Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

SISTEME INFORMATICE DE ASISTARE A DECIZIEI (SIAD)

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



SISTEME INFORMATICE DE ASISTARE A DECIZIEI (SIAD)

1. Abordarea sistemului decizional al unei organizatii



1.1. Definitii

Asemeni oricarei alte activitati intreprinse de un subiect uman, managementul implica o serie de decizii, care se vor clasifica in functie de diverse criterii. In conditiile in care societatea a suferit modificari complexe datorita faptului ca principala resursa a unei organizatii a devenit informatia, procesul managerial din prezent se desfasoara diferit fata de cel din trecut. Totusi, managementul este inca strans legat de luarea de decizii, doar modalitatea de a decide a evoluat.

Decizia poate fi definita ca o consecinta a unor activitati constiente de alegere a unei directii de actiune si a angajarii in aceasta, ceea ce implica si alocarea de resurse pentru atingerea scopului vizat. Luarea unei decizii este justificata prin urmatoarele elemente: decidentul, situatia si problema de decizie, procesul decizional.

Decident se numeste persoana care ia decizii, aceasta dispunand de autoritatea necesara si fiind direct raspunzator de consecinte. Decidentii pot fi ajutati de anumite entitati suport cum sunt asistentii decizionali si instrumentele informatice. Activitatea decidentului este influentata de cativa factori, cum ar fi:

     sistemul de valori si conservatorismul;

     atitudinea fata de risc;

     demersul adoptat;

     multitudinea si/sau urgenta sarcinilor decizionale;

     experienta si intuitia;

     stapanirea si folosirea unor metode si instrumente de crestere a eficientei decizionale.

Situatia decizionala este momentul in care se impune necesitatea luarii unei decizii. Situatiile decizionale pot fi clasificate in situatii fortate sau nefortate. Situatiile decizionale fortate (provocate, obiective) pot avea caracter corectiv pentru rezolvarea problemelor ce sunt surse de preocupare si care in general sunt cauzate de factori si evenimente independente de initiativa sau vointa decidentului, si se definesc prin obtinerea informatiilor ce determina constatarea simptomelor cum ar fi:

a.       abateri intolerabile ale starii sistemului condus fata de o situatie dezirabila sau planificata;

b.      schimbari percepute in mediul extern;

c.       stari noi ale sistemului asupra caruia decidentul are autoritate si de a carui buna functionare raspunde.

Situatiile decizionale nefortate (neprovocate, subiective) apar in momentul in care e urmarita luarea din timp a masurilor necesare pentru evitarea unor neplaceri posibile in viitor, sau pentru cresterea prosperitatii ori cresterea avansului fata de concurenta. Aceste situatii nefortate duc la deciziile proactive ce determina solutii la problemele de anticipare, cautare si exploatare a oportunitatilor.

Problema decizionala apare atunci cand cineva a sesizat situatia si este insarcinat sa faca o alegere pentru atingerea anumitor obiective.

Procesul decizional ia nastere dintr-o serie de activitati decizionale. Acest proces are la baza constientizarea unei situatii decizionale si culegerea datelor, apoi continua cu cautarea, proiectarea si modelarea alternativelor, alegerea solutiei propice, iar in final se va adopta decizia si se vor evalua rezultatele respectivei directii de actiune.

Exista cateva aspecte esentiale care sunt necesare pentru a caracteriza decizia:

Ñ    decizia este un act de a alege o alternativa de actiune;

Ñ    este un proces de rationament, bazat pe cunostintele profesionale si aptitudinile decidentilor;

Ñ    urmareste realizarea unor obiective;

Ñ    are in vizor o stare viitoare, chiar daca ia in considerare si date si actiuni din trecut;

Ñ    prin aplicarea alegerii facute influenteaza si alte persoane decat decidentul;

Ñ    deciziile se iau din ce in ce mai mult bazandu-se pe cunoastere si analiza profunda, determinand astfel o crestere a nivelului calitativ.

1.2. Clasificarea deciziilor

Deciziile sunt de mai multe tipuri, clasificarea lor realizandu-se dupa mai multe criterii.

Clasificarea deciziilor in functie de nivelul decizional este urmatoarea:

Ø      Decizii strategice - se refera la obiectivele, resursele si politicile organizatiei, cum ar fi anticiparea viitorului acesteia si a mediului in care va functiona.

Ø      Decizii tactice - sunt decizii de control managerial, legate de urmarirea eficientei si eficacitatii cu care sunt utilizate resursele.

