ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE ALE INTREPRINDERII

ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE ALE INTREPRINDERII

1. Analiza dinamicii, structurii si calificarii resurselor umane

Realizarea performantelor oricarei intreprinderi poate depinde, in mare masura, de dinamica, de structura, de calitatea si, nu in ultimul rand, de modul in care se foloseste potentialul uman.

Dinamica resurselor umane se refera la modificarile absolute sau relative ale numarului de salariati, modificari datorate influentelor contextului economico-social global sau politicii de recrutare si asigurare cu personal la nivel de intreprindere.

Scaderea sau cresterea numarului de salariati se poate aprecia diferit, in functie de contextul economic global si mai ales, in functie de consecintele economico-financiare ale acestei modificari.

Astfel, scaderea numarului de salariati poate fi apreciata ca negativa daca este rezultatul unei politici de personal defectuoase, cu consecinte nefavorabile asupra performantelor de ansamblu ale firmei, sau daca reflecta incapacitatea intreprinderii de a face fata restrictiilor impuse de mediul economic.

Pe de alta parte, scaderea de personal se poate aprecia ca pozitiva daca este rezultatul modificarii raportului de echilibru dintre potentialul uman si cel material, ca urmare a cresterii gradului de dotare tehnica a firmelor.

Din punct de vedere structural, analiza cantitativa a asigurarii intreprinderii cu resurse umane se face, cel mai adesea, pe cele doua mari categorii: personal operativ si personal de administratie si conducere. In cadrul intreprinderilor apartinand unor domenii de activitate dinamice, in care devine prioritara activitatea de cercetare-dezvoltare, analiza structurala se bazeaza pe trei mari categorii, si anume: muncitori, personal tehnic si de cercetare, personal de conducere si administrativ.

De asemenea, prezinta importanta in cadrul politicii de personal si alte aspecte structurale, precum: structura personalului pe grupe de profesiuni, pe categorii de calificare, pe grupe de varsta, pe sexe sau in functie de natura contractului de munca.

Analiza calificarii fortei de munca vizeaza, pe de-o parte, caracterizarea situatiei calificarii personalului la un moment dat sau in dinamica, iar pe de alta parte, modul in care este utilizat personalul calificat.

Pentru stabilirea nivelului de calificare a personalului se utilizeaza coeficientul calificarii medii (K), determinat pe baza relatiei:

K =

unde: N_s reprezinta numarul de salariati pe categorii de incadrare

k - categoria de incadrare

n - numarul de categorii de incadrare

Pentru a caracteriza modul de folosire a personalului calificat se poate utiliza coeficientul de concordanta (K_c), determinat ca raport intre coeficientul de complexitate a lucrarilor (K_l) si coeficientul calificarii medii a fortei de munca (K).

K_c =

K_l =

unde: N_h reprezinta numarul de ore normate pe categoria de incadrare a

lucrarilor

t - categoria de incadrare a lucrarilor

n - numarul de categorii de incadrare a lucrarilor

In practica pot aparea urmatoarele situatii:

Ø     K_c < 1 reflecta faptul ca intreprinderea are un surplus de personal calificat in raport cu nivelul tehnic al lucrarilor care trebuie realizate; consecintele unei asemenea situatii sunt: cresterea cheltuielilor cu salariile si deteriorarea performantelor.

Ø     K_c > 1 reflecta faptul ca intreprinderea foloseste personal insuficient calificat in raport cu nivelul tehnic al lucrarilor care trebuie realizate; consecinta cea mai frecventa a acestei situatii se concretizeaza in deficiente calitative ale produselor realizate, lucrarilor executate.

Ø     K_c = 1 reflecta asigurarea concordantei optime intre calificarea personalului si gradul de complexitate a lucrarilor.

2. Analiza eficientei utilizarii resurselor umane

Eficienta utilizarii potentialului uman este exprimata cu ajutorul indicatorilor de productivitate medie sau marginala, care reflecta relatia de cauzalitate dintre factorul uman si rezultatul obtinut in urma efortului depus de acesta.

