Procesul decizional - Decizia. Continutul si tipologia

Procesul decizional

1.      Decizia. Continutul si tipologia.

2.      Procesul decizional.

3.      Modelarea proceselor economice si metode de adoptare a deciziilor.

1) Decizia este definita ca actul rational de alegere a unei linii de actiune prin care se urmareste realizarea obiectivelor tinandu-se cont de resursele disponibile. A decide inseamna a alege dintr-o multime de variante posibile de actiune, tinand cont de anumite criterii, pe acea care este considerata cea mai avantajoasa pentru atingerea unor obiective. Decizia este punctul central al activitatii de management, intrucat ea se regaseste in toate functiile acestuia.

Sistemul decizional - ansamblul elementelor interdependente care determina elaborarea si fundamentarea deciziilor (sau ansamblul deciziilor adoptate si aplicate, structurate conform sistemului de obiective si configuratiei ierarhiei manageriale).

Scopul principal al deciziei de management e optimizarea in dinamica a corelatiei dintre posibilitatile reale ale organizatiei si cererea de produse si servicii. Pentru ca o decizie sa fie calitativa (efectiva) ea trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

1.      Fundamentata stiintific.

2.      Sa fie adoptata de persoane care au dreptul legal, imputernicirea si autoritatea necesara.

3.      Decizia sa fie clara, concisa, logica si sa nu se contrazica cu ea insasi si alte decizii luate anterior la problema data.

4.      Sa fie adoptata la momentul oportun si timpul util.

5.      Sa fie completa

Elementele procesului decizional sint:

A.    Decidentul - individul sau multimea de indivizi care urmeaza sa aleaga varianta cea mai avantajoasa din multimea posibila;

B.     Alternativele - multimea variantelor decizionale.

C.     Criteriile de decizie - puncte de vedere a decidentului in baza carora se stabilesc alternativele si se selecteaza varianta optima.

D.    Stari ale naturii ( mediul ambiant)- sunt situatii concrete care fac ca fiecarei alternative sa corespunda o anumita consecinta

E.     Obiectivele - consecintele propuse care vor fi realizate. Multimea consecintelor - ansamblul rezultatelor potentiale ce s-ar obtine potrivit fiecarui criteriu si fiecarei stari a conditiilor prin aplicarea variantelor decizionale.

Tipologia deciziilor:

1.      Dupa importanta:

a)      Decizii strategice.

b)      Decizii tactice (realizarea unei probleme reale in practica).

c)      Operative sau curente - inlaturarea sau corectarea unor abateri si perturbatii.

2.      Dupa natura problemei avem:

a)      decizii economice.

b)      Decizii tehnice.

c)      Decizii sociale.

d)      Decizii organizatorice.

3.      Dupa gradul de cunoastere a procesului studiat:

a)      In conditii de certitudine. Cand se manifesta o singura stare a naturii pentru fiecare varianta alternativa a carei probabilitate este egala cu unu.

b)      In conditii de risc. Cand unei alternative ii corespund mai multe stari ale naturii cunoscandu-se probabilitatea de manifestare a lor:

c)      In conditii de incertitudine - unei alternative ii corespund mai multe stari ale naturii dar nu se cunoaste probabilitatea de manifestare a lor:

4.      Dupa numarul criteriilor:

a)      Unicriteriale.

b)      Multicriteriale

5.      Dupa nivelul de creativitate necesar la adoptare:

a)      Decizii programate - cind exista deja un anumit contur de actiune prin procedee, norme, politici reglementate si stabilite preventiv. Cind apare o problema similara decizia se adopta in baza experientei anterioare.

b)      Decizii neprogramate - sint decizii referitor la problemele de domenii importante ce nu se incadreaza in anumite scheme. Aceste decizii nu sunt limitate de careva politici, norme ori reguli. Exista numai principii generale de orientare.. De obicei sunt adoptate in cazul unor probleme neprevazute. Se bazeaza pe creativitatea, initiativa si rationamentul decidentului

6.Dupa scopul urmarit.

a)      Decizii de selectare a oportunitatilor - decizii adoptate de managerul ce doreste sa gaseasca cai de primi si majora profitul la firma. Mai sunt numite si decizii de cercetare.

b)      Decizii de solutionare - decizii adoptate ca raspuns la aparitia unor anumite probleme concrete . Numarul mare al acestor decizii indica ca firma are lacune in planificare si nu sunt prevazute toate consecintele. Este nevoie de perfectionat procesul de adoptare a deciziilor ce vizeaza activitati pe perioade indelungate. Ex. o avarie. Sunt legate strins de deciziile de criza.

c)      Decizii organizationale- sunt adoptate de manager in limitele formale ale puterii si autoritatii formale, au spiritul de impersonalitate. De obicei acestea sunt decizii programate si adoptarea lor poate fi transmisa subalternilor.

d)      Decizii personale - adoptate de manager ca persoana particulara si vizeaza satisfacerea intereselor de ordin personal.