Ø      Decizii operationale - in legatura cu modul de executie a sarcinilor stabilite la niveluri superioare, cum ar fi stabilirea criteriilor de executare a unor sarcini, de utilizare a resurselor.

Ø      Decizii privind cunostintele - se refera la evaluarea ideilor privind innoirea produselor si serviciilor, a metodelor de comunicare a noilor cunostinte si de difuzare a informatiilor in cadrul organizatiei.

O alta clasificare a deciziei ar fi dupa gradul de programabilitate:

Ø      Decizii structurate - sunt deciziile de rutina pentru rezolvarea carora exista deja proceduri prestabilite. Pentru rezolvarea problemelor de tip structurat exista de obicei un algoritm prestabilit.

Ø      Decizii nestructurate - se refera la deciziile care necesita judecata sau chiar intuitia decidentului, fiind decizii importante, cu caracter de noutate si pentru adoptarea carora nu exista proceduri prestabilite. Problemele sunt de tip nestructurat cand elementele deciziei sunt mai mult calitative, obiectivele si scopurile nu sunt precise si nu se cunoaste vreun algoritm de rezolvare.

Ø      Decizii semistructurate - acele decizii care se pot adopta apeland doar partial la proceduri cunoscute. Este destul de important insa in cazul unei probleme decizionale semistructurate sa se identifice corect partile structurate sau structurabile. Gradul de structurabilitate al unei probleme este determinata nu doar de natura situatiei decizionale ci si de felul in care este perceputa de catre un decident, deoarece pe masura ce acesta acumuleaza experienta, structurabilitatea problemei evolueaza.

Dupa gradul de cunoastere a probabilitatii rezultatelor se identifica:

Ø      Decizii luate in conditii de certitudine - se cunoaste rezultatul la care va duce fiecare actiune. Aceste decizii intervin atunci cand una din strategiile complexului de conditii are probabilitatea de realizare egala cu 1.

Ø      Decizii luate in conditii de risc - exista un ansamblu de rezultate posibile pentru fiecare actiune, dar probabilitatile fiecarui rezultat se cunosc. Conditiile ce duc la producerea unei anumite consecinte, pentru un anumit obiectiv si o anumita alternativa, are probabilitatea cuprinsa intre 0 si 1.

Ø      Decizii luate in conditii de incertitudine - in cazul acestor decizii, fiecare actiune va duce la un anumit rezultat, din mai multe posibile, probabilitatea de aparitie a acestuia fiind necunoscuta.

In functie de frecventa si regularitatea deciziilor, acestea pot fi:

Ø      Decizii cu frecventa mare - cele ce se iau zilnic, in conducerea operativa.

Ø      Decizii unice - se iau la intervale mari de timp.

Ø      Decizii cu caracter exceptional - se iau atunci cand nu exista proceduri pentru solutionarea unor probleme noi.

O clasificare posibila este si dupa numarul de criterii ce stau la baza fundamentarii deciziilor:

Ø      Decizii unicriteriale - exista un singur criteriu care sta la baza elaborarii deciziei.

Ø      Decizii multicriteriale - la baza elaborarii deciziilor exista mai multe criterii.

Dupa numarul de persoane implicate, deciziile se clasifica in:

Ø      Decizii unipersonale - de obicei sunt decizii legate de probleme curente ale firmei.

Ø      Decizii de grup - sunt specifice firmelor contemporane, amplificandu-se in conditiile cresterii complexitatii activitatii acestora.

Pentru ca decizia sa asigure indeplinirea unor obiective prestabilite, aceasta trebuie sa respecte niste conditii importante, cerinte de rationalitate care vor contribui la sporirea calitatii deciziilor:

      fundamentare stiintifica - sa tina cont de conditiile perioadei la care se refera, de legitati si de tendintele dezvoltarii sistemului;

      imputernicire - doar persoana ce este indreptatita legal va lua decizia respectiva;

      delimitare - pentru a evita interpretarile si pentru a se coordona cu deciziile anterioare;

      prevederea liniei de urmat si a principalelor sarcini de realizat;

      oportunitate;

      simplitate, claritate, intr-o forma precisa;

      completitudine - sa cuprinda toate elementele necesare intelegerii si aplicarii corecte;

      eficienta - sa duca la efect maxim cu un efort minim.

