DEFINIREA CONCEPTULUI DE PROCES DE PRODUCTIE

DEFINIREA CONCEPTULUI DE PROCES DE PRODUCTIE

Orice unitate de productie are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale si servicii care se realizeaza prin desfasurarea unor procese de productie.

Continutul activitatii de productie are un character complex si cuprinde atat activitati de fabricatie propriu-zise cat si activitati de laborator, de cercetare si asimilare in fabricatie a noilor produse etc.

Conceptul de process de productie poate fi definit prin totalitatea actiunilor constiente ale angajatilor unei intreprinderi, indreptate cu ajutorul diferitelor masini, utilaje sau instalatii asupra materiilor prime,materialelor sau a altor componente in scopul transformarii lor in produse, lucrari sau servicii cu o anumita valoare pe piata.

Procesul de productie este format din:

* process tehnologic

* procesul de nunca

Procesul tehnologic aste format din ansamblul operatiiilor tehnologice prin carese realizeaza un produs sau repere componente ale acestuia . Procesul tehonologic modifica atat forma si structura cat si compozitia chimica a diverselor materii prime pe care le prelucreaza.

Procesele de munca sunt acele procese prin care factorul uman actioneaza asupra obiectelor muncii cu ajutorul unor mijloace de munca.

Pe langa procesele de munca in unele ramuri industriale exista si procese naturale in cadrul carora obiectele muncii sufera transformari fizice si chimice sub actiunea unor factori naturali.

Tinand seama de aceste componente, conceptul de proces, de productie mai poate fi definit prin totalitatea proceselor de munca, proceselor tehonogice si a proceselor naturale ce concura la obtinerea produselor sau la executia diferitelor lucrari sau servicii.

Procesul de productie poate fi abordat si sub raport cibernetic fiind definit prin trei componente:

- intrari;

- iesiri;

- realizarea procesului de productie;

In acest sistem, procesul de productie tranforma, sub supravegherea omului, factorii de productie (materii prime, unelte de munca), intrarile, in bunuri economice (produse, lucrari, servicii), care constituie iesirea din sistem.

- Clasificare procesului de productie -

Componentele procesului de productie pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

- In raport cu modul de participare la executarea diferitelor produse, lucrari sau servicii in procesul de munca ce constituie principala componenta a unui proces de productie, procesele de productie se clasifica in :

a) Procesele de munca de baza, prin care se inteleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime si materiale in produse, lucrari sau servicii care constituie obiectul activitatii de baza al interprinderii;

b) Procesele auxiliare sunt acelea care, prin realizare lor, asigura obtinerea unor produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza a interprinderii, dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a proceselor de munca de baza;

c) Procesele de munca de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activitatii de baza sau activitatii auxiliare dar care prin realizarea lor conditioneaza buna desfasurare atat a activitatii de baza, cat si a celor auxiliare;

- In raport cu modul in care se executa, se dinsting:

a) Procese manuale - sunt cele in care actiunea manuala a omului este preponderenta;

b) Proces manual mecanice - sunt cele in care transformarea materiilor prime si materialelor se face de catre masini si utilaje, muncitorii trebuie doar sa observe functionarea si sa conduca respectivele masini;

c) Procese de aparatura - sunt acele procese de productie in care executantul are sarcina de a urmarii si a relga masini, aparate, utilaje si instalatii care prelucreaza materiile prime si materialele in vederea obtinerii produsului finit.

Aceste produse sunt, in general, de natura fizica si fizico-chimica, fiind specifica industriei chimice.

- In raport cu modul de obtinere al proceselor finite din materii prime, exista:

a) Procese directe - atunci cand produsul finit se obtine ca un mare a efecturarii unor operatii succesive asupra aceleiasi materii prime;

b) Procese sintetice - atunci cand produsul finit se obtine din mai multe feluri de materii prime, dupa prelucrari succesive;

c) Procese analitice - cand dintr-un singur fel de materii prime se obtine o gama larga de produse.

