MANAGEMENTUL DEZVOLTARII DURABILE A SISTEMELOR ENERGETICE IN CONCEPTIE HOLISTICA

MANAGEMENTUL DEZVOLTARII DURABILE A SISTEMELOR

ENERGETICE IN CONCEPTIE HOLISTICA

1. DESCRIPTORII SI OBIECTIVELE DEZVOLTARII DURABILE

Dezvoltarea durabila are o dubla semnificatie de concept si mijloc de actiune care sunt cuprinse in urmatoarea definitie: durabilitatea reprezinta capacitatea sistemelor de a evolua rara risc spre tintele dorite pe baza atributelor acumulate in prealabil. Dezvoltarea durabila a sistemelor complexe trebuie abordata structuralist in conceptie sistemica. In aceasta perspectiva dezvoltarea este conditionata tehnic-economic si social-ecologic si recurge la resurse care, prin schimbarea valorii duc la efecte benefice prin intermediul mecanismelor de autoreglare care se re gasesc sub forma fluxurilor energetice (energie - substanta - informatie).

Dezvoltarea durabila respecta integral (daca decurge pe tendinte favorabile) principiile cibernetice - corelatia cantitativului cu calitativul si feedbackul intre acestea, minimizarea entropiei informationale la nivelul interfetei sistem - mediu ecologi. Scopul dezvoltarii durabile consta in asigurarea, eventual imbunatatirea conditiilor de munca si viata pentru executanti si manageri in perspectiva cresterii stabilitatii dinamice a intregului sistem.

Principiile dezvoltarii durabile se manifesta pe fondul vehicularii unor fluxuri material-energetice, care sun supuse unor procese de restructurare (cresterea randamentelor, micsorarea consumurilor specifice, diminuarea entropiei informationale, cresterea calitatii tuturor proceselor, perfectionarea factorului uman, etc.).

P₁ - Pe circuitul resurselor minerale si biologice nu trebuie sa se inregistreze

acumulari sistematice si variatii semnificative

P₂ - Fluxurile energetice vehiculate intre surse si consumatori trebuie utilizate

eficient (2C + 2E) si sa fie optimizate.

P₃  - Strategiile de investitii trebuie sa asigure corelarea optima intre oferta si cerere cu scopul valorificarii eficiente a energiei disponibile si in ideea producerii unor servicii care duc la cresterea calitatii actiunilor umane.

P₄  - Construirea deciziilor trebuie realizata in conditii de incertitudine pe baza

conceptiei holistice.

P₅  - Corelarea aspectelor tehnico - economice in vederea reflectarii tuturor

activitatilor in costuri rationale se impune pe toata filiera productie - consum, pe baza prognozei explorative (determinarea tendintei) si a prognozei normative (stabilirea solutiei de dezvoltare ).

Obiectivele dezvoltarii durabile sunt economice (maximizarea eficientei), sociale (alocarea echitabila a bunurilor si serviciilor), ecologice (mentinerea biodiversitatii pentru adaptarea biosferei la modificarea conditiilor geoclimatice), coordonatoare a optimurilor partiale pentru a obtine un optim global (optimizarea alocarii resurselor minerale, ecologice, energetice si de capital). Strategiile dezvoltarii durabile urmaresc stabilizarea cresterii demografice, reducerea dependentei de carbune si petrol, promovarea resurselor regenerabile, conservarea resurselor biologice si reciclarea materialelor cu scopul integrarii deciziilor intr-un proces unita tehnic - economic - energetic profitabil.

Indicatorii dezvoltarii durabile sunt de natura tehnica, economica si sociala. Indicatorii de dezvoltare sub aspect social sunt: cresterea bunastarii nationale neta produsa si indicele de dezvoltare economica durabila. La acestea se adauga indicii de mediu privind utilizarea resurselor si impactul asupra mediului si indicatori de utilizare eficienta a energiei.

Descriptorii permit aprecierea continutului dezvoltarii durabile si orienteaza managerii sa coreleze imbunatatirea tehnologiilor astfel incat sa fie satisfacuti eficient consumatorii prin aplicarea deciziilor energoeconomice performante.

Preocuparile privind dezvoltarea durabila a sistemelor energotehnologice se reflecta in elaborarea strategiilor de conservare a mediului (strategii de conservare, programe de actiune in ecologia mediului etc.) si strategii de dezvoltare cu luarea in considerare a resurselor critice integrate (paduri, pasuni, ape, zone de coaste oceanice, surse de energie, consumatori de resurse etc.). Dintre strategiile de dezvoltare, cea energetica are un rol hotarator in fixarea coordonatelor dezvoltarii si in definirea impactului asupra mediului. Scenariile de dezvoltare durabila a energeticii vizeaza cresterea economica in conditii de eficienta energetica, transferul de tehnologii si finantarea dezvoltarii si cuprind orizonturi de prognoza 2020  2100.

Continutul scenariilor energotehnologice se refera la urmatoarele probleme:

Scenariul A se refera la tarile in curs de dezvoltare si creioneaza prognoza energetica

cu un ritm de crestere a fluxurilor si a structurilor energetice mai mic decat celelalte tari europene. El urmareste o reducere adecvata a intensitatii energetice si prognozeaza un consum maxim de energie pentru anul 2020.

Scenariul B - dezvolta strategiile energoeconomice necesare celorlalte tari din Europa si din alte parti ale lumii mergand pe orizontul de prognoza normativa

Scenariul C - este ancorat in domeniul impactului energie - mediu avand drept scop reducerea noxelor pe intregul orizont care se incheie in anul 2020.

In toate scenariile se fac corelatii privind aportul resurselor energetice la dezvoltarea regiunilor abordate, optimizarea consumurilor prin metode manageriale (D.S.M.), cresterea economica in conditii de eficienta energetica si sistemul de formare a preturilor.

Cresterea economica se poate evalua corect daca se includ in preturi toate costurile (inclusiv externalitatile socio-ecologice) si incorporarea obligatiilor de perspectiva in contabilitatea curenta. Solutiile de dezvoltare macroeconomice arata ca, in ultimii 30 de ani, consumul de energie primara convertit in energie electrica s-a dublat. Preturile trebuie construite pe baza cercetarii operationale, apelandu-se la tehnica actualizarii. Daca nu se merge pe acest orizont economico-ingineresc, atunci preturile nu reflecta realitate a, din urmatoarele cauze: modelele de stabilire a costurilor nu reflecta aspectele operationale din procesele energetice reale, experienta insuficienta contabila in monitorizarea efectelor generate de producerea energiei, tendinte de subventionare a tarifelor pentru obtinerea capitalului politic, actiuni care distorsioneaza mecanismul pietei libere (variatia preturilor resurselor primare combustibile), prognoze bazate pe estimari nerealiste ale cererii, inclusiv lipsa concurentei.

Energia intr-o lume in schimbare pe orizontul 2020 reclama transferuri de tehnologie noi, performante si preintampinarea cererilor suplimentare energetice de 65+95%.