Productivitatea medie () exprima efectul obtinut (Cifra de afaceri, Productia exercitiului, Valoarea Adaugata, Rezultatul exploatarii, etc.) prin utilizarea unei unitati de timp de munca (exprimat prin: numar de salariati, om-zile, om-ore). Relatiile de calcul pot fi:

_a/salariat =

_{a/categorie de salariati} =

_z/salariat =

_h/salariat = sau

unde: _a reprezinta productivitatea medie anuala

_z - productivitatea medie zilnica

_h - productivitatea medie orara

Ns - numarul de salariati

z - numarul de zile lucrate de un salariat/an

h - numarul de ore lucrate de un salariat/an

d - durata zilei de lucru

Pornind de la dinamica indicatorilor productivitatii medii se poate realiza o caracterizare generala a eficientei muncii, tinand cont de urmatoarele corelatii:

a) I_a/s > I_{a/categorie de salariati} semnifica o crestere a ponderii categoriei

respective de salariati in nr. total de personal;

I_a/s < I_{a/categorie de salariati} semnifica o reducere a ponderii categoriei

respective de salariati in nr. total de personal;

b) I_a/s > I_z/s semnifica o imbunatatire a gradului de utilizare a timpului

de munca disponibil (o crestere a nr. de zile lucrate pe an);

I_a/s < I_z/s semnifica o utilizare incompleta a timpului de munca la

nivelul unui an; aceasta situatie poate sugera existenta unei

rezerve de crestere a productivitatii muncii la nivelul unui

an;

c) I_z/s >I_h/s poate fi rezultatul cresterii duratei zilei de lucru (sau o

crestere a numarului de ore lucrate intr-o zi)

I_z/s < I_h/s reprezinta o utilizare incompleta a timpului de lucru la

nivelul unei zile; poate reprezenta de asemenea o rezerva de

crestere a productivitatii muncii la nivelul unei zile.

Tendinta generala a productivitatii medii a muncii se poate aprecia in functie de dinamica indicatorilor de rezultate corelata cu dinamica timpului de munca. Astfel, cresterea mai rapida a indicatorilor de rezultate fata de cresterea/reducerea timpului de munca semnifica o situatie favorabila concretizata in cresterea W medii a muncii:

I_{CA (Qex, etc)} > I_T conduce la cresterea W, dupa cum I_{CA (Qex, etc)} < I_T determina o scadere a W.

Pe langa aceste aspecte, in analiza economico-financiara prezinta importanta si aprecierea corelatiei dintre gradul de inzestrare tehnica (F/Ns) si productivitatea muncii (Qex/Ns). Pentru o apreciere favorabila a utilizarii mijloacelor de munca (F) se recomanda o devansare a indicelui inzestrarii tehnice de catre indicele productivitatii muncii: I_F/Ns < I_Qex/Ns

Tinand cont de faptul ca productivitatea (W) medie a muncii este un indicator complex, a carui marime si evolutie sunt influentate de o multitudine de factori, analiza poate fi aprofundata cu ajutorul metodei iterarii. Aceasta metoda presupune urmatoarele etape si principii:

identificarea sau delimitarea factorilor care influenteaza fenomenul analizat;

construirea modelului de analiza factoriala prin ordonarea factorilor dupa criteriul conditionarii lor economice: mai intai factorul/factorii cantitativ/cantitativi, urmeaza cel/cei de structura, iar ultimul ramane factorul calitativ;

iterarea sau inlocuirea fiecarui factor se face succesiv, in ordinea cuprinderii in modelul de analiza;

factorul a carui influenta a fost determinata se ia la valoarea efectiva si ramane la aceasta valoare pana la sfarsitul iterarii;

factorul a carui influenta nu a fost determinata ramane la valoarea din baza de comparatie;

dupa cuantificarea influentei factorilor se procedeaza la analiza sau interpretarea influentei fiecarui factor asupra fenomenului analizat.

Pentru analiza factoriala a productivitatii muncii se pot utiliza numeroase sisteme de legaturi cauzale, cele mai frecvent utilizate fiind:

_a = z x _z

_a = h x _h sau _a = z x d x _h

_a =

_a =   unde Nop reprezinta nr. de salariati operativi

_a =   unde : g_ti reprezinta structura timpului de munca

w_i - productivitatea muncii pe structura implicata

Productivitatea marginala (W_mg) reflecta sporul de productie obtinut cu ajutorul unei cantitati suplimentare de munca. Ea este egala cu raportul dintre variatia productiei (sau a altui rezultat) si variatia timpului de munca:

W_mg =

Din cercetarile practice a rezultat faptul ca prin suplimentarea constanta a factorului munca se poate obtine o crestere a productiei numai pana la un anumit nivel. Dupa atingerea acestui nivel maxim productia incepe sa scada, cu toate ca factorul uman este suplimentat cu aceeasi valoare. Acest aspect poate fi explicat pe seama elasticitatii productiei in functie de factorul uman:

e =

Asadar, elasticitatea reflecta modificarea procentuala a productiei la cresterea cu un procent a factorului munca. In functie de valoarea acestui coeficient de elasticitate se pot delimita trei zone de randament privind activitatea unei intreprinderi, astfel:

zona randamentelor crescatoare, in care e > 1 (semnifica faptul ca suplimentarea factorului uman determina o crestere rapida a productiei);

zona randamentelor descrescatoare, in care 0 < e < 1 (semnifica faptul ca suplimentarea factorului munca duce la cresterea productiei, dar intr-un ritm mai lent)

zona randamentelor negative, in care e < 0 (semnifica faptul ca, desi factorului uman este suplimentat in continuare, productia inregistreaza scadere).