- In raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate, procesele de productie sunt:

a) Procese chimice - care se efectueaza in instalatiile inchise ermetic si in care are loc transformarea materiilor prime in produse finite in urma unor reactii chimice, fizice termochimice sau electrochimice

b) Procese de schimbare a configuratiei sau formei prin operatii de prelucrare mecanica a materiilor prime cu ajutorul unor masini;

c) Procese de ansamblare

d) Procese de transport

- In raport cu natura activitatii desfasurate, procesele de productie sunt:

a) Procese de productie propriu-zise, in care are loc transformarea efectiva a materiilor prime si materialelor in bunuri economice.

b) Procese de depozitare sau magazinaj

c) Procese de transport

Definirea proceselor si operatiilor elementare se reunesc intr-un anumit mod formand un flux de productie specific fabricarii diferitelor produse sau executarii diferitelor lucrari sau servicii.

Tipuri de productie

Prin tipuri de productie se intelege o stare organizatorica si functionala a intreprinderii, determinate de nomenclatura produselor fabricate, volumul productiei executate pe fiecare pozitie din nomenclatura, gradul de specializare a intreprinderii, sectiilor si lucrarilor de munca, modul de deplasare a diferitelor materii prime, semifabricate, de la un loc de munca la altul.

In practica se disting trei tipuri de productie:

tipul de productie in serie;

tipul de productie in masa;

tipul de productie individual.

Practica arata insa, ca in cadrul intreprinderilor de productie industriala nu exista un tip sau altul de productie in formele prezentate, si in cele mai multe cazuri pot sa coexiste elemente commune din cele trei tipuri de productie. In acest caz,metoda de organizare a productiei va fi adecvata tipului de productie care are cea mai mare pondere in intreprindere, precum si in functie de conditiile coerente existente.

Tipul de productie in serie

Tipul de productie in serie este si el de mai multe feluri,in functie de marimea lotului de fabricatie, si anume:

tipul de productie in serie mare;

tipul de productie in serie mujlocie;

tipul de productie in serie mica.

Caracteristici

Acest tip de productie este specific intreprinderilor care fabrica o nomenclatura relative larga de produse, in mod periodic si in loturi de fabricatie de marime mare, mica sau mijlocie;

Gradul de specializare al intreprinderii sau locurilor de munca este mai redus atat la tip de serie mare, fiind mai ridicat sau mai scazut in functie de marimea seriilor de fabricatie;

Deplasarea produselor de la un loc de munc ala altul se face cu mijloace de transport cu deplasare discontinua - carucioare, electrocare, etc. sau cu mijloace de deplasare continua, pentru seriile mari de fabricatie;

Locurile de munsa sunt amplasate dupa diferite criterii in functie de marimea seriilor de fabricatie. Astfel, pentru serii mari de fabricate locurile de munca sunt amplasate dupa criteriul liniilor tehnologice, iar pentru seriile mici de criteriul grupele omogene de masini.

In cazul tipului de productie de serie, de fapt,se intelnesc caracteristici commune atat tipului de productie de masa, cat si tipuluide productie individual (unicat).

Metode moderne de organizare a productiei

In conditiile cresterii concurentei, pe piata a aparut necesitatea dezvolatrii unor sisteme care sa produca pe principiile productiei in flux, dar in conditiile productiei de serie, deci a unor sisteme integrate de organizare a productiei. Ele se intalnesc sub diverse denumiri, precum:

Programare liniara

Metoda PERT

Metoda CPM

Metoda 'just in time'

Programarea liniara este folosita in optimizarea alocarii resurselor.

Programarea liniara tine cont de doua elemente: obiective si restrictii.

Programarea liniara poate fi folosita in gestiunea productiei pentru rezolvarea unor probleme:

- de repartizare a productiei pe diferite masini in conditiile maximizarii profitelor;

- privind transportul produselor intre locurile de munca si intre acestea si punctele de distributie;

- de determinare a cantitatilor din diverse bunuri ce trebuie produse.

Metoda PERT (program revolution and review tehniques - tehinca evoluarii repetate a programului).