1.3. Adoptarea deciziilor in cadrul activitatii manageriale

Gestiunea si utilizarea informatiei, ca resursa esentiala a unei intreprinderi capata noi particularitati generate de calitatea ei de suport pentru fundamentarea deciziilor si de crestere continua a complexitatii procesului decizional.

Procesul decizional este un ansamblu de activitati desfasurate de unul sau mai multi indivizi ce sunt pusi fata in fata cu un eveniment ce genereaza mai multe variante de actiune, urmarindu-se alegerea unei variante optime, pe masura sistemului de valori al decidentului, respectiv decidentilor.

Procesul de luare a deciziei este considerat ca facand parte dintr-un proces mai de amploare, procesul rezolvarii unei problemei. Procesul decizional se refera la alegerea unei variante de actiune din mai multe existente, in timp ce procesul de rezolvare a unei probleme are un inteles mai larg, care include intai realizarea existentei problemei, interpretarea si diagnosticarea problemei si mai tarziu implementarea solutiei considerata ca fiind potrivita.

Procesul decizional (Figura 1.) se desfasoara pe parcursul a mai multor etape si faze, iar structura procesului decizional rezulta din numarul si ordinea de succesiune a etapelor. Procesul decizional se desfasoara pe parcursul a trei etape principale, fiecare etapa cuprinzand mai multe faze:

Etapa I - Pregatirea deciziei

Definirea problemei ce face obiectul deciziei - problema poate sa apara cand exista o diferenta intre obiectivele corespunzatoare unui segment al activitatii unei organizatii si situatia reala.

Separarea problemei de sarcina curenta - exista cazuri in care o problema detectata este de fapt doar o masura a altei probleme.

Determinarea gradului de noutate a problemei - se realizeaza incadrarea problemei in una din categoriile: probleme structurate, probleme nestructurate sau probleme semistructurate.

Proiectarea in timp si spatiu si definirea problemei - in aceasta faza se definesc obiectivele si prioritatile, se determina influentele si conditionarile.

Etapa II - Alegerea solutiei optime si luarea deciziei

Analiza si elaborarea variantelor posibile - se prelucreaza informatiile ce vor servi la elaborarea variantelor decizionale.

Alegerea variantei optime si luarea deciziei - acum se concretizeaza rezultatele etapelor anterioare, decidentul alegand o directie de actiune din mai multe posibile. Exista mai multe metode de cautare a acestei alegeri optime: metode analitice, metode de cautare exhaustiva sau metode euristice.

Figura 1. Structura procesului decizional

Etapa III - implementarea si controlul aplicarii

Transmiterea deciziei.

Transformarea deciziei in actiune - e necesara si stabilirea unei stari de spirit favorabile pentru realizarea acesteia in conditii cat mai bune.

Controlul modului de realizare a deciziei - e necesar urmarirea modului de indeplinire a prevederilor deciziei, pentru preintampinarea diferitelor neajunsuri.

Etapa IV - evaluarea rezultatelor deciziei

Stabilirea gradului de eficienta al actiunii - se determina daca efectul aplicarii actiunii a fost unul negativ sau pozitiv.

Evaluarea deciziei - in functie de efectul actiunii stabilit anterior, se va evalua rezultatul final al deciziei si posibilitatea de repetare.

Odata cu aparitia si dezvoltarea sistemelor informatice proiectate si dezvoltate pentru a fi utilizate in cadrul organizatiilor, sistemul decizional trebuie imbunatatit, prin utilizarea sistemelor de asistare a deciziei bazate pe tehnologiile de calcul moderne. Din nefericire, nu rare sunt cazurile in care se opune rezistenta la utilizarea sistemelor informatice care au rolul de a sprijini decidentii in procesul de rezolvare a problemelor. A fost stabilit [Power00] un numar de sapte motive de rezistenta a managerilor la introducerea si utilizarea sistemelor informatice de asistare a deciziei:

dificultatea de a utiliza calculatorul;

teama de diminuare a autoritatii;

stilul diferentiat de rezolvare a problemelor, inainte respectiv dupa introducerea sistemului informatic de asistare a deciziei;

posibilitatea de scadere a frecventei si importantei intalnirilor directe sau a sedintelor in care discutiile se purtau pe cale verbala;

proiectarea acestor sisteme informatice fara o consultare suficient de temeinica a managerului;

cheltuielile in plus pe care proiectarea si dezvoltarea acestor sisteme le pot implica;

teama de surplusul de informatii.