Motivatia acestor schimbari se poate face plecand de la urmatoarele date semnificative:

- consumul zilnic de petrol la nivelul. anului 2020 va fi probabil de 90.10⁶ barili

(1 baril = 0,136 tone)

- extractia de carbune se va dubla ajungand la 109 tone/an

- cererea de gaze naturale va ajunge la 4.10¹² m³

- tarile in curs de dezvoltare, care consuma in prezent 30% din energia lumii vor

consuma in 2020 circa 50% iar in 2100 circa 70%, contribuind la cresterea poluarii

mediului.

In anul 2020, circa 73% din rezervele de petrol si gaze ale Terrei vor fi probabil concentrate in Orientul Mijlociu si in Comunitatea Statelor Independente. Rezervele de combustibili fosi1i se vor epuiza dupa 45 de ani petrolul, dupa 70 de ani gazele naturale si dupa 250 de ani carbunele, daca nu se vor descoperi surse noi si daca ritmul de consum nu va creste exponential. Rezervele totale de energie regenerabila reprezinta 20% din consumul mondial actual de energie.

Dezvoltarea noilor capacitati energetice pot fi finantate de forurile mondiale (F.M.I, B.M, B.E.R.D.) in urmatorii 25 de ani in proportie de 30%, restul fondurilor trebuie asigurate din surse locale. Cercetarile, proiectarile si realizarile in domeniul centralelor electrice, a retelelor si a consumatorilor nu sunt sustinute financiar, legislativ si din punct de vedere al exploatarii rationale.

Recomandarile Congresului Mondial al Energiei Tokio - 1995 si Houston - 1998 sunt urmatoarele:

eliminarea subventiilor si introducerea tarifarii bazate pe costuri totale,

cresterea ponderii celor care au acces la energia comerciala,

intensificarea actiunilor de informare si educare privind dezvoltarea durabila,

sporirea fondurilor destinate cercetarii,

imbunatatirea tehnologiilor de producere si utilizare a energiei, atat cu fonduri externe cat si cu surse locale,

maximizarea productivitatii energetice, dezvoltarea unor surse energetice interne, investitii in tehnologii energetice performante si angajarea pietei internationale.

Aplicarea acestor recomandari in energetica romaneasca a inceput prin restructurarea CONEL si crearea noilor unitati manageriale energetice (Hidroelectrica, Termoelectrica, Electrica, Dispecer - Transport).

2. Probleme de continut privind dezvoltarea durabila a sistemelor energetice

Dezvoltarea durabila a energeticii europene

Durabilitatea energetica in Europa se concretizeaza in modul de producere si utilizare a energiei, care maximizeaza profiturile economice si sociale pentru generatiile prezente si viitoare, in ideea satisfacerii cererii rara degradarea mediului ambiant prin poluare.

Criteriile care permit analiza durabilitatii se refera la protectia biosferei; utilizarea eficienta a capitalului si echitatea. Protectia biosferei urmareste diminuarea efectului de sera, impiedicarea reducerii stratului de ozon, pastrarea capacitatilor de reproduc ere a resurselor naturale si mentinerea calitatii apei, aerului si a solului in limite impuse prin standarde.

Dezvoltarea conceptului de eco-capacitate da consistenta managementului protectiei mediului (sistem flexibil la perturbari ecologice, stabilitatea sistemului energetic la fluctuatii ale mediului extern). Utilizarea eficienta a capitalului uman si natural se evalueaza prin crestere de randamente, scaderi ale consumurilor energetice si prin sporirea calitatii factorului uman. Echitatea se apreciaza prin distributia proportionala a eforturilor de protectie a factorilor de mediu (folosirea resurselor neregenerabile, acumularea deseurilor etc.).

Caile de realizare a sectoarelor durabile ale energiei sunt:

- elaborarea legislatiei specifice sectoarelor energetice

- restructurarea industriei energointensive

- reducerea treptata a pierderilor de energie

- reconsiderarea cantitatii de combustibil fosil folosite in energetica prin scaderea consumurilor

- raspandirea noilor tehnologii de extragere, preparare si generare a energiei adoptarea cercetarii operationale la calcul costurilor si a tarifelor energetice promovarea managementului energiei in conceptie arhemo - sistemica (Metoda holistica DSM)

- reorientarea tehnologiilor si punerea sub control a riscurilor energetice conservarea resurselor si monitorizarea ecologiei mediului

- unificarea modalitati lor de construire a deciziilor in conditii de risc

Restructurarea sectorului energetic va permite reducerea consumurilor cu 50% pana in anul 2020.

Consumul de energie primara in Europa in perioada 2000  2100

1 ExaJoul = 10¹⁸ Jouli

Se pune accentul pe reducerea hidrocarburilor si a carbunelui plus gazele naturale. Creste consumul de energie regenerabila si a energiei nucleare. Micsorarea combustibililor care produc noxe poluante. Limitarea cresterii cererilor de servicii energofage. Emisiile de caz se reduc de la 90% in anul 2000 la zero in anul 2100.

Energia regenerabila va creste ca pondere in balanta energetica europeana de la 28% in 2010 la 60% in anul 2030 punandu-se accent pe biomasa.

Consumul Mondial de Energie in 1990 a fost de 340 ExaJouli din care 80% a fost acoperit de combustibil fosiI.

In Europa, in perioada 1990-2001 s-au consumat (47+51) EJ fiind acoperit cu 85% combustibil fosiI.

Sursele regenerabi1e la nivelul Europei vor acoperi in anul 2030 circa 3800 TWh/an.

Strategiile dezvoltarii energeticii europene au la baza politici de tipul Least-Cost

Planning sau Planificarea integrata a resurselor, care arata ca este mai profitabil sa conserv energie prin tehnologii performante decat sa construiesc noi centrale si retele electrice.

Energetica conditioneaza dezvoltarea economica a Romaniei si este influentata de nivelul dezvoltarii economice a societatii romanesti prin mijloacele tehnice a10cate, prin structura consumurilor si prin preturi. Produsul Intern Brut al Romaniei este format astfel: industria (40+50)%, serviciile (27  37)% si agricultura (16  23)%. Industria consuma 65% din energia produsa de SEN, agricultura (2)%, serviciile 1% iar restul in alte sectoare ale economiei nationale.

Din metodologia de ierarhizare a tarilor din cadrul ONU realizata de PNUD, rezulta ca Romania consuma anual 3050 kep/loc si se apropie de performantele principalelor tari dezvoltate. Pentru a crea 100 USD - tara noastra consuma o cantitate de 254 kep, pe cand Japonia 13 kep, Germania 18 kep, SUA 35 kep iar Canada 50 kep.

Ponderea Romaniei in consumul mondial de energie este de 1 %, similar cu cel al Olandei, Cehiei si Slovaciei luate la un loc. Structura resurselor primare de energie a tarii noastre arata astfel: titei - 40%, carbune - 27%, gaze naturale - 23%, energia nucleara - 7% iar hidroenergia - 3%.

