Definirea intreprinzatorului

Definirea intreprinzatorului

Definitia 1: Intreprinzatorul este persoana care identifica oportunitatea unei afaceri, isi asuma responsabilitatea initierii acesteia si obtine resursele necesare pentru inceperea activitatii.
Cuvant cheie: INITIERE

Definitia 2: Intreprinzatorul este persoana care isi asuma riscurile conducerii unei afaceri.
Cuvant cheie: RISC

Definitia 3: Intreprinzatorul este cel care gestioneaza resursele necesare functionarii unei afaceri bazate pe inovatie.
Cuvant cheie: INOVATIE

Definitia 4: Intreprinzatorul este o persoana fizica autorizata sau o persoana juridica care, in mod individual sau in asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice, organizeaza o societate comerciala in vederea desfasurarii unor fapte si acte de comert in scopul obtinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestari de servicii, din vanzarea acestora pe piata, in conditii de concurenta. (Legea 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii).
Cuvant cheie: ORGANIZARE

Un element important in definirea intreprinzatorului in economia nationala a unei tari este insusi rolul acestuia de principal artizan al fluxurilor economice, alocator si consumator de factori de productie, generator de venituri si valoare adaugata, investitor si

responsabil cu stimularea si aplicarea inovatiilor. Intreprinzatorul face jonctiunea

intre piata bunurilor de consum personal si pietele factorilor de productie. Pe

canalele acestora din urma - piata muncii, creditului, monetara, resurselor

naturale - se formeaza preturile serviciilor de productie, respectiv veniturilor

asimilate. Intreprinzatorul este un personaj central al economiei de piata, lui

revenindu-i rolul activ de a determina functia de productie si de a remunera

factorii implicati.

Este elocventa, in acest sens, opinia lui Peter Drucker asupra implicatiilor macroeconomice ale cresterii rolului intreprinzatorului si a investitiilor si inovatiilor realizate, ca raspuns direct la factorii de mediu:

''Dezvoltarea accelerata a economiei americane s-a datorat in primul rand

cresterii numarului de intreprinderi mici si mijlocii, a spiritului antreprenorial si a

inovatiilor realizate. Exista o conexiune directa intre investitii, inovatii si

antreprenoriat. Astfel antreprenoriatul a favorizat dezvoltarea firmelor si deci

investitiile, stimuland intreprinzatorii sa inoveze continuu activitatea desfasurata.

Acest proces a determinat aparitia unor noi ramuri de activitate schimband

structura economiei americane si favorizand progresul general''.

Prin inovatiile aduse activitatii sale, intreprinzatorul este, deci, generator

de schimbari structurale in economie, schimbari care reprezinta, de fapt, etape ale

progresului economic general (fiind realizate cu o finalitate clara - profit) si care

antreneaza importante schimbari economice structurale si sociale. Spre exemplu,

inovatiile din agricultura (mecanizare, sisteme de irigatii, ingrasaminte chimice,

noi soiuri de plante) au generat productii mult mai mari si realizarea unor

productivitati mult sporite pe angajat, disponibilizand forta de munca catre

industrie si servicii. De asemenea, in industrie, automatizarea si robotizarea,

perfectionarea utilajelor a modificat structura fortei de munca ocupate, fiind

nevoie de muncitori policalificati si mai multi ingineri, scazand per ansamblu

numarul celor angajati in industrie.

Structura pe ramuri a economiei este un indicator al dezvoltarii

economice a unei tari, astfel un procent mare al populatiei ocupate in agricultura

indica subdezvoltare datorita productivitatilor reduse, a lipsei de utilaje si

ingrasaminte, faramitarii proprietatii private.

Inovatiile aduse muncii, factorilor de productie au generat realizarea

unor productivitati mult sporite pe angajat, fapt ce a determinat salarii mai mari,

deci venituri mai mari cu efecte directe asupra puterii de cumparare si cresterii

cererii care, la randul sau, a antrenat sporirea ofertei, incheind un perpetuum

mobile al economiei de piata. Intr-un mediu concurential si dinamic, caracteristic

oricarei economii de piata, marcat de diversitatea continua a cererilor pietei,

abordarea diferentiata a conditiilor concrete de piata, in functie de strategia si

abilitatile fiecarui intreprinzator, este un element foarte important pentru

dezvoltarea pe termen lung a firmei. Rolul de investitor al producatorului s-a

manifestat mai ales prin aparitia de noi locuri de muncasi de noi domenii de

activitate, fapt ce a favorizat dezvoltarea economicasi schimbarile structurale din

economie.

