TEORIA IERARHIEI NEVOILOR (ABRAHAM MASLOW)

TEORIA IERARHIEI NEVOILOR (ABRAHAM MASLOW)

Conceptul de ierarhie a nevoilor a fost avansat de catre psihologul Abraham Maslow care imparte necesitatile umane in cinci categorii , fiecare dintre ele implicand mai multe tipuri distincte. Maslow sustine ca exista o multitudine de necesitati pe care orice persoana doreste sa si le implineasca si ca acestea, in functie de importante lor , pot fi aranjate in ordine logica cunoscuta ca ierarhie a nevoilor lui Maslow ce are la baza urmatoarele supozitii: oamenii nu sunt niciodata satisfacuti; cerintele lor sunt determinate de ceea ce au ; dupa satisfacerea unei nevoi apare o alta, de ordin superior, care se cere a fi satisfacuta; numai nevoile nesatisfacute pot influenta comportamentul individului fiind puternic motivatoare. Altfel spus angajatii se simt mult mai motivati si entuziasti prin ceea ce cauta decat prin ceea ce au dobandit; in cazul in care satisfactia nu este mentinuta pentru o anumita nevoie , chiar aflata pe un nivel inferior , ea poate deveni din nou prioritara; setul de nevoi pentru majoritatea oamenilor este foarte complex, anumite nevoi afecteaza comportamentul unei persoane in orice moment.

Teoria lui Maslow are la baza doua premise si anume:oamenii sunt fiinte motivate de dorinta de satisfacere a unor tipuri de nevoi; aceste nevoi sunt aranjate pe o scara ierarhica piramidala , iar satisfacerea lor este urmata in ordine ierarhica , de la baza la varf . Cele cinci nevoi generale prin care oamenii pot fi motivati sunt asezate in urmatoarea ordine: la nivelul de baza sunt nevoile fiziologie, adica nevoi legate de supravietuire. Aceste nevoi includ hrana si apa, imbracaminte, adapost si odihna. La urmatorul nivel se afla nevoile de siguranta , adica acele nevoi legate de securitatea fizica si afectiva, nevoi ce devin importante numai dupa ce nevoile elementare au fot satisfacute la un nivel considerat de fiecare ca fiind suficient. Aceste nevoi pot fi satisfacute printr-o slujba sigura , prin conditii de munca lipsite de pericol si prin asigurarea pensiei. Apoi urmeaza nevoile sociale sau de apartenenta , adica dorinta omeneasca de dragoste si afectiune , nevoia de prietenie , afiliere cat si sentimentul de apartenenta. Aceste nevoi pot fi satisfacute prin climatul in care se desfasoara munca si prin relatiile informale, dar individul are nevoie de aceste relatii sociale si dincolo de locul sau de munca, cu prietenii si familia. La nivelul urmator avem nevoile de stima si statut social care insemna dorinta omului de a avea o imagine impunatoare , recunostinta si respect din partea celorlalti, nevoia de a i se recunoaste realizarile si prestigiul. Aceste nevoi pot fi satisfacute prin realizari personale, promovare in slujbe etc. La nivelul superior , in varful piramidei avem nevoile de autorealizare, nevoi ce exprima dorinta de dezvoltare a intregului potential ca si om cat si implinire, nevoi de perfectionare si achizitii deosebite in profesie."Un compozitor trebuie sa compuna muzica, un pictor trebuie sa picteze, un poet trebuie sa scrie poezie, pentru a fi, in ele din urma fericit. Un om trebuie sa fie ceea ce poate sa fie. Aceasta nazuinta o putem numi dorinta de autoimplinire. Ea se refera la dorinta de autorealizare a individului, adica la tendinta lui de a se dezvolta , conform potentialului sau, de a deveni din ce in ce mai mult ceea e este capabil sa devina" .Aceasta ultima nevoie aflata in varful piramidei este cel mai greu de satisfacut , iar modul in care sunt satisfacute difera de la o persoana la alta.

Maslow sustine ca , in conditii normale, oamenii tind sa-si satisfaca nevoile de ordin inferior inainte de a trece la satisfacerea nevoilor de pe nivelurile superioare .Totusi studiile efectuate in anii '60, '70 nu sustin aceste teorii ale lui Maslow , dificultatea acestora fiind rigiditatea de care dau dovada. Multi oameni ar nega ca exista nevoi de ordin superior si inferior , dar si mai multi ar nega faptul ca oamenii tind sa-si satisfaca aceste nevoi intr-un mod ierarhizat, pastrand o anumita ordine. Aceasta "obligativitate" de a urma un curs prestabilit al satisfacerii nevoilor da rigiditate modelului lui Maslow, nu se poate impune unei persoane sa urmeze pana la varf aceasta piramida, dar nici sa respecte ordinea data de Maslow in privinta importantei satisfacerii acestor nevoi de catre acea persoana. Maslow sugereaza faptul ca o persoana munceste in primul rand pentru a-si satisface nevoile fiziologie, apoi pe ele de siguranta si tot asa pana la varful piramidei in ordinea cronologica stabilita de catre acesta, insa acest lucru nu trebuie inteles in sensul ca pentru a trece la o alta nevoie e necesar ca nevoia anterioara sa fie pe deplin satisfacuta. Trecerea la nevoile de apartenenta de la cele de siguranta se poate face chiar daca aceste nevoi de siguranta nu sunt pe deplin satisfacute. Pot fi satisfacute si doua niveluri de nevoi , nevoi de la baza piramidei considerate nevoi limitate cum sunt nevoile fiziologie si cele de securitate care nu constituie surse de motivatie pentru oameni odata ce sunt satisfacute, sau chiar se poate trece peste o nevoie deja implinita la o alta dar nu in ordine cronologica, insa cand vorbim de nevoile de la nivelul superior al piramidei trebuie tinut cont de faptul ca sunt mult mai puternice si apare cerinta ca acestea sa fie satisfacute corespunzator, adica inainte ca nevoile de la alt nivel sa devina actuale. Nevoile superioare sunt nelimitate , caracterul acestora constituind o sursa de motivatie permanenta pentru indivizi.

La baza acestei teorii a stat faptul ca o necesitate nesatisfacuta creeaza tensiuni si o stare de dezechilibru si pentru a se reface acest dezechilibru se va identifica acel obiectiv care va satisface acea necesitate. Totusi nu toate necesitatile sunt al fel de importante pentru o persoana , in orice moment dat unele s-ar putea sa asigure un imbold catre realizarea unui obiectiv , mult mai puternic decat cel determinat de altele, in functie de formatia anterioara si situatia din prezent a individului. Pentru a se intelege relatia dintre trebuintele enumerate in piramida sa, Maslow face urmatoarele precizari: o trebuinta este cu atat mai improbabila cu cat este mai continuu satisfacuta; o trebuinta nu pare ca motivatie decat daca cea inferioara ei a fost satisfacuta; succesiunea trebuintelor nu trebuie inteleasa si interpretata rigid; aparitia unei trebuinte noi dupa satisfacerea alteia anterioare vechi, nu se realizeaza brusc, ci gradual . Din prima precizare trebuie inteles faptul ca ceea ce motiveaza organismul sunt acele trebuinte nesatisfacute , iar cele odata satisfacute nu mai detin aceasta calitate de a motiva omul, adica daca trebuintele fiziologice nu sunt satisfacute acestea se vor resimti de catre individ, determinandu-l sa adopte un comportament orientat spre satisfacerea acestei trebuinte, celelalte fiind putin importante pentru el. Din a doua precizare trebuie sa retinem faptul ca pentru a trece la implinirea trebuintelor din partea superioara a piramidei , trebuie in primul rand sa fie satisfacute cele din parte inferioara piramidei, in caz contrar trebuintele de nivel inferior ar deveni dominante in comportamentul omului .Totodata aceasta afirmatie sugereaza nevoia de a exista o anumita succesiune, ordine in satisfacerea nevoilor. Din cea de-a treia afirmatie de retinut este faptul ca trecerea de la o trebuinta la alta nu este conditionata de implinirea in intregime a celei anterioare. O persoana poate fi satisfacuta in proportie de 85% in ceea ce priveste nevoile fiziologie, de 75% de cele ce tin de securitate, 35% de cele ce tin de stima, etc. Si in sfarsit, din a patra afirmatie trebuie sa retinem ca daca prima trebuinta este satisfacuta in procent foarte mic, a doua trebuinta nici macar nu mai este vizibila, dar cand insa prima trebuinta este satisfacuta in procentaj mai mare atunci si cea de-a doua trebuinta creste ca procent de satisfactie. Din functionalitatea concreta a trebuintelor pot aparea forme de compensare ( efetul produs de manifestarea unei trebuinte poate fi inlaturat ca urmare a satisfacerii unei alte trebuinte), de submotivare (prin unele trebuinte sau de supramotivare (prin alte trebuinte sau prin toate ca urmare a insumarii efectelor lor) .

Teoria ierarhizarii nevoilor a lui Maslow explica fenomene si comportamente sociale cum ar fi integrarea in profesiune, ramanerea in acea profesiune cat si parasirea acesteia. Tot aceasta teorie ne ofera explicatii in ceea ce priveste legaturile dintre nevoi, trecerea de la unele la altele si inlocuirea unor nevoi cu altele. Tot prin aceasta teorie pot fi explicate comportamentele concrete a oamenilor, ce-i determina pe acestia sa ramana intr-o anumita functie sau anumit post, se pot determina ce trebuinte motiveaza acea persoana sa mai ramana in acel post odata ce motivatia sa initiala inceteaza. Totodata prin prisma piramidei nevoilor poate fi explicat si comportamentul ce genereaza maximul de activitate pentru obtinerea performantelor, deci a progresului, cat si cel ce duce la regres.

Ierarhia nevoilor lui Maslow ofera un model complex de analiza a motivatiei muncitorilor cat si un ghid pentru cei care-i conduc, deoarece acest model tree prin toate aspectele posibile e tin de factorii ce duc la anumite comportamente generate de oameni pentru a atinge un scop, iar managerilor cat si psihologilor le ofera raspunsuri la intrebarile de ce un om actioneaza intr-un anumit fel si nu in altul, ce-l determina pe acesta sa doreasca mai mult relatii sociale bune decat performanta, ce atitudine trebuie sa i-a managerii pentru a obtine performante in organizatiile conduse de ei, cat de mult inseamna banii sau nu pentru angajati.

Maslow poate oferi raspunsul la intrebarea " ce anume ii motiveaza pe oameni?" , iar raspunsul este nevoile si modul propriu de ierarhizare in cazul fiecarui individ in parte . Ca si concluzie putem spune ca omul este multimotivat si ca acest comportament este determinat de mai multe nevoi.

Teoria lui Maslow a fost criticata pe considerentele ca presupune ca oamenii isi satisfac nevoile de ordin superior abia dupa ce au fost satisfacute cele de ordin inferior, desi muti oameni nu simt nevoia de a-si satisface nevoile in aceasta ordine, iar o alta critica aduce in discutie faptul ca nu toata lumea isi clasifica diferitele nevoi asa cum a facut Maslow. O parte din nevoile clasifiate in piramida lui Maslow pot fi foarte importante pentru anumiti indivizi si chiar lipsite de importanta pentru altii.