Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Comunicarea

Cominicare



+ Font mai mare | - Font mai mic



Comunicarea

Comunicarea este baza tuturor relatiilor noastre. Viata personala, viata profesionala si o masura considerabila a fericirii noastre depind de felul in care comunicam. Cu cat reusim sa comunicam mai bine, cu atat e mai probabil sa avem succes in relatiile cu familia, cu prietenii sau in cele de afaceri. Pentru ca suntem nevoiti sa intram in contact cu oamenii, trebuie sa ne facem intelesi, sa incercam sa intelegem ce doresc alte persoane pentru a putea relationa cu ele si pentru a putea rezolva anumite situatii de viata. Oricat ar parea de ciudat, chiar si rezolvarea unei probleme tehnice presupune bune abilitati de comunicare.



Achizitionarea unor abilitati de comunicare inseamna mai mult decat invatarea si aplicarea stricta a unor reguli. Nu exista o reteta, o formula magica. O buna comunicare presupune stapanirea solida a cunostintelor despre comunicare, dar si capacitatea de a te adapta caracteristicilor mereu in schimbare ale partenerului de comunicare. Avem nevoie, asadar, de cunostinte, dar si de abilitati de comunicare.

Inainte de a afla cum functioneaza comunicarea, trebuie sa stim ce este comunicarea.

Comunicarea este procesul de trimitere, receptare si interpretare a mesajelor prin care noi ne relationam unii cu ceilalti si ne adaptam la mediul inconjurator.(Robert Smith, 1992)

Virginia Satir descrie "comunicarea ca pe o umbrela uriasa care acopera si influenteaza tot ceea ce se intampla intre fiintele umane. O data ce fiinta umana a sosit pe pamant, comunicarea este cel mai important factor si singurul care determina ce fel de relatii realizeaza ea cu altii si ce se intampla cu ea in lume."

Omul inseamna comunicare, prin tot ceea ce spune, face, gandeste si simte. Chiar din zorii unei zile obisnuite, de la ritualul igienii zilnice, la rugaciunea de dimineata, la firescul unei urari de "Buna dimineata!" adresat persoanelor apropiate sau necunoscute, la vartejul accelerat al ritmului de la scoala sau de la locul de munca, si. pana la momentele de liniste, relaxare si somn, oamenii comunica zilnic, eficient si ineficient, verbal si nonverbal, artistic si stiintific.

Nonverbalul se refera la modul in care privirea, corpul si gesturile noastre acompaniaza comunicarea propriu-zisa, intarind sau reducand efectele acesteia. In timp ce aspectul verbal si cel paraverbal sunt predominant constiente si, deci, controlabile, cel nonverbal este inconstient, ceea ce face ca posibilitatea de a-l controla sa fie extrem de redusa. Primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa "citim" acest limbaj. De multe ori o anumita comunicare ni se pare neconvingatoare deoarece sesizarea unor contradictii intre aspectele verbale (prin care putem minti) si cele nonverbale ( prin care, de regula, nu putem minti) genereaza neincredere. Ca urmare s-au dezvoltat discipline intregi care abordeaza aceste aspecte si care studiaza: aspectul fizic, pozitia corpului si miscarile corporale, gesturile mainilor, privirea si miscarile ochilor, si chiar imbracamintea si bijuteriile care pot fi purtate cu diverse ocazii.

Comunicarea vizuala

Comunicarea vizuala este unul din modurile comunicarii nonverbale. Se realizeaza prin intermediul codurilor prezentationale si poate transmite mesaje despre contextul prezentat, se gaseste si la comunicarea fata in fata.

Comunicarea vizuala este inca una din nenumaratele forme de comunicare posibile: prin cuvinte, prin sunete, prin miscare. Comunicarea vizuala se face pe calea imaginilor si presupune ca si comunicarea prin cuvinte existenta unui limbaj, care in cazul comunicarii vizuale se compune din forma si culoare. Astfel orice imagine poate fi descompusa la nivel vizual in forma si culoare, asa cum orice propozitie poate fi impartita in gramatica in cuvinte.

Dar imaginile, ca si cuvintele, nu au corespondent numai la nivel rational, ci isi gasesc echivalentul si la nivel emotional sau senzorial. Din acest motiv culorile au putut fi impartite in culori calde (rosu, portocaliu, galben) si reci (verde, albastru, mov) in functie de senzatia de caldura sau de frig pe care reusesc sa o transmita, sau in culori vesele (galben, portocaliu, rosu) si triste (negru, indigo, mov) in functie de capacitatea lor de a trezi o stare de spirit sau o alta. Aceleasi proprietati le au si formele, unele transmitand dinamism, altele staticitate, unele agresivitate, altele ocrotire. Astfel imaginile (prin culoare si forma) reusesc sa aiba un impact foarte puternic asupra psihicului, sensibilitatii si gandirii umane.

Comunicarea vizuala, se intampla de multe ori sa devina superioara comunicarii prin cuvinte. In aceasta ordine de idei, exista imagini arhetipale (precum soarele, sarpele, spirala, taurul, etc), care apar in toate momentele istorice, in toate partile lumii (chiar si in locuri in care nu se poate banui un contact si o preluare), avand intotdeauna aceeasi semnificatie si aceeasi capacitate de a misca psihicul uman. Cu toate astea, imaginile nu au numai semnificatiile lor arhetipale, ci si semnificatiile cu care mii de ani de cultura le-au investit. Spre exemplu, imaginea crucii, desi anterioara crestinismului, a ajuns dupa moartea pe cruce a lui Hristos simbolul exclusiv al acestei religii, la fel cum zvastica, initial folosita de indieni pentru a invoca norocul si bunastarea, a devenit, odata adoptata de Hitler, emblema nazismului.