Aceasta structura are caracter dinamic care reclama ajustarea anuala a balantei.

Sectorul energetic din Romania in context european poate fi analizat cunoscand urmatoarele informatii:

- reforma energoenergetica trebuie realizata avand in vedere integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana

- consumurile energetice ale Uniunii Europene au crescut in intervalul 1985-1992 cu 16,4% la energie primara, iar productia de energie primara a inregistrat un ritm de crestere de 5,1%, intensitatea energetica a scazut cu circa 20%

- contributia UE la scara mondiala este de 7,8% la energia primara si de 15% la energie electrica.

Uniunea Europeana consuma 3,05 tep/loc comparativ cu SUA - 7,9 tep/loc, CSI - 4,7 tep/loc si 3,05 tep Romania.

Dezvoltarea energeticii in UE se va accentua prin folosirea resurselor regenerabile cu ritmuri de 15% si utilizarea gazelor naturale in ritmuri de peste 3%.

tendinta de privatizare a industriei energetice are in UE doua ratiuni:

- incurajarea competitiei prin reducerea consumurilor, care permite cresterea eficientei energetice inclusiv crearea posibilitatilor de aplicare a tehnicii manageriale D.S.M (Demand - Side - Management)

- protectia mediului ambiant prin crearea si aplicare unor ecotaxe si elaborarea unor strategii de management a sistemelor ecologice, respectiv promovarea conceptului - de spatiu ecologic bazat pe extinderea descriptorului dezvoltare durabila.

Situatia actuala a energetic ii romanesti se prezinta astfel:

P_j ≈ 22 ∙ 10³ MW;

E_{p maxmax} = P_i ∙ t_c; E_max = P_i ∙ t_ef;

E_ef = P_ef ∙ t_ef; P_ef = (0,5 0,8) ∙ P_i ∙ P_ec = 0,8 P_t = puterea economica

Consumurile de energie electrica si termica au scazut cu un procent de 53% (EE) si 64% (ET) in perioada 1989 - 1999.

Capacitatile de productie in functiune sunt pe carbune 8614 MW (39,7) pe hidrocarburi 7331 MW (33,8%) si in centralele hidroelectrice de circa (5756 6000)MW (26,5%). In SEN sunt incluse centralele autoproducatorilor de 1176 MW din care 42 MW CHE si 1134 MW CTE pe hidrocarburi. Pana in anul 2000 se vor casa la nivelul SEN 3500 MW. Rezerva de capacitate din SEN se ridica in anul 1999 la 3000 MW. Energia efectiv produsa era in perioada analizata cu 40% mai mica decat capacitatea maxima a sistemului. Blocurile de 25,50, 100,200,330 MW nu au fiabilitatea proiectata.

Transportul si distributia se realizeaza prin retelele de 400 kV, 220 kV, 110 kV, 6 kV si 0,4 kV.

Consumul casnic in tara noastra atinge 334 kWh/loc fata de Norvegia de 6662 kWh/loc si Polonia 582 kWh/loc, respectiv Turcia cu 162 kWh/loc. Nivelul tehnologic al instalatiilor energetice din SEN prezinta o ramane re in urma cu circa 20 de ani fata de cel realizat in sistemul energetic european (SEE).

Rezervele primare ale Romaniei se prezinta astfel: 1994 - Gaze = 302,3 . 10⁹ mc/an + Importul (43,9). Lungimea conductelor pentru transportul gazului metan este de 12000 km iar diametrele variaza intre (250 1OOO)mm. Presiunea de lucru a retelei este de (50 20) bari. Reteaua de distributie a gazelor insumeaza 15000 km si alimenteaza circa 20 000 consumatori institutionali si 2,56 . 10⁶ consumatori casnici. Depozitele de gaz metan situate pe langa Bucuresti, in subteran, au o capacitate de 0, 10⁶ m³ dar nu pot asigura consumul urban decat o ora si sapte minute. Se preconizeaza ca in anul 2000 capacitatea depozitelor subterane de gaz metan sa se tripleze. In structura consumului energetic, gazul metan acopera 45% din total. Rezervele recuperabile ale Romaniei sunt estimate la 452 . 10⁹m³ care vor scadea in 2010 la 272. 10⁹m³.

Situatia surselor petrolifere din tara noastra cuprinde: 217 10⁶ tone cu o productie anuala de 7 10⁶ tone/an. Lungimea retelei de transport a petrolului in tara noastra este de 4500 km cu diametre de (50 70)mm. Petrolul acopera 30% din resursele primare de energie utilizate in Romania. Cresterea eficientei de producere a titeiului se poate realiza prin intensificarea cercetarilor geologice, modernizarea tehnologiilor' de extractie, reinnoirea retelei de transport. Modernizarea producerii si transportului resurselor de titei reclama investitii specifice de (18 37) USD/tona de petrol. Romania importa 60% din petrolul necesar consumului.

Situatia producerii, transportului si utilizarii carbunelui in Romania se prezinta astfel:

- cantitati1e de hui1a estimate la 760 10⁶ tone cu o extractie economica anuala de 6 10⁶ tone.

- lignitul si carbunele brun, 5 10⁹ tone din care 2,6 10⁹ se pot extrage in conditii

economice avantajoase;

- stocarea energetica a carbunelui se face atat la gura minelor (1,5 . 10⁶ tone/an) cat si in dreptul centralelor electrice (6 . 10⁶ tone/an);

- transportul se realizeaza pe cale ferata si fluviala dar implica costuri care uneori depasesc pretul carbunelui;

- carbunele acopera 20% din resursele primare energetice utilizate in Romania pe o durata de circa 50 de ani, la actualul ritm de folosire.

Uraniul ca sursa energetica prezinta o rezerva de 18000 tone cu o productie anuala de 120 tone/an la un pret de 85 USD/kg, mult mai scump ca cel de pe piata internationala.

Resursele hidroenergetice sunt estimate in Romania la 40 TWh. Centralele hidroelectrice produceau in 1999 circa 17 TWh/an. In perspectiva se vor amenaja 23 TWh/an ca sursa regenerabila hidro pe raurile interioare si riverane ale tarii.

Alte surse energetice (eoliana, solara, geotermala):

energia eoliana se poate produce pe platforma Marii Negre cu un potential de 700W/m² (coeficient de utilizare 0,25). Zona montana la peste 1500 m are o densitate de putere de 1800W/m² la un timp de functionare de 3000 ore/an.

In perioada 20052010 se pot instala grupuri aero-generatoare de circa 500 kW. Astfel, in Semenic se monteaza o centrala eoliana de 4 . 300 kW cu extindere viitoare la 310. 300kW. Potentialul eolian tehnic amenajabil este de 8 TWh.

Energia solara se poate produce cu un flux energetic de 1100 k W /m² si an in zone ca Banat, Campia Romana, podisurile transilvanene si moldovene, Dobrogea etc.