Pornind de la obiectivele primare ale intreprinzatorului, respectiv realizarea unei profitabilitati sporite in conditiile dezvoltarii durabile a afacerii, comportamentul inovativ al intreprinzatorului reprezinta insasi conditia indispensabila realizarii progresului economic, asigurarii competitivitatii firmei si dezvoltarii activitatii acesteia in conditiile dificile ale economiei de piata, marcata de un mediu de afaceri

turbulent.

Conceptul de intreprinzator (sau antreprenor) a aparut in secolul trecut in

SUA, avand din punct de vedere etimologic aproximativ aceeasi origine latina

(entreprenour) si semnificatia de ''cel care face ceva'' cu referire desigur la

combinarea factorilor de productie cu scop bine definit si finalitate economica.

Diferentierea dintre intreprinzator si manager se face, comform

literaturii de specialitate, avand in vedere, in principal, aria de acoperire a celor

doi termeni. Astfel, intreprinzatorul este acela care pune pe picioare afacerea si o

dezvolta pana la un anumit nivel (denumit in literatura de specialitate bariere de

crestere53), nivel de la care dezvoltarea firmei devine din ce in ce mai greoaie

datorita complexitatii activitatiilor de coordonare - comanda.

Daca la inceputul anilor 90 definitia de intreprinzator era mai mult

orientata in zona comertului si a valorificarii oportunitatilor existente atunci, prin

asa zisul comert general de bunuri de larg consum in special pe relatia Turcia,

treptat lucrurile s-au schimbat si pe masura ce economia nationala se reaseza prin

restructurari si privatizari, cuvantul intreprinzator a capatat un sens mai larg si

parca ceva mai pozitiv. Si cum definirea unor modele economice s-a dovedit a fi

ceva total nerealist, intr-o economie ce isi avea propriile particularitati si

probleme, noul sistem economic s-a cladit greoi, prin repetate incercari si

convulsii sociale importante.

Firma de consultanta TMI a efectuat un sondaj asupra mediului de

afaceri romanesc prin prisma resurselor umane. Au raspuns la intrebari

aproximativ 100 de manageri/directori de resurse umane din companii din

intreaga tara.

Problemele principale urmarite prin acest studiu s-au referit la:

provocarile ce stau in fata companiilor; provocarile fata de directorii de resurse

umane; rolul factorului uman in viitor in companii. Respondentii au apreciat ca in

acest moment cele mai importante provocari pentru companii sunt: concurenta

puternica; dezvoltarea angajatilor; restructurarea si dezvoltarea companiei. In

mod surprinzator, la data la care s-a efectuat sondajul, situatia economica dificila

din Romania nu aparea pe lista celor mai importante probleme sau provocari cu

care se confrunta compania, doar 10% din respondenti asezand-o intre primele

trei. O alta concluzie interesanta care rezulta din acest studiu este si aceea ca

preocuparile companiilor din Romania sunt similare cu ale celor din Vest. La fel

ca in tarile dezvoltate din punct de vedere economic si la noi concurenta este o

preocupare importanta, cu mentiunea ca destul de multe raspunsuri din actualul

studiu fac referire la concurenta neloiala.

Dezvoltarea pe care au cunoscut-o in ultima perioada companiile a

determinat schimbari si la nivelul strategiei de pregatire a personalului. Astfel,

daca initial programele de training erau create si dezvoltate pentru instruirea

managerilor de top si a intreprinzatorilor, in prezent accentul se pune pe

dezvoltarea clasei manageriale de mijloc si a managerilor juniori.

Putem concluziona ca intreprinzatorul este o persoana care initiaza si deruleaza un set de activitati caracterizate de risc si inovare cu scopul de a obtine satisfactii materiale si personale.
Intreprinzatorii actioneaza in toate domeniile - educatie, medicina, cercetare, inginerie etc. - dar cei mai multi se manifesta in domeniul economic.