Aceste motive de rezistenta, la care se pot alatura si altele, trebuie sa beneficieze de o atentie deosebita, pentru a putea fi eliminate, deoarece sistemul de asistare a deciziei este de regula un produs destinat decidentului, la orice nivel, pentru a face activitatea acestuia mai eficienta.

2. Evolutia si caracteristicile SIAD

Activitatea manageriala din cadrul organizatiilor a suferit modificari semnificative odata cu dezvoltarea societatii informationale, iar noile tehnologii informationale au influentat pozitiv cel mai important domeniu al acestei activitati, si anume adoptarea deciziilor. Sarcinile decizionale devin din ce in ce mai greu de indeplinit fara ca decidentul uman sa fie asistat de instrumente informatice, cunoscute sub denumirea de sisteme informatice de asistare a deciziei (SIAD) sau sisteme suport de decizie (SSD).

Primele abordari in legatura cu sistemele de asistare a deciziei au avut loc in 1967-1968, in Statele Unite, la Universitatea din Dorthmouth, cand s-au realizat primele sisteme logice destinate domeniului financiar. Primii cercetatori ce au manifestat interes deosebit pentru domeniul sistemelor de asistare a deciziei au fost Little, Gory, Scott, Morton si Geritty, ulterior acest domeniu fiind cercetat si de catre Alter, Flynn, Montgomery, Turban, O'Brien, in prezent aflandu-se in continua dezvoltare. Acest domeniu implica doua probleme principale: construirea unui model conceptual si a unui instrument software adecvat, pe de o parte, iar pe de alta parte identificarea si dezvoltarea metodelor si tehnicilor de realizare a sistemelor de asistare a deciziei.

Sistemele de asistare a deciziei sunt dificil de definit, neexistand in prezent o definitie stiintifica unanim acceptata. Definitia initiala a sistemului informatic de asistare a deciziei a pornit de la definirea fiecarui termen al sintagmei, rezultand astfel un sistem care are ca scop asistarea decidentului sau decidentilor in rezolvarea unor probleme semistructurate.

De la inceputurile preocuparilor manifestate pentru SIAD, acestea au fost definite in diverse moduri de catre autori:

inceputul anilor '70 aduce prima definitie a SIAD data de Little: "un model bazat pe un set de proceduri pentru procesarea datelor si pentru asistarea unui manager in procesul decizional" [Lungu03];

in 1971, Gory si Morton definesc SIAD ca "sisteme informatice interactive care sprijina decidentul in utilizarea datelor si modelelor in scopul rezolvarii problemelor nestructurate" [Zaharie01];

Keen si Morton (1978) considera ca SIAD "combina resursele intelectuale ale decidentilor cu capacitatile calculatorului in scopul imbunatatirii calitatii procesului decizional. SIAD reprezinta un sistem informatic destinat managerilor care adopta decizii pentru problemele semistructurate" [Zaharie01];

in 1986, conform lui Moore si Chang, SIAD este "sistem flexibil, cu capacitatea de a asista analiza datelor si de a modela decizii, utilizat atat pentru probleme de rutina cat si pentru probleme complet noi." [wikipedia 06];

in anul 1994, Finlay defineste SIAD ca fiind "un sistem informatic al carui scop este sprijinirea procesului decizional";

Turban enunta o definitie mai concreta in 1995: "sistem informatic interactiv flexibil si adaptabil, special proiectat pentru a oferi suport in solutionarea unor probleme manageriale nestructurate sau semistructurate, cu scopul de a imbunatati procesul decizional. Sistemul utilizeaza date (interne si externe) si modele, ofera o interfata simpla si usor de utilizat, permite decidentului sa controleze procesul decizional si ofera suport pentru toate etapele procesului decizional." [Lungu03];

o definitie mai recenta, din 1999, a fost enuntata de Hattenschwiller, conform caruia SIAD este "un sistem" [Lungu03].

In urma definitiilor unui sistem informatic de asistare a deciziei, prezentate anterior, se pot deduce caracteristicile acestor sisteme, caracteristici ce le diferentiaza de alte tipuri de sisteme informatice destinate managementului:

Ø         asista persoanele implicate in procesul decizional la rezolvarea problemelor semistructurate si nestructurate;

Ø         asista decidentii, individuali sau la nivel de grup de lucru, in toate etapele procesului decizional;

Ø         ofera decidentului controlul asupra procesului decizional;

Ø         creste eficacitatea procesului decizional;

Ø         sprijina atat deciziile simple cat si cele multiple, independente sau interdependente;

Ø         fundamenteaza procesul decizional utilizand instrumente de modelare si analiza sofisticata a datelor;

Ø         permite managerilor asimilarea de noi moduri de utilizare si interpretare a informatiei;

Ø         promoveaza imbogatirea bazei de cunostinte, care poate determina aparitia de noi cerinte si rafinarea sistemului.