Energia geotermala se produce prin cele 80 sonde la 79000 tep/an, care poate creste la 154000 tep daca se apeleaza la pompe submersibile.

Energiile neconventionale pe plan mondial se ridica la 17,2 TW/an. Costul energiei neconventionale (0,030,04) ECU/kWh; 1 ECU = 1,2 ESD. Energia neconventionala va costa (360480) lei/kWh.

Etapa industriala de utilizare a energiei neconventionale va incepe in Romania dupa anul 2010. Analiza sistemului energetic romanesc din perspectiva dezvoltarii durabile se face plecand de la comentarea eficientei economice si a interpretarii intensitatii energetice atat pentru situatia existenta pana in anul 200 cat si in situatia de perspectiva pana in anul 2020.

Eficienta energetica, considerata ca o componenta e eficientei economice se defineste prin cresterea efectului util obtinut prin consumarea unei forme de energie.

Cresterea eficientei energetice se poate realiza prin tehnica D.S.M. si reclama investitii energotehnologice.

Intensitatea energetica se exprima prin raportul dintre consumul de energie si produsul intern brut calculat la paritatea puterii de cumparare.

Consumul de energie pe cap de locuitor caracterizeaza dezvoltarea industriala a tarii.

Analiza economico-energetica a unei ramuri industriale reclama determinarea si comentarea consumurilor specifice pe unitatea de produs ca fiind energia inglobata direct in produsul industrial realizat si consumul specific cumulat care reflecta si energia acumulata in materiile prime din care se realizeaza produsul.

Reducerea consumurilor specifice si proprii tehnologice se poate realiza prin restructurarea industriei in general si a sectorului energetic in special.

Principalele cauze care au contribuit si influentat eficienta energetica in tara noastra sunt urmatoarele:

- incarcarea agregatelor energetice la o capacitate de productie sub cea economica a permis cresterea consumurilor specifice de combustibil;

- uzura fizica a instalatiilor a condus la reducerea treptelor de putere si a timpului de folosire a puterilor disponibile si utilizabile;

- necorelarea productiei cu consumul si nonaplicarea tehnicii de supervizare a receptoarelor energetice prin Demand-Side-Management;

- ineficienta manageriala generata de resurse, lipsa managerilor performanti;

- intarzierea restructurarii sectorului energetic national si incetinirea privatizarii industriei romanesti;

- strategia dezvoltarii energeticii romanesti in contextul dezvoltarii durabile se construieste plecand de la analiza politicii energetice nationale (resurse primare, energia electrica si termica, transportul si distributia energiei, utilizarea energiei) si atingand nivelul protectiei mediului, corelate cu formarea preturilor si generarea profiturilor precalculate.

Politica energetica a Romaniei trebuie construita prin aplicarea practico a planificarii integrate a resurselor plecand de la consumator spre sursa energetica. Solutia finala trebuie sa rezulte din aplicarea unor decizii construite pe criterii de eficienta.

In domeniul producerii, transportului si utilizarii energiei se vor aplica masuri care asigura dezvoltarea durabila cum ar fi: apelarea unor tipuri de combustibili, cresterea eficientei energetice pe intregul lant sursa - consumator, utilizarea surselor energetice regenerabile, dispecerizarea economica a energie, modernizarea unor grupuri de mare putere insumand circa 600 MW, casarea unor instalatii invechite 1300 MW, punerea in functiune a 1400 MW nucleari, reconsiderarea termoficarii, studierea mentenantei asistata informatic, realizarea interconectarii SEN - SEE, introducerea sistemelor informatice performante, reducerea consumurilor finale energetice, dezvoltarea unor programe de management energetic (D.S.M.), studiul calitatii energiei si a proceselor energetice prin utilizarea sistemelor neuroexpert, crearea unor servicii de educatie si consultanta, a consumatorilor energetici care sa conduca la diminuarea pierderilor prin furturi de energie, reducerea poluarii, fundamentarea tarifelor energetice bazate pe costuri marginale, elaborarea cadrului legislativ de dezvoltare durabila a energeticii romanesti.

Strategia de dezvoltare durabila a sectorului energetic in contextul trecerii la economia de piata in Romania cuprinde intervalul de prognoza 20002020 si abordeaza problemele actuale ale SEN in vederea corelarii lor cu cele din SEE; obiectivele strategiei de dezvoltare durabila a SEN si corelarea lor cu dezvoltarea previzibila a economiei nationale, scenariile de baza ale evolutiei economiei romanesti in urmatoarele doua decenii si solutiile de acoperire a cererilor energetice, politica energetica comentata sub aspect institutional, formarea tarifelor energetice, programe guvernamentale pentru stimularea economisirii energiei, resursele politicii energetice.

Principalele probleme care trebuie rezolvate prin aplicarea strategiei de dezvoltare durabila a SEN sunt urmatoarele: eliminarea consumatorilor energofagi, precizarea mecanismelor economiei de piata, formarea unui cadru legislativ energetic, rezolvarea blocajului financiar, implicarea sistemului bancar in retehnologizarea si privatizarea intreprinderilor, cresterea competitivitatii economiei romanesti in vederea aderarii la Uniunea Europeana (UE). Uniunea Europeana analizeaza perspectiva sectorului energetic in patru variante (scenarii) cum ar fi: continuarea actualului mediu de afaceri (CW), autarhie nationala sau protectorism (BF), piata complet liberalizata (HM) si structuri internationale cooperative cu determinare ecologica (FO).

Ritmurile medii anuale de crestere a PIB se estimeaza astfel:

Din analiza acestor tendinte rezulta ca dezvoltarea durabila se asigura prin ameliorarea intensitatii energetice, cresterea ponderii energiei electrice in consumul [mal de energie, utilizarea in centrala a ciclului combinat gaze-abur, extinderea tehnologiilor curate de producere a energiei din carbune daca va fi franata realizarea centralelor nuclearo-electrice, cresterea aportului energiilor neconventionale in balanta energetica.

Obiectivele strategiei de dezvoltare durabila sunt urmatoarele: satisfacerea eficienta a necesarului de energie la un pret cat mai scazut, in conditii de calitate si cu limitarea impactului asupra mediului, dezvoltarea durabila impune reducerea dependentei sectorului energetic de petrol, conservarea energiei si promovarea resurselor regenerabile, cresterea eficientei energetice in conceptie holistica tinand cont de directionarea mecanismelor pietei concurentiale, realizarea interconectarii SEN cu sistemele afiliate la UCPTE si aplicarea interconectarii retelelor nationale de resurse primare; formarea stocuri lor de resurse combustibile pentru asigurarea functionarii sigure a SEN, managementul sistemelor de protectie a mediului, sustinerea tehnologica a SEN prin cercetari proprii si prin atragerea capitalului occidental la dezvoltarea investitiilor energetice, elaborarea legislatiei energetice bazata pe experienta economiilor de piata concurenti ale stabile, promovarea unei politici financiare care sa evite blocajul, apropierea performantelor energeticii romanesti de cele ale economIeI europene.

