Alte abordari ale managementului bazat pe cunostinte

a)            Abordarea Jan Watson

Acesta, intr-o lucrare publicata la San Francisco, SUA, defineste managementul bazat pe cunostinte ca "implicand achizitionarea, depozitarea, regasirea, utilizarea, generarea si revederea activelor - cunostinte din cadrul organizatiei intr-un mod controlat".

b)            Abordarea Moom Kim (Coreea de Sud)

Acesta defineste managementul bazat pe cunostinte ca fiind "mijlocul total de imbunatatiri a performantelor firmei prin operationalizarea cunostintelor in productie, marketing,  cercetare - dezvoltare, personal, planificare si inovare". Acesta sustine ca, MBC -ul este managementul activelor - cunostinte din cadrul organizatiei in vederea amplificarii capacitatii sale competitive prin produse leader (de top), excelenta operationala si relatii stranse cu clientii.

c)            Abordarea Karl Svebby (Suedia)

Acesta, avand pregatire de informatician, defineste MBC ca "arta de a crea valoare folosind activele intangibile". Sustine ca trebuie identificate acele tehnologii capabile sa puna in valoare cunostintele, aratand ca experienta faptul ca, "computerele sunt o expresie a erei informationale, ele nefiind conductive pentru trensferul de cunostinte".

K. Svebby mai sustine ca, "cunostintele tacite au cel mai mare potential de crestere a performantelor si trebuie dezvoltate tehnologii care sa le puna in valoare generand performanta economica".

d)            Abordarea Tick Chan (Singapore)

Defineste MBC ca fiind "ansamblul proceselor de creare, capturare si folosire a cunostintelor pentru a amplifica performantele organizatiilor". Sustine totodata ca, fortele economice ce determina aparitia stiintei MBC si utilizarea capitalului intelectual sunt fundamentale.

e)            Abordarea Stewart (SUA)

Acesta formuleaza patru imperative, sustinand ca:

Ø      cunostintele sunt cea mai importanta materie prima;

Ø      cea mai importanta forma de valoare adaugata;

Ø      cel mai important produs;

Ø      daca nu acorzi atentie MBC, inseamna ca nu acorzi atentie afacerii tale.

Observatie: Aceste imperative reprezita repere esentiale ale managementului bazat pe cunostinte.

Viziunea profesorului Ovidiu Nicolescu privind managementul bazat pe cunostinte

In viziunea sa privind MBC, prof. O. Nicolescu pleaca de la urmatoarele premise:

a)      trecerea la un nou tip de economie, cea bazata pe cunostinte, influenteaza profund continutul  si modul de manifestare a managementului;

b)      situarea cunostintelor in prim-planul managementului, acesta devenind o sursa esentiala ce determina un nou tip de management;

c)      tratarea cunostintelor ca obiect al managementului;

d)      managementul isi mentine ratiunea de a fi, finalitatea sa organizationala.

Tinand seama de aceste premise sunt propuse doua definiri pentru managementul bazat pe cunostinte:

O   prima definire unde este considerat ca stiinta (teorie);

Ca stiinta, managementul bazat pe cunostinte consta in "studierea proceselor si relatiilor manageriale bazate pe cunostinte, in descoperirea legitatilor care le guverneaza si in conceperea de noi sisteme, metode si tehnici in vederea cresterii functionalitatii si performantei organizatiilor, valorificand marile valente ale cunostintelor".

Astfel, la nivel de firma (organizatie), cunostintele (ca resursa, produs, strategie etc.) determina o modificare de fond in procesele si relatiile manageriale. Ca atare, apar noi legitati (principii, reguli, cerinte etc.) care guverneaza managementul bazat pe cunostinte, concepandu-se noi metode si tehnici manageriale.

Studiile din ultimii ani prezinta multe elemente riguroase si nu se poate afirma ca exista o teorie a MBC, acesta aflandu-se doar intr-o faza incipienta.

O serie de argumente ne arata ca, tehnica MBC dezvoltata in prezent are un caracter multidisciplinar, incorporand pe langa elementele manageriale propriu-zise si cunostintele informatice, sociologice, tehnice, juridice etc.

In sprijinul celor afirmate de prof. O. Nicolescu este mentionat Robert Nelson (SUA) care sustine ca "este nevoie de dezvoltarea unei baze teoretice fara de care MBC risca sa ramana o moda care nu va rezista".

A   doua definire este ca practica manageriala

Profesorul O. Nicolescu sustine ca, din acest punct de vedere continutul MBC-ului consta din ansamblul abordarilor, metodelor, tehnicilor din firma (organizatie) "centrate pe producerea si utilizarea cunostintelor prin care se asugura o valorificare superioara cu multiple valente ale cunostintelor".

Sunt mentionate mii de experimente in care firmele (organizatiile) au dezvoltat practici manageriale centrate pe cunostinte sub diversele lor forme.

Exemplu: Firmele din domeniul IT (informatica, telecomunicatii, inginerie etc.) sunt cele mai avansate din acest punct de vedere, iar managerii manifesta o receptivitate ridicata fata de MBC.

Nota : In literatura de specialitate s-au mentionat ca principale caracteristici ale MBC cei 5 C:

Fig. 6.1.1

C₁ - comunitati

C₂ - codificare

C₃ - confidence (incredere)  C₆ - cultura (Oare se pune?

C₄ - comunicare

C₅ - conectivitate

Pe plan mondial asistam, in practica manageriala, la dezvoltarea a doua tendinte:

A - de proliferarea practicilor manageriale performante din organizatiile care le-au semnat;

B - de teoretizare a acestor practici prin formularea de reguli, principii, abordari etc.

De retinut este faptul ca, ritmul actual al schimbarilor stiintifice, tehnologice, educationale, culturale, economice, manageriale etc. va genera noi efecte pozitive in cadrul managementului bazat pe cunostinte.