3. Clasificari ale sistemelor informatice de asistare a deciziilor

Sistemele informatice de asistare a deciziei au fost clasificate de diferiti autori ce au manifestat interes in domeniul sistemelor de asistare a deciziei, in functie de mai multe criterii.

O prima clasificare de referinta a fost realizata de S.L. Alter, in functie de gradul de implicare al sistemului sau in functie de modalitatea de sprijinire a deciziei [Alter80]. Tipurile de sisteme de asistare a deciziei conform clasificarii Alter sunt:

sisteme de clasare a fisierelor;

sisteme de analiza a datelor;

sisteme informationale pentru analiza;

modele contabile;

modele de reprezentare;

sisteme de optimizare;

sisteme de sugerare.

Primele doua categorii de sisteme sunt orientate pe date, sistemele de asistare a deciziei din a doua categorie sunt orientate pe date sau modele, iar ultimele patru tipuri sunt orientate pe modele.

Caracteristicile tipurilor de sisteme de asistare a deciziei conform clasificarii Alter sunt prezentate in Tabelul 1.

Sistemele de asistare a deciziei au fost categorisite de catre Holsapple si Whinston [Holsaspple96] astfel:

sisteme de asistare a deciziei orientate pe texte (text-oriented DSS) - permite crearea, revizuirea si vizualizarea automata a diferitelor tipuri de documente, prin utilizarea tehnologiilor cum sunt: hypertext, agenti inteligenti, tehnologii Web [Zaharie01];

sisteme de asistare a deciziei orientate pe baze de date (database -oriented DSS) - la baza acestor sisteme se afla baza de date a organizatiei;

sisteme de asistare a deciziei orientate pe calcul tabelar (spreadsheet oriented DSS) - utilizatorul acestor sisteme are posibilitatea de a descrie modele pentru a realiza diferite analize;

sisteme de asistare a deciziei orientate pe functii (solver oriented DSS) - prin functie intelegem aici un algoritm sau o procedura destinate rezolvarii unei probleme;

sisteme de asistare a deciziei orientate pe reguli (rule oriented DSS) - regulile se regasesc in componenta sistemului de gestiune a cunostintelor, ca formalism de reprezentare a acestora in cadrul sistemelor expert, avand posibilitatea de a inlocui modelele cantitative [Zaharie01];

sisteme de asistare a deciziei compuse (compound DSS) - includ doua sau mai multe tipuri de sisteme de asistare a deciziei descrise anterior.

O clasificare mai recenta a fost realizata de Power rezultand cinci categorii de sisteme de asistare a deciziei [Power03]:

sisteme de asistare a deciziei orientate pe comunicatii (communication driven) - sisteme a caror interfata cu utilizatorul asigura colaborarea si comunicarea in cadrul proceselor decizionale;

sisteme de asistare a deciziei orientate pe date (data driven) - sunt sisteme ce presupun o mai larga utilizare a depozitelor de date si faciliteaza gestionarea unor baze de date foarte mari, apeland la tehnologiile data warehouse si OLAP;

sisteme de asistare a deciziei orientate pe documente (document driven)  - utilizeaza baza de documente a unei organizatii, pentru a sprijini fundamentarea deciziilor;

sisteme de asistare a deciziei orientate pe cunostinte (knowledge driven) - similare cu sistemele de asistare a deciziei de sugerare, conform clasificarii lui Alter, adica sunt sisteme ce dispun de cunostinte de expert in anumite domenii ce ar fi necesare rezolvarii unor probleme;

sisteme de asistare a deciziei orientate pe modele (model driven) - sunt sistemele ce utilizeaza modelele contabile, financiare pentru a facilita accesul la acestea.

Luand in considerare aria de utilizatori, sistemele de asistare a deciziei se impart, conform lui Hackathorn si Keen, in urmatoarele categorii interconectate[Hackathorn81]:

sisteme de asistare a deciziei de uz individual;

sisteme de asistare a deciziei de grup - destinate unui grup de decidenti ale caror activitati sunt separate dar intercorelate;

sisteme de asistare a deciziei organizationale - utilizate la nivel organizational.