7. Dupa numarul persoanelor implicate in adoptare si nivelul de centralizare

1. decizii individuale
2. decizii de grup
3. decizii centralizate
4. decizii decentralizate

Avantajele deciziilor in grup	Dezavantajele deciziilor in grup
o viziune mai larga asupra problemei si analiza mai amanuntita mai multe cunostinte, facte si alternative pe parcursul discutiilor se concretizeaza problema si se minimizeaza incertitudinea posibilelor alternative participarea la adoptarea deciziilor contribuie la cresterea satisfactiei angajatilor si o straduinta mai inalta in realizarea deciziilor in practica	1)      ocupa mult timp, in cazul cind deciziile sunt programate este o irosire de resurse 2)      deciziile de compromis pot sa nu satisfaca integral pe nimeni 3)      mentalitatea de grup, normele de grup impiedica la exprimarea parerilor si punctelor de vedere care difera mult de celelalte. 4)      Lipsa responsabilului de decizia adoptata

Sunt careva metode de a imbunatati procesul de adoptare a deciziilor in grup si a depasi unele din neajunsurile acestea.

1.In grup este o persoana(avocat al diavolului)care are dubii privitor la parerile si propunerile celorlalti. Sarcina lui este de a trezi la membri grupului alte abordari a problemei, refuzul unui compromis prematur. Ei impun managerii si lucratorii sa cerceteze si sa explice riscurile legate de fiecare alternativa.

2. Metoda apararii multiplicative. In grup sunt cativa avocati care apara diferite variante. Opiniile minoritatii sau a nepopulare trebuie sa fie aparate de colaboratorii cu influenta maxima.

3. Metoda asaltului de idei.

In functie de cum procesul de adoptare a deciziei este perceput si interpretat la diferite nivele(individual sau organizational avem patru modele de adoptare a deciziilor.

Modelul "ratonalmentului limitat inividual " satisfactia individului	Modelul "rational" maximizarea pentru organizatie
Modelul "politic" maximizarea individuala.	Modelul "ratonalmentului limitat organizational" satisfactia organizatiei

2

Etapele procesul decizional

Elaborarea variantelor de decizie

Crearea bazei informationale.

Formularea scopurilor

Sesizarea necesitatii

Aprecierea conditiilor necesare pentru implementarea variantei

Determinarea consecintelor.

Analiza variantelor de decizie

Etapa I (pregatitoare)

Analiza rezultatelor finale.

Controlul realizarii dispozitiilor

Organizarea realizarii dispozitiilor.

Elaborarea masurilor pentru materializarea deciziilor

Formularea dispozitiilor

Explicarea necesitatii deciziei date

Transmiterea dispozitiilor

Etapa II (adoptarea)

Etapa III (realizarea)

-3-

Modelare proceselor economice si metode de adoptare a deciziilor.

Modelul - este prezentarea obiectului, sistemului sau ideii intr-o forma deosebita de cea initiala. Principala caracteristica a modelului este simplificarea realitatii.

Necesitatea modelarii este influentata de factori, care conditioneaza aplicarea modelelor in locul interactiunii directe cu mediul real:

1.      complexitatea- Realitatea este extrem de complexa insa modelul ajuta la simplificarea mediului real pana la nivelul perceperii lui,

2.      experementatrea - sunt cazuri cind este necesar mai intii de testat si experimentat diferite alternative, dar de facut aceasta in realitate nu este cu putinta sau e costisitor, de acea se recurge la modelare (executarea unei mostre, controlul ei in conditii adecvate si apoi producerea)

3.      orientarea managerilor spre viitor. Este imposibil de a urmari fenomene care inca nu exista sau nu vor fi. Astfel modelarea reprezinta o metoda sistematizata de examinare a viitorului si a determina potentialele consecinte ale diferitor alternative.

Tipurile principale de modele:

1.      modelul fizic - prezinta obiectul studiat, fie prin descrierea micsorata sau marita. (Mostra, machetul)

2.      modelul analogic - prezinta obiectul cercetat sub forma de analogii adica el se comporta cel real dar arata altfel.(graficul, scheme)

3.      modelul matematic - descrierea prin simboluri a calitatii sau caracteristicilor obiectului sau actiunii:

Toate metodele si tehnicile de adoptare a deciziilor putem sa le divizam in doua categorii mari

         Metode calitative - Brainstorming, Delphi, metoda carnetului colectiv, metoda Philips 66, metoda opiniei expertilor.

         Metode cantitative-acelea care opereaza cu instrumentarul matematic

Astfel pentru fundamentarea deciziilor in conditii de certitudine, cind exista o singura stare a conditiilor obiective pentru fiecare varianta alternativa se va determina o singura consecinta in cadrul fiecarui criteriu de decizie:

a.       Cand este un singur criteriu se alege alternativa a carei consecinta are utilitatea maxima.

b.      La decizii multicriteriale se utilizeaza metoda Electre, metoda utilitatii globale, tabelului decizional, simularii decizionale.

La deciziile in conditii de risc: - mai multe stari ale naturii, cunoscandu-se probabilitatea de manifestare a lor: metoda sperantei matematice, metoda arborelui decizional, stimularea decizionala.

La deciziile in conditii de incertitudine. Decidentul nu dispune de informatii necesare stabilirii probabilitatii de manifestare a conditiilor obiective. In asa situatie se pot utiliza citeva reguli.

1.      Regula pesimista:

Vop = max;

U - utilitatea variantei I in conditiile k

2.      Regula optimista:

Vop = max;

3.      Regula optimalitatii ( Hurwicz ):

Vop = max

a - coeficient dat de decident; care are valoare intre 0 si 1

U¹_ik - utilitatea maxima;

U⁰_ik- utilitatea minima;

4.      Regula proportionalitatii:

Vop = max;

5.      Regula minimizarii regretelor:

Vop = min

Rik - regretul; Rik = max-Uik