Taxonomia proceselor de productie

Taxonomia proceselor de productie

Procesul de productie cuprinde activitatile conduse de oameni si desfasurate cu mijloace de munca pentru transformarea obiectelor muncii in produse finite. Procesul de productie este alcatuit din procese tehnologice, procese de munca si procese naturale.

Procesul tehnologic este o parte a procesului de productie si cuprinde totalitatea operatiilor prin care are loc transformarea directa a obiectelor muncii. Procesele de munca cuprind activitatile manuale ale executantilor. Procesele naturale sunt cele desfasurate preponderent sub actiunea factorilor naturali (uscarea vopselei de exemplu).

Procesul de productie este alcatuit dintr-o serie de procese partiale de fabricatie: procese de baza (prin care semifabricatul ajunge produs finit), procese auxiliare (creeaza conditiile materiale necesare desfasurarii proceselor de baza), procese de servire (creeaza conditiile organizatorice pentru desfasurarea proceselor de baza si auxiliare) si procese anexe (care cuprind activitati cu un caracter colateral procesului de productie).

Procesele de baza sunt la randul lor primare (turnare, forjare), de prelucrare si de finisare (montaj). In procesele auxiliare se includ: procesele de reparatii, de fabricare a SDV-urilor, de producere a energiei. Procesele de servire sunt: procesul de transport intern, gestionarea depozitelor, distribuirea energiei. Procesele anexe includ: confectionarea ambalajelor, valorificarea deseurilor, regenerarea uleiurilor, etc.. inand seama de interventia omului in procesul de productie se deosebesc procese manuale, procese mecanice si procese automate.

Elementul de baza al procesului tehnologic este operatia, de care raspunde un executant, la un anumit loc de munca. Ea constituie suportul diviziunii muncii, fiind elementul principal al normarii muncii. Operatia se descompune in faze si treceri.

Exista si alte clasificari ale proceselor de productie. In literatura internationala se intalnesc specificate de exemplu urmatoarele procese de productie :

- pe baza de proiect - in constructii civile, pentru programe aerospatiale;

- pe baza de comanda - in cazul unor utilaje speciale sau in productia artizanala;

- pe loturi - pentru componente ale autovehiculelor, pentru obiecte electrocasnice, sau in productia de imbracaminte;

- pe linii de montaj - de exemplu pentru motoare, pentru autovehicule;

- pe linii de fabricatie - piese din industria orizontala (organe de masini) sau pregatirea mancarurilor intr-un restaurant;

- procese continue - in metalurgie, industria chimica, fabricarea hartiei;

- productie hibrida - cuprinde procese industriale si procese naturale (fabricatie berii, etc.);

Productia se mai poate clasifica dupa urmatoarele criterii :

- domeniul economic: productie manufacturiera si de servicii;

- gradul de specializare: productie artizanala si productie industriala;

- caracterul productiei: productie continua si productie discreta;

- strategia utilizata; productie pe comenzi si productie pe stocuri;

- stagiile necesare: fabricatie si montaj;

Pentru a individualiza elementele distincte ale proceselor de productie este necesar sa se analizeze unele aspecte principale, precum evolutia caracteristicilor produselor fabricate, a proceselor utilizate, a materialelor, a informatiilor, a manoperei, a conducerii acestor procese. Procesele sunt analizate in ordinea: fabricatie artizanala (Job Shop), fabricatie pe loturi, fabricatie in flux intrerupt, fabricatie in linie, fabricatie in flux continuu.

a) Evolutia produsului

- descreste numarul de modele produse;

- volumul de productie creste;

- descreste personalizarea produsului, crescand Concomitent gradul de standardizare;

- introducerea produselor noi devine mai putin frecventa si mult mai scumpa;

- competitivitatea se bazeaza in principal pe pret;

- aspectele cantitative sunt importante mai ales la productia pe loturi sau flux intrerupt, la fluxul continuu diferentele calitative devin mai putin semnificative;

b) Evolutia proceselor

- procesul productiv devine mai rigid;

- fazele procesului sunt corelate mai bine;

- sunt utilizate echipamente mai specializate;

- creste volumul de productie;

- cresc dimensiunile si complexitatea constructiilor;

- masinile sunt utilizate mai intens;

- amplasarea masinilor - unelte se face in linij mai lungi si mai articulate;

- ritmul de productie este determinat inca de la proiectare;

- capacitatea de productie este cuantificabila in unitati fizice;

- cresterea capacitatii se realizeaza in principal prin salturi mari, pierzand din importanta cresterile incrementale;

- locurile inguste apar mai putin frecvent;

- ajustarile partiale devin mai frecvente, pe cand schimbarile radicale devin mai scumpe;

c) Evolutia materialelor

- gradul de integrare verticala se mareste;

- se utilizeaza materie prima similara pentru produse diverse;

- creste siguranta in cantitatea ce trebuie fabricata;

- creste necesarul de materii prime si regularitatea livrarii;

- valabilitatea contractelor este mai mare;

- creste puterea contractuala asupra distribuitorilor;

- se reduc stocurile de produse semiprelucrate;

- se maresc cantitatile de produse finite care se vand prin canale controlate direct;

d) Evolutia informatiilor

- la primele procese nu este o procedura organizata pentru sistemul informational al productiei;

- apar previziuni de vanzare pe termen lung;

- se intensifica integrarea intre sistemul informational si cel de productie;

- programarea operativa apeleaza la tehnici din ce in ce mai sofisticate; trebuie gestionat un volum mare de produse finite;

- fluxul informational este unidirectional si de regula descendent (top - down);

- controlul calitatii utilizeaza standarde din ce in ce mai formalizate;

- nivelul stocurilor este gestionat urmarind cresterea ciclica a comenzii;

- deoarece procesul este mai putin flexibil, ei se adapteaza incet la oscilatiile comenzii;

e) Evolutia conducerii operative

- activitatile de conducere (privind miscarea materialelor, programarea, capacitatea de productie, evolutiile tehnologice, controlul calitatii), devin mai importante;ponderea managerilor in forta de munca creste progresiv, putand avea urmatoa Ponderea managerilor

Tabelul 1

Proces  Pondere

- artizanal 0,
- pe loturi 0,06
- in flux intrerupt 0,07
- in Iinie 0,11
- hibrid 0,12
- continuu 0,15

- creste importanta managerilor de inalt nivel;

- sectiile sunt considerate mai mult centre de cost decat centre de profit;

- managerii se intereseaza mai mult de activitati strategice decat de cele operative;