Reprezentarea grafica a curbelor productivitatii medii si marginale (figura nr.15) scoate in evidenta asemanarile si deosebirile dintre ele:

Figura nr.15 - Curbele productivitatii medii si marginale

Asa cum se poate observa, cele doua curbe au o evolutie asemanatoare: incep printr-o crestere, ating punctul maxim si apoi scad.

Deosebirile sunt urmatoarele:

productivitatea marginala creste si scade mult mai repede decat productivitatea medie (ca urmare a faptului ca W_mg tine cont de consecinta ultimei unitati de factor uman utilizat, in timp ce W medie reflecta modul de utilizare a factorului uman in totalitatea sa);

punctul de maxim al W_mg corespunde unui nivel inferior al timpului de munca fata de nivelul corespunzator punctului de maxim al W medii;

productivitatea marginala inregistreaza, spre deosebire de productivitatea medie, si valori negative.

Aplicatii practice:

1) Sa se analizeze dinamica si structura resurselor umane ale intreprinderii Cronos folosind datele urmatoare:

Tabel nr.17

Rezolvare:

In ceea ce priveste dinamica resurselor umane se remarca o reducere nesemnificativa a numarului total de salariati, cu 1,85%, mai ales pe seama personalului de conducere si administrativ. Din punct de vedere structural, politica de personal a firmei in anul 2003 se axeaza pe o crestere a ponderii personalului tehnic si de cercetare, ceea ce semnifica o orientare a firmei spre cercetare-dezvoltare.

Sa se analizeze nivelul de calificare a salariatilor firmei Cronos si sa se verifice gradul de concordanta dintre calificarea personalului si complexitatea lucrarilor care trebuie executate, pe baza datelor din tabelul de mai jos:

Tabel nr.18

Rezolvare:

K = = 3,17

La nivelul firmei analizate, calificarea personalului este aproximativ medie, ponderea cea mai mare a salariatilor incadrandu-se in categoriile III si IV.

Pentru o apreciere pertinenta a modului in care este folosit personalul calificat se impune determinarea coeficientului de corelatie dintre calificarea salariatilor si complexitatea lucrarilor.

K_l = = 4,55

K_c = = = 1,43

Valoarea supraunitara a coeficientului de concordanta indica faptul ca firma utilizeaza personal insuficient calificat in raport cu gradul de complexitate a lucrarilor. Acest fapt poate avea drept consecinta o calitate nesatisfacatoare a produselor realizate.

3) Sa se caracterizeze situatia generala a eficientei utilizarii resurselor umane in perioada 2002-2003, avand la dispozitie urmatoarele informatii:

Tabel nr.19

Rezolvare:

Pornind de la corelatia simpla intre dinamica activitatii de vanzare si dinamica timpului de munca, exprimat prin nr. total de salariati, se remarca faptul ca:

I_CA > I_Ns , situatie concretizata in cresterea generala a productivitatii muncii.

Pentru cuantificarea nivelului de crestere a eficientei utilizarii timpului de munca la nivelul unui an, unei zile si chiar la nivelul unei ore, se vor calcula indicatorii productivitatii medii si se va determina evolutia relativa a acestora in perioada data (tabelul nr.20):

Tabel nr.20

I _a/s < I _a/m - semnifica o scadere a ponderii muncitorilor in

numarul total al salariatilor;

I _a/s < I _z/s - reprezinta o utilizare incompleta a timpului de lucru

la nivelul unui an; daca scaderea numarului de zile

lucrate pe an nu este rezultatul unor cauze obiective,

acest fapt poate reprezenta o rezerva de crestere a

productivitatii muncii in viitor;

I _z/s < I _h/m - semnifica utilizarea incompleta a timpului de lucru

la nivelul unei zile; de asemenea, poate reprezenta o

rezerva de crestere a productivitatii medii zilnice.