Scenariile evolutiei economiei romanesti in urmatoarele doua decenii:

S₁ - Proiectarea dinamicii energeticii romanesti tinand cont de structura si functionalitatea industriei. Industria romaneasca trebuie sa treaca de la un sistem slab structurat la un nou sistem inertial.

S₂ - Scenariul inertial conserva tendintele actuale ale energeticii la care se adauga cresterea privatizarii, accelerarea implementarii mecanismelor pietei concurentiale, orientarea economiei romanesti spre piata externa in conditii de fundamentare a preturilor. Acest scenariu, rara noile orientari, agraveaza risipa de resurse proprii impiedicand cresterea ratei acumularii, care sa permita relansarea dezvoltarii durabile a economiei, pastrarea energointensivitatii , ceea ce conduce la o balanta energetica la nivelul anului 2020 cu un PIB la 50% fata de cel al U.E. Balanta energetica a anului 2020 arata astfel:

- consumul total de energie 108 . 10⁶ tep;

- productia interna de resurse primare 27 . 10⁶ tep;

- importul 81 . 10⁶ tep.

Factura pentru import ar fi de 14. 10⁹ USD, n-ar fi suportabila de forurile manageriale si, in plus, s-ar crea premisa departarii economiei romanesti de etaloanele economiilor dezvoltate.

S₃ - Scenariul restructurat este centrat pe reforma economiei urmarind: crearea unui sistem de garantare a proprietatii; cunoasterea si aplicarea orientarilor economiei de piata in Romania; combaterea evaziunii fiscale si deblocarea financiara a industriei; stabilirea mediului de afaceri, stimularea proceselor de economisire a resurselor si a fondurilor de investitii corelate cu atragerea capitalurilor straine si autohtone la dezvoltarea eficienta a energeticii romanesti, orientarea spre export a productiei industriale in general si a celei energetice in special.

Scenariul restructurat s-a elaborat in trei variante:

V₁ - Dezvoltarea maxima prevede ca in 2020 sa atingem un PIB de 18000 USD cu ritmuri de dezvoltare ridicate de circa 7%. Exportul trebuie sa cuprinda in PIB circa 40% din total.

V₂ - Dezvoltarea medie prevede un PIB / locuitor de 50% din cel al UE in anul 2020, ceea ce reclama o crestere economica cu ritmuri de 5,8%.

V₃ - Dezvoltarea minima prevede ritmuri mai reduse decat celelalte variante maxima si medie.

Dinamica energointensivitatii PIB in perioada 2000 2020 arata astfel:

- scaderea intensitatilor de la 86 39 pentru energia finala;

- diminuarea intensitatilor la energia electrica de la 87 la 52 pentru nivelele maxime de consum;

- intensitatile pentru energia termica vor scadea de la 104 la 37 unitati energetice.

Cifrele complete pe perioada mentionata se dau in tabelele 5.1 si 5.2.

Tabelul 1

Evolutia consumului final de energie electrica si termica se poate urmari in tabelul 2

Tabelul 2

Din analiza datelor prezentate rezulta urmatoarele:

- Cererile de energie vor creste cu circa 2% pana in anul 2020

- Industria isi reduce ponderea in consumul de energie de la 60% in prezent la 52% in intervalul final de prognoza

- Prin restrangerea consumatorilor energofagi si realizarea investitii lor performante se diminueaza intensitatile energetice industriale cu 25% la carburanti, 39% la energie electrica si 51 % la energie termica

- Restructurarea industriei va permite reducerea consumului energetic de la 70% la 50% in anul 2020

Dublarea consumului casnic de energie finala la sfarsitul intervalului de prognoza, ceea ce implica ritmuri de dezvoltare a cererii de 3,5%.

Prognoza evolutiei cererii totale de energie arata astfel:

Consumul total de energie electrica in TWh are urmatoarea structura industriala:

Consumul de energie electrica pe locuitor va atinge 2000 kWhlloc in anul 2000 si 2800 kWh/loc in anul 2010. In Romania anului 2020 se vor realiza 3675 kWh/loc.

Energia electrica livrata si a puterii maxime functionale ating valorile:

Consumul de energie termica va creste cu ritmuri de 1,6% iar cuantumul total in anul 2020 in industrie va fi mai mare ca cel din anul 2000 cu circa 30%. Balanta de energie termica in 103 Gcal arata astfel:

Solutiile posibile de acoperire a cererilor de energie cu resurse primare (combustibil, resurse hidraulice si surse neconventionale). Productia in-tema de combustibil arata astfel:

Prospectiunile realizate arata o tendinta de crestere a potentialului de la 28,6 . 10⁹m³ in

prezent, la 4,75 . 10⁹m³ in 2010 la gaze naturale daca se face un efort investitional de 190 . 10⁶ USD.

Pretul lignitului va scadea de la 2,25 USD/GJ la 1,5 USD/GJ dupa anul 2000.

Centralele hidroelectrice realizate totalizeaza o putere de circa 6000 MW cu o productie anuala de 16,5 TWh.

Pana in anul 2000 se vor instala puteri de circa 100 MW care vor asigura o energie de 0,42 TWh. La acestea se adauga CHE in constructie de 800 MW cu o productie de 1,9 TWh. Proiectarea asigura noi CHE cu P_i = 1460 MW si o E_p = 3,44 TWH anual. Investitia specifica i_CHE = 2400 USD/kW_i.

Pretul energiei se estimeaza a fi 100 USD/MWh.

Cantitatile de lemn, inclusiv deseurile lemnoase vor atinge in 20020 circa 1050 10³ tep

Resursele neconventionale vor contribui in balanta energetica naturala cu 1 %. Pana in anul 2000 se preconizeaza reabilitarea unor grupuri insumand 1000 MW. Grupurile de termoficare vor totaliza peste 650 MW. Centrala CHE Lotru va fi complet reabilitata la o P_i = 510 MW si va incepe retehnologizarea CHE Portile de Fier I 6 x 175 MW. Se vor realiza 2 CET in Bucuresti de 160 MW putere instalata. Pana in anul 2020 se vor casa 5000 MW si se vor reabilita 1470 MW. Importurile de purtatori energetici vor totaliza 43,4 10⁶ tep. Efortul valutar pentru realizarea importurilor de combustibil vor fi maximum 8,658 10⁹ USD.

Se vor dezvolta si multiplica depozitele de gaze naturale la un volum de 4 10⁹ m³ pana in anul 2010. Capacitatile de tranzit a gazului metan din CSI spre Europa Centrala si de Vest se vor extinde de la 2,1 10⁹m³ la 11,9 10⁹m³ in 2010 si se vor interconecta sistemele de transport al gazelor naturale cu cele din Ungaria, Ucraina, Moldova. Diversificarea punctelor de import al gazelor naturale (Germania, Orientul Mijlociu, Turcia) si, realizarea unor conducte cu o capacitate de transport de (40 50) 10⁹m³/an in lungime totala de circa 5000 km cu un efort investitional de 13 109 USD. Aceste magistrale vor avea o lungime de circa 1000 km realizati pe doua conducte de 500 km fiecare.