Tabelul 1.

Caracteristicile diferitelor tipuri de sisteme de asistare a deciziilor

ORIENTARE

CATEGORIE

TIP DE OPERATIUNI

TIP DE ACTIVITATI

UTILIZATORI

FORMATE DE UTILIZARE

FRECVENTA

Date

SISTEME DE CLASARE A FISIERELOR

Acces la date

Operationale

Personal nonmanagerial

Interogari simple

Neregulata

SISTEME DE ANALIZA A DATELOR

Analize

ad-hoc a fisierelor de date

Analize operationale

Analisti sau personal managerial

Manipularea si afisarea datelor

Neregulata sau periodica

Date sau modele

SISTEME INFORMATIONALE PENTRU ANALIZA

Analize

ad-hoc implicand multiple baze de date si modele simple

Analize, planificare

Analisti

Rapoarte special programate, elaborarea de modele simple

Neregulata, in functie de solicitari

Modele

MODELE CONTABILE

Calculatii standard care fac estimari ale rezultatelor pe baza datelor contabile

Planificare, bugetare

Analisti sau manageri

Se introduc parametri cunoscuti, se obtin rezultatele estimate

Periodica (saptamanal, trimestrial, lunar)

MODELE DE REPREZENTARE

Estimarea consecintelor unor actiuni

Planificare, bugetare

Analisti

Se introduce decizia posibila, se obtin rezultatele estimate

Periodica sau neregulata (analize ad-hoc)

SIETEME DE OPTIMIZARE

Calcularea solutiei optime

Planificare, alocare resurse

Analisti

Se introduc restrictiile si obiectivele; se obtine solutia optima

Periodica sau neregulata (analize ad-hoc)

SISTEME DE SUGERARE

Executa calcule care genereaza o propunere de decizie

Operational

Personal nonmanagerial

Se introduce descrierea situatiei decizionale, se obtine decizia recomandata

Zilnic sau periodic

(Sursa: Alter 1980)

Multi autori au ajuns la concluzia ca modelul de sisteme de asistare a deciziei bazat pe un singur decident nu este aplicabil in orice situatie, ci doar in cazul deciziilor minore. In general, in cadrul organizatiilor, deciziile importante sunt luate de un grup de decidenti.

Un alt criteriu de clasificare al sistemelor de asistare a deciziei este modul de instruire, rezultand categoriile:

sisteme de asistare a deciziei inteligente, destinate rezolvarii problemelor decizionale noi;

sisteme de asistare a deciziei neinteligente, capabile sa rezolve doar problemele pentru rezolvarea carora au fost proiectate.

Pentru specialistii din domeniu realizarea unui sistem de asistare a deciziei ca un ansamblu de componente implica dificultati. Componentele pot fi integrate in diferite moduri, rezultand configuratii standard ale acestora: arhitectura de tip retea, pod, sandwich si turn in functie de care se impart si sistemele de asistare a deciziei:

sisteme de asistare a deciziei de tip retea, situatie in care integrarea componentelor are loc sub forma unei retele in care nodurile corespund componentelor, iar arcele interfetelor;

sisteme de asistare a deciziei de tip pod care utilizeaza aceeasi interfata unica, fara a elimina posibilitatea integrarii de noi componente functionale;

sisteme de asistare a deciziei de tip sandwich care utilizeaza aceeasi componenta dialog si o baza de data pentru mai multe componente, categorie utila in cazul proceselor decizionale ce presupun modelarea situatiilor decizionale;

sisteme de asistare a deciziei de tip turn utilizeaza un mecanism de extragere a datelor, cu posibilitate de exploatare a mai multor baze de date, baza de date a sistemului de asistare a deciziei fiind o interfata intre baza de date sursa si gestionarea modelelor.

Sistemele de asistare a deciziei se clasifica si dupa modalitatea de interactiune dintre om si sistem astfel:

sisteme de asistare a deciziei cu limbaje flexibile, care permit un dialog intre utilizator si sistem foarte apropiat de limbajul natural;

sisteme de asistare a deciziei cu comenzi precise, in cazul carora dialogul utilizator-sistem se realizeaza utilizand comenzi prestabilite.