) Analizati cauzele modificarii productivitatii muncii, pe baza datelor urmatoare:

Tabel nr.21

Rezolvare:

Tabel nr.22

pentru 2002 = 4,417 mil. lei

_z/s =

pentru 2003 = 4,844 mil. lei

Model 1) _a/s =

Δ gti

Δ_a/s

Δwi

Modificarea productivitatii medii anuale (1356,4 - 1303,08 = 53,32 mil. lei) se datoreaza influentelor celor doi factori, astfel:

a)     Influenta modificarii structurii numarului de salariati:

Δ gti = - = ^R- ₀ = -9,51 mil. lei

Modificarea structurii in sensul cresterii ponderii salariatilor din sectorul "Comert cu ridicata" care are o productivitate individuala in anul de baza mai mica decat media pe intreprindere si scaderea ponderii salariatilor afectati primului sector, unde productivitatea este semnificativa, au determinat o reducere a productivitatii medii anuale.

b)    Influenta modificarii productivitatii individuale:

Δwi = - =₁ - ^R = + 62,83 mil.lei

Cresterea productivitatii muncii la sectorul "Comert cu ridicata" care detine o pondere semnificativa a salariatilor in anul 2003, a compensat scaderea productivitatii la celelalte doua sectoare, influentand in mod favorabil modificarea productivitatii medii la nivel de intreprindere.

Model 2) _a/s = z x _z/s

Δ z

Δ_a/s

Δ_z/s

a)     Influenta modificarii numarului de zile lucrate pe an:

Δ z = z₁ x _{z/s 0} - z₀ x _{z/s 0} = (z₁-z₀) _{z/s 0} = -66,25 mil. lei

Reducerea numarului de zile lucrate pe an, in conditiile mentinerii constante a productivitatii medii zilnice, a determinat o reducere a productivitatii medii anuale cu 66.25 mil. lei.

b)    Influenta modificarii productivitatii medii zilnice:

Δ_z/s = z₁(_z/s1-_z/s0) = +119,57 mil. lei

Cresterea productivitatii medii zilnice, in conditiile mentinerii constante a numarului de zile lucrate pe an, a determinat o crestere semnificativa a productivitatii medii anuale.

Influenta favorabila a cresterii productivitatii zilnice a compensat efectul nefavorabil al reducerii numarului de zile lucrate la nivelul unui an, astfel ca, pe ansamblu, situatia eficientei utilizarii potentialului uman este pozitiva.

5) Pornind de la situatia indicatorilor prezentati in tabelul nr. 23, sa se analizeze eficienta muncii pe baza conceptului de productivitate marginala si sa se reprezinte grafic tendinta productivitatii medii si a productivitatii marginale.

Tabelul nr.23

Rezolvare:

Productivitatea marginala reflecta cresterea productiei obtinute prin suplimentarea timpului de munca cu o serie de 10 salariati. Urmarind valorile obtinute, se observa faptul ca productivitatea marginala creste de la T₁ (30 salariati) pana la T₇ (90 salariati), dupa care se reduce treptat pana cand Productia realizata atinge valoarea maxima (10.680 mil.lei) in conditiile implicarii a 120 salariati (T₁₀). Productivitatea marginala inregistreaza valori negative din momentul in care productia incepe sa scada (dupa T₁₀).

Daca luam in considerare coeficientul de elasticitate (e), curba activitatii firmei poate fi segmentata in trei zone de semnificatie:

de la T₁ pana la T₇ coeficientul de elasticitate inregistreaza valori supraunitare, astfel ca aceasta reprezinta zona randamentelor crescatoare;

de la T₇ pana la T₁₀ coeficientul de elasticitate este subunitar si pozitiv, astfel ca aceasta este zona randamentelor descrescatoare;

Dupa T₁₀ firma intra in zona randamentelor negative, date fiind valorile negative ale coeficientului de elasticitate.

Reprezentarea grafica a tendintei generale a curbelor productivitatii medii si marginale este redata in figura nr.16:

Figura nr.16 - Curbele productivitatii medii si marginale

Aprecieri:

Se remarca tendinta asemanatoare a celor doua curbe: ambele cresc, ating punctul de maxim si apoi descresc.

Deosebirile in ceea ce priveste evolutia celor doua curbe constau in:

- evolutia mai rapida a productivitatii marginale fata de cea medie: aceasta se explica prin aceea ca productivitatea marginala reflecta doar efectul ultimei unitati de timp de munca, in timp ce productivitatea medie reflecta efectul utilizarii timpului de munca in totalitatea sa;

- productivitatea marginala inregistreaza si valori negative, spre deosebire de productivitatea medie a carei valoare minima nu poate fi mai mica decat zero;

- punctul de maxim al productivitatii marginale corespunde unui nivel inferior al timpului de munca (80 salariati) fata de cel corespunzator punctului de maxim al productivitatii medii (90 salariati).