Se va dezvolta sistemul de transport si distributie a energiei electrice in vederea interconectarii SEN - SEE. In acest context, se va realiza o statie de curent alternativ pentru schimbul international de energie in vederea interconectarii sistemelor care nu functioneaza sincron. Valoarea investitiilor pentru dezvoltarea retelelor de distributie va fi de 200 10⁶ USD

Evolutia preturilor la consumatorii finali arata astfel:

1 tep = 10 Gcal = 41,87 GJ = 11,63 MWh

1 tcc = 7 Gcal = 29,31 GJ = 8,14 MWh

1 Gcal = 1,163 MWh; 1 TWh = 85,985 . 10³ tep

1 PJ = 23,88 . 10³ tep = 0,278 TWh.

Dezvoltarea durabila reclama construirea unui cadru legislativ care sa permita realizarea trecerii rara intarziere a energeticii catre economia de piata concurentiala (Legea energiei, legi specifice miniere si nucleare, norme de fundamentare a actiunilor organizatorice, legi privind privatizarea, fixarea taxelor, credite, folosirea eficienta a energiei, legea investitiilor etc.). Instrumentele fiscale si comerciale trebuie sa reglementeze masuri de creditare a investitiilor, micsorarea taxelor de acces in justitie, protejarea productiei interne de energie, modalitati bancare pentru procurarea valutei. necesare cumpararii resurselor energetice, legi privind proprietatea si managementul instalatiilor preluate in leasing, respectiv in locatie de gestiune. Elaborarea STAS-urilor privind calitatea energiei si a proceselor energetice. Reglementari in domeniul preturilor si a taxelor (TVA, taxa de dezvoltare, taxa de poluare, taxa de acces la retea etc.). Pentru ca dezvoltarea durabila sa poata fi aplicata cu succes, se reinnoiesc structurile organizatorice (CONEL, S.C. Hidroelectrica, S.C. Termoelectrica, S.C. Electrica, Filiale si Sucursale energetice, S.C. Transport si Dispecer, Operatorul de Sistem si cel Comercial).

Crearea bursei energiei si a pietei energetice concurenti ale folosind experienta europeana va permite energeticii romanesti sa devina competitiva dupa interconectarea SEN cu cel european.

Programul de restructurare a energetic ii romanesti prevede trecerea de la monopol la economia concurentiala prin pastrarea retelelor ca monopol natural la care au acces producatorii prin plata unei taxe anuale. Producatorii devin societati comerciale, care vand pe baza de contract energia S.C. Electrica, asigurand si comisionul pentru acest serviciu. Coordonarea sigurantei sistemului cade in sarcina Operatorului de Sistem, care asigura. functionarea fara riscuri a surselor energetice si livrarea energiei catre toti consumatorii industriali si casnici.

Vanzarea energiei prin bursa se asigura la tarife competitive de Operatorul Comercial Energetic. Acesta formeaza coloana vertebrala a marketingului energetic din cadrul exploatarii instalatiilor energetice.

Supervizarea activitatilor desfasurate pe baza de licente si fundamentarea tarifelor cade in sarcina Autoritatii Nationale de Reglementare Energetica - ANRE.

Restructurarea energeticii nationale trece prin trei etape: E_t (6 luni) - formarea noilor structuri ce vor functiona ca centre de cost, cu scopul monitorizarii tuturor activitatilor si reflectarea cheltuielilor in conturi pe functiuni ti probleme; E_II (2 ani) - permite dezvoltarea in conditii de piata a noilor structuri energetice (Societati Comerciale, Autoritatea Nationala de Reglementare, Piata Energiei, Operatorul de Sistem); E_III (1 an) implementarea noilor structuri pe filiera nou creata si evaluarea efectelor tehnice, economice, financiare simultan cu corectarea disfunctionalitatii lor. In aceasta etapa se vor face redistribuiri de personal la nivelul societatii CONEL, Societatea Nationala de Electricitate, Filiale energetice.

In ultima etapa se va derula programul de privatizare a societatilor de producere si distributie a energiei. In aceasta perioada se vor reorganiza Romgazul, Sectorul petrolier, Sectorul carbonifer si se va evalua impactul tuturor formelor noi de restructurare asupra economiei nationale.

Noul cadrul institutional pentru promovarea politicii de eficienta energetica reclama aplicarea masurilor de conservare a energiei, crearea unor institutii specializate privitor la monitorizarea programelor nationale si locale care sa asigure eficienta economica a intregului sistem, fundamentarea tarifelor energetice in ideea utilizarii eficiente a resurselor energetice, crearea de conditii de echitate pentru toti consumatorii, asigurarea stabilitatii preturilor.

In perioada de tranzitie se va muta decizia de alegere a tipului de tarif de la furnizor la consumator, regim deformant, activitati non profit, tipuri de tarife binome in functie puterea ceruta si durate diferite de utilizare a instalatii lor energetice, tarife bazate pe costuri marginale preferate fata de cele bazate pe costuri medii, tarife revizuite pentru energia termica.

La elaborarea politicii tarifare nu se vor lua in consideratie subventiile incrucisate si se va introduce concurenta la producator si furnizor energetic. Tarifele pentru energia electrica se vor defini pentru producere, transport, distributie si furnizare. Se creeaza piata libera pentru vanzarea energiei la care participa producatorii, potentialii brokeri, distribuitorii si consumatorii eligibili. Tranzactiile din cadrul pietei se pot realiza prin bursa de energie sau direct intre producatori - distribuitori, producatori - brokeri, producatori - consumatori eligibili. Organizarea unei piete pentru consumatorii captivi, care vor apela la tarife proprii in functie de specificul consumatorilor.

Preturile la resursele energetice primare vor avea urmatoarele nivele:

- Gaze naturale: pretul la consumatori industriali 95 USDlNmc, consumatori casnici

30 USD/Nmc, pretul mediu la nivelul anului 2000 va fi de 126 USDlNmc.

- Carbune: 100 USD/tcc 120 USD/tcc

- Energie electrica si termica: preturile denumite tarife

g_i = (0,8 dvi = (25 35) ani;

E_p = energie electrica livrata Q_t = energie termica livrata in Gcal

Taxele platite de SEN sunt urmatoarele:

- impozite pe profit si salarii

- taxa pe valoare adaugata numai pentru consumatorii industriali

- varsaminte din profitul net al companiei

- taxe vamale de la persoane juridice si pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

- impozite pe cladiri si pe terenul ocupat

- taxe pentru mijloace de transport detinute

- fondul special pentru modernizarea drumurilor

- fondul de dezvoltare a SEN

- taxa de timbru

- fondul special pentru sanatate si somaj

- C.A.S. si pensie suplimentara

- fondul pentru pensii si asigurari sociale ale agricultorilor

- penalizari pentru neplata in termen a obligatiilor catre bugetul de stat

Taxe si impozite platite de cumparatorii de energie

- taxa de dezvoltare 12% din costul energiei electrice si 3% din costul energiei termice

- taxa pe valoarea adaugata platita numai de consumatorii industriali - 18% din factura

Taxele noi ce se vor introduce in tarife sunt: taxa pentru poluare, taxa pentru retea, comisionul intreprinderii distribuitoare de energie, introducerea TV A la consumatorii casnici si reducerea TV A la consumatorii industriali, scutirea de impozit pe profit a investitorilor energetici.