4. Arhitectura SIAD

In mod similar cu dificultatea gasirii unei definitii pentru sistemele de asistare a deciziei, nici asupra componentelor unui sistem de asistare a decizie nu s-a cazut de acord in randul autorilor cu preocupari in acest domeniu. Astfel, conform lui Sprague si Carlson [Lungu03], componentele sistemului informatic de asistare a decizie sunt (Figura 2):

  • componenta de gestiune a datelor;
  • componenta de gestiune a modelelor;
  • componenta de gestiune a dialogului cu utilizatorului;
  • arhitectura sistemului de asistare a deciziei.

Dupa Boncyek si Holasapple, un sistem informatic de asistare a deciziei este format din (Foundation of Decision Support Systems - 1981):

interfata cu utilizatorul (Dialog Management);

componenta de gestiune a datelor (Data Management);

componenta de gestiune a modelelor (Model Management).


Figura 2. Componentele unui SIAD, conform lui Sprague si Carlson

(Sursa: Lungu03)

Sistemele informatice de asistare a deciziei a cinci componente, dupa cum sustine autorul  Hattenschwiller [Lungu03]:

utilizatorul;

contextul decizional (decision context);

sistemul destinatie (target system);

baza de cunostinte (knowledge base);

mediul de lucru (working environment).

Componentele unui sistem informatic de asistare a deciziei, identificate de Power [Power00] sunt patru:

  • interfata;
  • sistemul de baza de date (baza de date + SGBD);
  • sistemul de modele;
  • componenta pentru asigurarea comunicatiei.

In zilele noastre, componentele unui sistem informatic de asistare a deciziei sunt asemanatoare celor identificate de Sprague in 1982 (Figura 3.), anume:

interfata cu utilizatorul;

subsistemele bazate pe cunoastere;

modulul de gestiune a datelor;

modulul de gestiune a modelelor.

Figura 3. Componentele unui sistem de asistare a deciziilor

(Adaptare dupa Lungu 03)

Interfata cu utilizatorul este componenta ce asigura comunicarea dintre utilizatorul sistemului si sistemul de asistare a deciziei. Realizarea corespunzatoare a acestei componente este foarte importanta, deoarece in caz contrar exista riscul ca utilizatorul sa intampine dificultati in utilizarea sistemului, iar interfata este singurul element pe care utilizatorul sistemului il percepe, in mod direct. Interfata este cea care trebuie sa confere sistemului flexibilitate si simplitate in utilizare. Utilizatorul, pe motivul ca are un rol activ in utilizarea sistemului informatic de asistare a deciziei, este considerat ca parte integranta a sistemului (Figura 3.), in calitate de decident, prin aceasta intelegandu-se una sau mai multe persoane aflate in masura de a rezolva situatiile decizionale aparute.

Subsistemele bazate pe cunoastere sunt componente ce apar in cazul in care sistemul informatic de asistare a deciziei este integrat cu un sistem expert, care are capacitatea de a rezolva probleme complexe si dificile, utilizand expertiza si cunostintele de care dispune. Prin integrarea celor doua tipuri de sisteme se obtin asa numitele sisteme integrate de asistare inteligenta a deciziei sau SIAD inteligent. Exista doua componente esentiale ale sistemelor expert: motorul de inferenta si baza de cunostinte. Motorul de inferenta este cel care realizeaza simularea rationamentului uman, pe baza datelor si cunostintelor de care dispune prin intermediul bazei de cunostinte. Sistemele expert in colaborare cu sistemele informatice de asistare a deciziilor sunt extrem de utile in analiza deciziilor cu caracter nestructurat.

Figura 4. Modulul de gestiune a datelor

(Adaptare dupa Turban 2001)

Modulul de gestiune a datelor este un subsistem al sistemului informatic de asistare a deciziilor, care cuprinde la randul lui mai multe componente (Figura 4.):

  • baza de date a sistemului integrat de asistare a deciziei, ce include datele extrase din surse interne, externe, date ce pot fi pastrate in cadrul bazei de date sau pot fi accesate doar atunci cand sunt necesare;
  • sistemul de gestiune a bazei de date, care poate fi relationala sau poate fi multidimensionala;
  • dictionarul datelor, adica un catalog ce contine definitiile tuturor datelor din baza de date, utilizat in faza de identificare si definire a procesului decizional;
  • facilitati de interogare, care se refera la existenta unor limbaje de interogare a bazelor de date.