Se aplica in cazul productiei de unicat complexe si de mare importanta, la care operatiile succesive trebuie realizate prin respectarea restrictiilor de prioritate si de termen.

Diagrama PERT contine informatii despre sarcinile dintr-un proiect, perioadele de timp pe care se intind si dependentele dintre ele. Forma grafica este o retea de moduri conectate de linii directionale. Nodurile sunt cercuri sau patrulatere si reprezinta evenimtente sau borne din proiect. Fiecare nod este identificat de un numar. Liniile directionale, sau vectorii care leaga nodurile reprezinta sarcinile proiectului, iar directia vectorului arata ordinea de desfasurare a sarcinilor. Fiecare sarcina este identificata printr-un numar sau printr-un indice, care reprezinta durata necesara pentru finalizare, si, in unele cazuri, chiar numarul de persoane responsabile si numele lor.

Activitatile fective nu reprezinta nici o activitate reala si au durata 0, dar actioneaza ca o constrangere logica pentru activitatiile care urmeaza dupa ea.

Respectiv activitatiile care pleaca din nodul catre care duce o activitate fictiva nu pot incepe inainte ca evenimentul de la care pleaca acea activitate fictiva sa fie survenit. In exemplu din fig. 1 activitatea de ' impartire a brosurilor ' nu poate sa inceapa inainte de terminarea activitatilor de ' tiparire a brosurilor ' si de ' instruire a echipelor de voluntari '.

Metoda de folosire a analizei PERT

Cel mai important concept al analizei PERT este drumul critic.

Drumul critic = acel drum de la inceputul la sfarsitul retelei, a carui activitate insumeaza un total de timp mai mare decat orice alt drum din retea.

Drumul critic este o baza pentru stabilirea calendarului unui proiect, deoarece durata totala a unui proiect nu poate sa fie mai mica decat timpul total al drumului critic. Totodata intarzierile in activitatile componente ale drumului critic pot pune in pericol intregul proiect. De aceea este necesar ca acestor activitati sa li se acorde o atentie mai mare.

Etapele in analiza PERT:

Analiza PERT poate fi impartita in 3 etape :

Planificarea :

- identificarea sarcinilor si estimarea necesarului de timp  pentru aceastea.

- aranjarea sarcinilor si a evenimentelor intr-o frecventa fezabila.

- desenarea diagramei

2. Incadrarea in timp:

- stabilirea, acolo unde este posibil, a datelor de inceput si

de sfarsit.

Analiza:

- calcularea datelor minime posibile, a datelor maxime permise si a marjelor de timpe pentru fiecare eveniment.

Acest lucru se face lucrand de la stanga la dreapta si apoi de la dreapta la stanga diagramei ( fig. 7, 8)

- evoluare oportunitatilor planificarii propuse si, daca este necesar, revizuirea ei.

Fig. 2 arata cum a evoluat analiza din diagrama initiala.

Dupa cum se observa, drumul critic este 1-2-4-6/7-8-9, deoarece timpul cumulat al acestui drum este mai mare, respectiv 13 zile. Exista doua evenimente care nu se afla pe drumul critic: 3 si 5. In cazul evenimentului 3, exista o marja mare de timp intre data minima posibila si data maxima permisa (8-2=6). Asta inseamna ca pentru activitate 1-3, in functie de planifiacrea ei in timp este acceptabila o intarziere de pana la 6 zile, insa nefinalizarea ei mai devreme de ziua a 8-a a proiectului ar pune serios in pericol desfasurarea activitatilor ulterioare.

Analiza retelei activitatilor permise calcularea spatiilor in care pot ' pluti ' activitatile, respectiv marja de timp cu care poate fi intarziata o activitate fara ca acest lucru sa duca la intarzieri ale proiectului in ansamblu.

Cum se realizeaza in mod concret analiza PERT Exista posibilitatea sa se utlizeze un soft specializate de manangement al proiectului care pune la dispozitie mult mai multe facilitati in privinta informatiilor incluse in analiza. Pentru inceput se listeaza activitatiile, durata lor si dependentele.