Impozitul la titei si gaze obtinute pentru productia interna: 182.500 leilt pentru titei si 73000 lei/1000m³ pentru gaze naturale.

Taxe aplicate in sectorul minier: taxa anuala pentru activitatea de prospectiuni 5000 lei/km²; taxa anuala pentru activitatea de exploatare 20.000 lei/km². Taxa se dubleaza dupa 2 ani si devine de 5 ori mai mare dupa 4 ani. Redeventa miniera care se plateste la stat pentru compensarea scaderii rezervelor de resurse este de 2% din valoarea productiei miniere realizate anual.

Programele de eficienta energetica pentru industrie cuprind subprogramele destinate schimbarilor de infrastructura cu costuri minime si subprograme specifice pentru promovarea investitii lor. Baza legislativa a aplicarii acestor programe este construita prin promulgarea legii energiei, legii utilizarii rationale a surselor de energie, legea fondului de dezvoltare energetica si legea ratificarii 'Tratatului Cartei Energiei'. In aceasta ordine de idei se vor aplica in practica urmatoarele subprograme:

S1  - Realizarea observatorului energiei care va urmari sintetizarea datelor privind corelarea productiei cu cererea de energie, atat pe plan national cat si international, inclusiv calculul indicatorilor de performanta, control si rentabilitate.

S2  - Imbunatatirea managementului energetic urmareste aplicarea legislatiei energetice la producerea si utilizarea energiei pe intreaga filiera sursa-consumator. Managementul energetic aplicat va inlesni formarea re sursei umane performante atat la nivelul centralelor cat si pe lantul energetic retea-consumator de energie. Acest demers are sanse de succes daca se insereaza in contractul de management obligatii - privind instruirea personalului, imbunatatirea conditiilor de munca, corelarea normarii cu salarizarea si productivitatea, inclusiv apel are a asistentei informatice la desfasurarea activitatilor de gestiune si proces. Cresterea salarizarii se poate asigura prin realizarea prevederilor contractului de. management privind cresterea productiei, scaderea consumurilor, ameliorarea randamentelor, respectiv prin scaderea costurilor integrale.

S3  - Subprogramul realizarii analizelor energetice si promovarii investitiilor urmareste crearea conditiilor de aplicare a legii de utilizare rationala a surselor de energie in vederea imbunatatirii managementului energetic. Aceasta corelatie trebuie fundamentata prin studii de fezabilitate a fiecarei investitii prin justificarea modului de folosire a fondurilor de dezvoltare energetica in ideea cresterii eficientei economice si prin promovarea pietei de consultanta (asistenta energetica regionala organizata pe sectoare industriale, dezvoltarea activitatii de audit energetic etc.).

S4  - Subprogramul cresterea eficientei la nivelul instalatiilor energetice industriale

(cuptoare, cazane, compresoare, pompe, iluminat) urmareste folosirea rationala a resurselor primare, modernizarea consumatorilor energetici, exploatarea economica a instalatiilor. Finantarea acestui program se asigura prin prelevarea a 20% din fondul de dezvoltare energetica.

S5  - Proiecte demonstrative care vizeaza promovarea unor tehnologii performante in vederea reducerii consumurilor energetice prin tehnica manageriala Demand Side Management.

S6  - Program guvernamental pentru stimularea economiei de energie la nivelul pierderilor tehnologice si a celor cauzate de furturi energetice, cresterea gradului de protectie sociala in ideea sporirii locurilor de munca, reabilitarea energetica a cladirilor cu scopul reducerii pierderilor de caldura, micsorarea intensitatii energetice cu circa 23% pana in anul 2010, ceea ce conduce la o economie de resurse de 3,5 Mtep. Economisirea energiei se poate realiza prin scenarii energetice aplicate cladirilor protejate termic, care conduc la un potential de economisire de (30 60)%, reabilitarea retelelor de termoficare cu un potential de economisire de (40 45)%, reproiectarea iluminatului in cladiri cu un potential de economisire de circa 50%. Efortul investitional al acestui program energetic este de 4400.106 USD pana in anul 2010.

Pentru realizarea eficienta a acestui program de economisire a energiei sunt necesare urmatoarele masuri operative: educarea energetica a consumatorilor pentru a realiza confort prin costuri reduse, gestionarea energetica a blocurilor de locuinte, elaborarea si difuzarea unor materiale demonstrative privitoare la utilizarea economica a energiei in locuinte.

S7  - Subprogramul de eficientizare a termoficarii si de izolare termica a cladirilor urmareste cresterea competitivitatii sistemelor de termoficare, cogenerarea energiei prin instalatii de mica capacitate, respectarea calitatii energiei termice, elaborarea unor noi standarde de izolare termica a cladirilor, infiintarea unor firme de consultanta care sa elaboreze si sa aplice proiecte de utilizare ieftina a resurselor energetice, fundamentarea unor tarife energetice incurajatoare.

S8  - Programele de impact energetic fezabile la nivelul interfetei ramurii energetice cu celelalte ramuri industriale urmaresc asigurarea resurselor primare (carbune, petrol, gaze naturale) si a echipamentului energetic performant (cazane, turbine, generatoare, transformatoare, motoare, echipamente informatice) din economie spre industria energetica, simultan cu asigurarea energiei dinspre energetica catre celelalte ramuri ale economiei nationale. Problemele de impact, care trebuie solutionate fara a genera riscuri, sunt cele de corelare a cererii cu oferta la nivelul interfata - beneficiar si probleme de logistica a fiecarei ramuri, a fiecarei ramuri ca sa nu creeze penurie de resurse, echipament si energie. La aceste orientari se adauga preocuparile de formare, restructurare si utilizare eficienta a resurselor umane.

Problemele de impact se rezolva prin investitii de dezvoltare a ramuri lor economiei nationale si prin restructurarea fiecarei ramuri in vederea cresterii eficientei economice. Investitiile necesare solutionarii problemelor de impact energetic (tehnologic, economic, resurse umane, calitate, cost) se pot acoperi din credite, alocatii de la buget, fonduri provenite din contracte de concesionare, taxe de dezvoltare si imprumuturi externe.