Modulul de gestiune a modelelor cuprinde urmatoarele elemente (Figura ):

  • baza de modele, sau biblioteca de modele, cuprinde setul de modele cantitative care confera sistemului capacitatea de a analiza si solutiona problemele de decizie [Zaharie01]. Sistemele informatice de asistare a deciziilor sunt cele care utilizeaza aceste modele, acesta fiind unul din motivele pentru care se realizeaza diferentierea dintre SIAD si alte sisteme informatice;
  • modulul de gestiune al bazei de modele, este similar unui SGBD, prin facilitatile de actualizare al bazei de modele de care dispune, si este menit sa creeze noi modele cu ajutorul unor limbaje de programare;
  • dictionarul modelelor reprezinta catalogul modelelor si contine definitiile modelelor si alte informatii cu privire la acestea;
  • modulul de creare, executie si integrare a modelelor, are rolul de a interpreta instructiunile utilizatorului referitoare la modele si transmiterea acestor modele catre sistemul de gestiune a modelelor. Selectarea unui model care se preteaza pentru o anumita problema este in prezent un proces neautomatizat [Zaharie01].


Figura Modulul de gestiune a modelelor

(Adaptare dupa Turban 2001)

Tendinte de dezvoltare a sistemelor informatice pentru asistarea deciziilor

In mod firesc, trecerea anilor aduce schimbari, progrese oricarui domeniu, iar viteza cu care progreseaza domeniul informatic determina ca si asteptarile in aceasta privinta sa fie ceva mai mari.

Cateva tendinte de dezvoltare a sistemelor de asistare a deciziei sunt urmatoarele:

  • instrumente orientate-obiect dezvoltate pe platforma Java, pentru construirea sistemelor de asistare a deciziei distribuite si cooperative bazate pe modele;
  • tehnologiile de comunicatie au devenit un imperativ in cadrul organizatiilor, iar viteza si capacitatea acestora s-au imbunatatit, in asa fel incat pot contribui la asistarea deciziei in timp real din orice punct al globului;
  • software-ul open source contribuie la dezvoltarea sistemelor informatice de asistare a deciziei, justificarea fiind teoria conform careia software-ul evolueaza mai repede;
  • tehnologiile de vizualizare devin din ce in ce mai puternice, fiind capabile sa ofere vizualizarea oricarei situatii intr-un format real, permitand, spre exemplu, managerului sa simuleze aparitia de noi produse;
  • Internet-ul devine un pilon important in ceea ce priveste comunicatia la nivel intern si extern al organizatiei, sau a luarii de decizii, ori colaborarii intre manageri. Tot Internet-ul este cel care poate sa ofere managerilor posibilitati de a aduna, impartasi sau utiliza informatia;
  • managerii si angajatii cheie ai organizatiei opteaza din ce in ce mai des pentru asa numitele pocket PC (PC-urile de buzunar), mai ales daca sunt integrate cu un telefon mobil. Aceste pocket PC-uri sunt capabile sa acceseze sisteme de asistare a deciziei distribuite;
  • depozitarea datelor nu mai este o problema pentru organizatii, aceasta realizandu-se tot mai repede si mai simplu.

In ciuda evolutiei sistemelor de asistare a deciziilor, trebuie luate in considerare anumite limitari ale acestora, care cel putin pentru moment nu pot fi inlaturate:

Ø           sistemul nu este inzestrat cu anumite calitati, momentan exclusiv umane, ca intuitia, imaginatia, creativitatea, prin urmare un sistem informatic de asistare a deciziilor asa cum a fost descris pana acum nu poate indeplini toate activitatile pe care individul uman le realizeaza;

Ø           din motivul ca se restrictioneaza costurile, resursele fizice si logice ale sistemului sunt limitate, iar de aici pot deriva cunostinte incomplete sau incorecte de care sistemul beneficiaza, sau chiar o comunicare ce lasa de dorit cu decidentul;

Ø           ar fi aproape imposibila proiectarea unui sistem pentru asistarea oricarui tip de decizii, in primul rand din motive tehnice, apoi din motive economice;

Ø           inca apar probleme de compatibilitate intre sistemele informatice de asistare a deciziilor si alte sisteme informatice utilizate in cadrul organizatiei, generate uneori si de formatul datelor pe care fiecare dintre aceste sisteme le utilizeaza;

Ø           unele sisteme de asistare a deciziilor nu sunt utilizate la capacitate maxima din motivul ca utilizatorul nu cunoaste sau nu intelege functiunile acestuia, acestea nefiind redate corespunzator in manualul de utilizare.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 7159
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved