa, ba chiar in anumite privinte mai laborioasa decat rezulta din consultarea unei oarecare surse bibliografice. In cazul documentarii directe, se impune ca datele si informatiile sa poata explica si caracteriza integral atat nivelul si structura lui factoriala, cat si dinamica fenomenului economic cercetat, mecanismele care determina modificarile lui permanente, implicatiile si consecintele acestor deplasari. Asemenea exigente si altele, la care ne vom referi mai jos, nu se asigura nici lesnicios si nici oricum, de la sine, ci necesita efort intelectual deosebit, capacitate de interpretare, alaturi de timp si resurse monetar-financiare, valutare.

Documentarea directa asupra realitatii, asupra faptelor empirice are o sfera extrem de complexa; ea se refera, in functie de tema de cercetare sau de obiectivul urmarit la nivel de intreprindere (firma, ferma), de subramura, ramura sau sector economic, de unitate teritori-al-administrativa (comuna, oras, municipiu, zona, judet), la scara nationala si internationala, la nivel mondial.

Documentarea directa se realizeaza si ea, in esenta, in patru etape, ca si documentarea bibliografica:

a) Informarea asupra domeniului in care se circumscrie docu-
mentarea directa a temei cercetate, cadrul organizatoric, mediul in care
s-a dezvoltat fenomenul cercetat, actele normative, managementul,
factorii directi si indirecti care influenteaza nivelul si evolutia
fenomenului economic; daca este vorba de un fenomen economic din
firma se cer informatii asupra datei de cand aceasta fiinteaza, momen-
tele ei cele mai relevante, performantele sau esecurile, restructurarile
si caile de afirmare, consultarea eventualelor monografii sau studii
privind firma etc.

b) Culegerea datelor se refera la indicatorii cantitativi si
calitativi care servesc direct si chiar indirect ca variabile explicative
ale fenomenului studiat. Acestea sunt date statistice cu un grad mai
mic sau mai mare de agregare, date statistice, statice sau dinamice,
date de structura; in firma unele date sunt statistice, pe cand altele sunt
date de evidenta primara, susceptibile de a fi prelucrate, conform
nevoilor temei studiate si unor norme metodologice bine precizate.

Documentele consultate in vederea extragerii de date si informatii pe oricare nivel de agregare, de la firma pana la nivel national, pot fi:

documente oficiale publicate sau publicabile;

documente oficiale nepublicate;

documente confidentiale sau cu circulatie restransa;

documente de arhiva si documente curente.

In faza culegerii datelor, dar si in cele de studiu si de utilizare, problema fundamentala a succesului oricarei cercetari stiintifice este culegerea de date de buna calitate.

Avem in vedere aici, in primul rand, calitatea datelor de evidenta primara, gruparea si agregarea acestora, fara o metodologie si asistenta speciala, putand genera mari dificultati si, mai ales, erori de comparare atat statica, dar mai ales dinamica.

Adeseori cercetatorul, in baza datelor statistice si a datelor empirice, este pus in situatia de a pregati si procura datele singur, cu ajutorul unor instrumente, cum sunt: cronometrarea, ancheta, chestionarul (sondajul), convorbiri (interviuri) etc. In toate aceste situatii, cercetatorul trebuie sa stapaneasca temeinic metodologiile de alegere a esantionului, o buna lansare a operatiunii de procurare etc. inainte de 118 lansarea culegerii de date prin asemenea metode este indispensabila consultarea specialistilor statisticieni, informaticieni, precum si a specialistilor din domeniul caruia i se circumscrie tema de cercetare.

Calitatea datelor este si ramane preocuparea cardinala a cercetatorului si in cazul datelor statistice oficiale centralizate. Utilizatorul datelor nu poate controla calitatea datelor de care are nevoie decat printr-o consultare si chiar conlucrare speciala cu statisticianul de specialitate.

Statistica este un produs extrem de complex care isi verifica si asigura calitatea pe baza unui ansamblu de criterii de care trebuie sa se convinga in fiecare caz in parte si cercetatorul, oricare ar fi acesta. Dintre aceste criterii mentionam:

relevanta datelor, adica acestea sa satisfaca pe deplin nevoile utilizatorului;

corectitudinea estimarilor statistice trebuie sa satisfaca cerinta ca diferenta intre valoarea estimata si valoarea reala sa fie minima;

punctualitatea este respectarea termenului dinainte stabilit de diseminare a datelor, in conformitate cu un program normal de cercetare statistica;

accesibilitatea si claritatea informatiilor, respectiv datele statistice sunt accesibile utilizatorului numai pe baza unei documentari metodologice adecvate;

comparabilitatea presupune ca utilitatea datelor statistice este deplina numai atunci cand, pentru o anumita caracteristica, datele sunt comparabile in timp si spatiu;

coerenta statistica se asigura numai atunci cand se utilizeaza aceleasi definitii, clasificari si metodologii standard in cazul unor anchete organizate cu periodicitate diferite;

completitudinea datelor, cand acestea sunt disponibile pentru domenii care raspund nevoilor si prioritatilor utilizatorilor.

Evaluarea calitatii datelor statistice se realizeaza intotdeauna cu ajutorul productiei de metadate, prin care intelegem un esicher de masurare a exactitatii datelor statistice, adica definitiile si informatiile despre datele statistice, respectiv o baza a masurarii calitatii activitatii desfasurate in procesul productiei statistice. Mai concret, productia de metadate consta in: cunoasterea conceptelor utilizate; masurarea erorilor in procesul estimarii datelor; rata de non-raspunsuri in cadrul anchetei; gradul de reprezentativitate a esantioanelor etc.

Asa de pilda, in domeniul transparentei proceselor de productie statistica, metadatele se exprima in termeni de disponibilitate a datelor; in termeni ai statutului informatiilor (confidentiale sau publice; rezultate provizorii sau definitive), in termeni ai comparabilitatii datelor in timp si spatiu.

Pentru aprecierea acestui criteriu sunt esentiale: programele de diseminare a datelor; detaliile asupra metodologiilor folosite pentru culegerea si prelucrarea informatiilor statistice; calitatea documentelor oferite pentru studiul utilizatorilor.

Institutul National pentru Statistica (INS), singurul organ care garanteaza calitatea datelor statistice, elaboreaza periodic dictionare de date statistice in folosul utilizatorilor de date si informatii statistice.

in unele cazuri de cercetari pe diverse teme, statistica nu ofera date sintetice si nu exista nici date de evidenta operativa. in astfel de situatii, cercetatorul poate organiza cercetari cu caracter selectiv, insa cu conditia de a stapani temeinic metodologia de alegere a esantionului si de buna organizare a lansarii anchetei sau chestionarului. in acelasi timp, cercetatorul trebuie sa consulte atat specialistii in statistica, cat si specialistii care lucreaza in domeniul (sectie, sector) in care se lanseaza aceste cercetari selective.

In etapa studierii surselor se depun eforturi pentru sesizarea semnificatiei acestora, astfel: datele si informatiile se pregatesc sub forma de indicatori, variabile, care fac obiectul analizei; se incearca deslusirea unor concluzii, a capacitatii datelor de a sustine integral sau partial demersul cercetarii; prin intermediul acestora se intrevad si se testeaza unele metode de calcul si de analiza; se incearca ierarhizarea datelor pe grupe de trebuinta, sub forma de tabele sau anexe; se coreleaza informatiile calitative sau orale cu tendintele si concluziile care rezulta din date, precum si coerenta lor de ansamblu.

In etapa utilizarii datelor si informatiilor se are in vedere in fapt prelucrarea lor sistematica pe componente si din perspectiva unei imagini sau idei de sinteza. Aceste calcule si pregatiri se continua, evident, si in celelalte etape ale cercetarii stiintifice si, mai ales, in cea de cercetare propriu-zisa. In aceasta din urma se confrunta datele de documentare directa cu concluziile teoretice ce decurg din documentarea bibliografica; se efectueaza corelatii laborioase si rafinate calcule si analize.

In procesul documentarii directe cercetatorul intalneste multe dificultati si neclaritati in baza carora el isi formeaza o imagine de sinteza intre felul practic, real de desfasurare a documentarii si modelul pe care el si l-a imaginat sau socotit drept indispensabil.

Acest "lag', aceasta diferenta va trebui sa staruie permanent in memoria cercetatorului, in procesul de analiza, de verificare a ipotezelor, de formulare a concluziilor si solutiilor, pastrand intotdeauna rezervele necesare. In ceea ce priveste carentele si alte neajunsuri ale datelor, care nu au putut fi evitate sau diminuate, se cer mentionate expres in textul final al lucrarii.