Interfetele care evidentiaza probleme de impact energetic sunt cele petroliere, gaze naturale, domeniul carbonifer, cel al uraniului si cel energetic. Pentru a rezolva fara riscuri problemele de impact se impune restructurarea tehnologico-manageriala a acestor ramuri in conditii ale economiei de piata concurentiala. Restructurarea trebuie sa asigure corelatii cantitative si calitative intre ramuri pe baza modelului W. Leontieff, tinand seama de programarea integrata optima a resurselor, astfel incat intrarile optimizate sa cuprinda iesirile din sistem (ramura) plus consumurile interne. Pe aceasta configuratie se abordeaza impactul intre ramuri in ideea realizarii unor produse la preturi care optimizeaza facturile cumparatorilor. In aceasta perspectiva, obiectivele restructurarii si eforturile ce se impun in toate ramurile economice din tara noastra trebuie reflectate in strategia de dezvoltare a intregului sistem, astfel ca, intreaga economie sa devina competitiva cel putin pe plan european.

Obiectivele restructurarii si eforturile financiare reclamate pentru solutionarea rationala a impactului energotehnologic se prezinta astfel:

- Domeniul petrolier trebuie sa modernizeze procesele de exploatare in ideea cresterii factorului de recuperare a re sursei din zacamant, ceea ce reclama un efort valutar de 250. 106 U8D pana in anul 2010. Resursa umana disponibilizata va cuprinde (3000-.;-6000) salariati. La nivelul rafinarii lor, in vederea prelucrarii celor 18 . 106 tone titei pe an sunt necesare fonduri de 500 . 106 USD pana in anul 2000, acoperite din fonduri proprii 15% si din credite externe 85% cu o dobanda de 8% pe an.

- Domeniul gazelor naturale are in vedere restructurarea tehnologica, tehnica si economica, prin reabilitarea capacitatilor de productie, transport si distributie. Efortul valutar va fi de 5,3 - 10⁹ USD. Restructurarea va disponibiliza circa 23000 lucratori pana in anul 2010, ceea ce rec1ama asigurarea sumelor pentru compensarea personalului eliberat. Reorganizarea regiilor Targu Jiu si Ploiesti rec1ama fonduri de 688 . 10⁶ USD cu efecte economice in prima etapa de 315 . 10⁶ USD.

- Domeniul uraniului va restructura capacitatile de productie cu un efort financiar de 70 . 10⁶USD. Disponibilizarile de personal vor incorpora 2000 lucratori, ceea ce implica sume suplimentare de compensare.

- Domeniul energetic s-a restructurat in societati comerciale de productie (Hidrotehnica, Termoelectrica, Nuclearoelectrica, Producatori independenti), societati comerciale de transport si distributie (operatori de sistem, operatori comerciali) si societati de cercetare - proiectare - montaj - reparatii (ICEMENERG, ISPE, ISPH, Electro si Energomontaj, Energoreparatii etc.)

Efortul de modernizare este estimat la 19 . 10⁹ USD pana in anul 2020.

Restructurarea resurselor umane din sectorul energetic pana in anul 2005 va cuprinde circa 32000 salariati, ca urmare a externalizarii unor activitati din CONEL si a casarii unor unitati energetice. Personalul restructurat va fi implicat in activitati noi ale furnizorului si consumatorului energetic cum ar fi Demand Side Management, valorificarea deseurilor, acoperirea noilor sarcini manageriale, brokeri in domeniul pietei energiei etc. sau va fi orientat spre alte activitati din afara sectorului energetic. Aparitia la toate nivelele - productie, transport, distributie, furnizori, proiectare, montaj, reparatii a posturilor de manager energetic va permite consolidarea modernizarii tuturor sectoarelor economiei nationale in conceptie managementului performant si va inlesni rezolvarea rara restrictii majore a problemelor de impact energetic intre ramurile de baza ale economiei nationale.

Analiza diagnostic a ramurii energetice romanesti scoate in evidenta carentele la nivelul corelatiei productie - consum. Acestea sunt generate la nivelul tehnic al instalatiilor care functioneaza din anii 1960 - 1970, de mentalitatea factorului uman care exploateaza centralele si retelele electrice, de managementul insuficient adaptat cerintelor economiei, de energointensivitatea energetica la nivelul intregului sistem si de riscurile provocate de intreruperea alimentarii cu energie a consumatorilor. Aceste neajunsuri isi gasesc rezolvarea in strategia de dezvoltare durabila a energeticii romanesti, care baleiaza orizontul de prognoza 2020 prin doua scenarii (inertial si structurat). Scenariul structurat elaborat in trei variante vizeaza apropierea SEN de SEE prin realizarea in prima varianta a PIB egal cu 50% din cel al Uniunii Europene. In celelalte doua variante se urmareste atingerea PIB la (34 42)% din cel realizat pe locuitor in Uniunea Europeana. Mentionam ca, pe plan mondial, IIASA a conceput doua asemenea scenarii S_min = 22TWan si S_max = 36TWan pentru anul 2050.

Dezvoltarea durabila a energeticii romanesti rec1ama aplicarea in practica a urmatoarelor demersuri: renuntarea la monopol, privatizarea unitatilor de productie si distributie pentru a dezvolta competitia, reproiectarea costurilor folosind conceptia marginala de variatie a cheltuielilor, inchiderea unor unitati neperformante si realizarea prin investitii a noi instalatii energetice performante. In vederea sustinerii problemelor de dezvoltare durabila se impune definitivarea cadrului legislativ pentru promovarea competitiei, fundamentarea tarifelor energetice, marirea responsabilitatii in protejarea mediului inconjurator. Scenariile elaborate urmaresc indicarea cailor prin care balanta energetica romaneasca cuprinde tendintele de evolutie a sistemului energetic european. Principalele coordonate care trebuie urmarite si realizate sunt cresterea eficientei si a ponderii gazelor naturale (importuri vest si est), dezvoltarea energeticii nucleare (Unitatile 2-5 Cernvoda), precizarea nivelului de resurse energetice primare interne la 26 . 10⁶ tep pentru anul 2020, la care se adauga importul de 43 . 10⁶ tep la acelasi orizont de prognoza.

Un impact major in perspectiva trebuie sa-I aiba dezvoltarea colaborarii cu Uniunea Europeana, in vederea interconectarii sistemelor SEN cu SEE si a dezvoltarii pietei energetice concurentiale.

Realizarea PIB in miliarde dolari in orizontul de prognoza (20002020) cuprinde urmatoarele etape:

Unitatile de masura si relatiile de conversie:

1kWh = 3,6 kJ; lMWh = 3,66 J; 1 Gcal = 1,163 MWh;

1 tep = 10 Gcal = 11,63 MWh; 1 tcc = 7 Gcal = 29,31 GJ = 8,14 MWh;

1 Peta => 10¹⁵; 1 Exa => 10¹⁸; 1 MW = 0,86 Gcal; 1 Gcal = 0,1 tep

1 TWh = 85,985 . 10³ tep; 1 PJ = 23880 tep = 0,278 TWh.