Comunicarea prin imagine (care nu este acelasi lucru cu arta vizuala) presupune in primul rand cunoasterea regulilor de compozitie si culoare, pentru a nu stanjeni "citirea" mesajului (dupa cum o regula esentiala in comunicarea lingvistica este respectarea normelor de morfologie si sintaxa, pentru inteligibilitatea frazelor), iar in al doilea rand cunoasterea semnificatiilor arhetipale si culturale ale formelor si culorilor care intra in alcatuirea imaginii (asa cum in comunicarea lingvistica e necesara cunoasterea sensului cuvintelor).

Comunicarea prin imagine, in zilele noastre se realizeaza, cu ajutorul diverselor instrumente de comunicare cum ar fi: televizor, video, calculator, videoproiector, etc.

Dezvolatarea acestui tip de comunicare se datoreaza nevoii moderne de a insoti orice transmitere de mesaje cu imagini care pot prezenta produsul ca atare, fotografia lui, schema de functionare, parti componente, harti, grafice, etc.

Putem spune ca imaginea este un mediu prin care se comunica o informatie vizuala, atat prin forma, cat si prin continut.

Imaginile vizuale trebuie sa indeplineasca anumite functii cum ar fi:

sa atraga atentia prin anumite elemente: contrast, culoare, forma, compozitie

sa informeze, sa joace rolul de mediator al unor trairi

sa constituie un instrument important in influentarea comportamentului uman

Necesitatea comunicarii vizuale este aceea ca uneori informatiile in cuvinte nu pot fi traduse, percepute la fel de bine ca atunci cand am vizualiza acea informatie. Spre exemplu pentru o mai usoara si mai exacta orientare intr-un oras, vizitatorul are nevoie si de o harta a orasului pe langa alte explicatii verbale, sau pentru executarea unei piese la strung e nevoie si de un desen tehnic. Pentru a construi un avion sau un automobil e nevoie de planuri detaliate, de schite. Tristetea de pe chipul unui om poate fi redata mai bine prin imagine decat prin cuvinte. Descrierea in cuvite nu poate reda felul in care sunt inlantuite elementele ce simbolizeaza bucuria, tristetea, entuziasmul sau durerea.

Functiile comunicarii vizuale:

stabilirea si definirea unor relatii: contactul vizual determina tipul de interactiune care urmeaza sa aiba loc si felul in care aceasta va evolua prin privire-adresare si privire-raspuns; prin privire se pot cere informatii, se poate manifesta interesul fata de o persoana sau de un subiect de discutie

canal de control: informarea altei persoane ca poate interveni in discutie

manifestarea emotiilor: expresivitatea privirii faciliteaza observarea emotiilor: bucurie, tristete, placere,

Avantajele comunicarii vizuale:

impact vizual: o imagine reda instantaneu ceea ce se poate scrie in numeroase pagini

manevrabilitate deosebita: instrumentele vizuale pot fi folosite relativ usor si transporta mesajul pentru a fi preluat de public

Diferentele culturale si de gen in comunicarea vizuala:

Diferentele culturale ies in evidenta mai ales in cazul interactiunii dintre indivizi provenind din culturi diferite. Contactul vizual: de exemplu arabii, sud-americanii si sud-europenii isi privesc direct interlocutorul intr-o discutie; asiaticii indienii si nord-europenii au o privire periferica sau nu se uita la interlocutor. Durata privirii este de asemenea determinata cultural. Sud-europenii privesc mai indelung interlocutorul, japonezii privesc mai mult gatul. Femeile din America de Nord stabilesc mai multe contacte vizuale decat barbatii in timpul conversatiei, mai ales daca au o pozitie de subordonare.

Unele din codurile prezentationale ale comunicarii vizuale sunt:

- orientarea: pozitionarea fata de altii; fata-n fata sugereaza fie intimitatea fie

agresivitatea, un anume unghi sugereaza dorinta de cooperare

- aspectul: sub control voluntar: parul, pielea , hainele; mai putin controlabil: inaltimea, greutatea.

- miscarile capului

- expresia faciala: ochi, gura, sprancene,nari.

- gesturile: sunt strans coordonate cu vorbirea

- postura: modul in care ne asezam, stam in picioare, ne intindem.

- miscarile ochilor si contactul visual: captatrea atentiei, dominare, feed-back

Limbajul trupului

Trasaturi:

trupul comunica mai usor si mai rapid decat cuvantul

trupul emite mesaje importante pentru comunicarea cu sine si cu ceilalti prin -

postura, gestica, ritmul si viteza miscarilor,distanta, orientarea, privirea,

contactul vizual, expresia fetei, culoarea tenului, voce, ritmul respiratiei sau

tonusul muscular

- este confuz in sensul ca unele semnale pot avea 2-3 semnificatii distincte: cutele

de pe frunte pot exprima aroganta, teama sau intelegerea problemei

- permite citirea persoanei dintr-o privire - mai rar, dar nu imposibil

- descifrarea se bazeaza pe incercare si eroare - este necesar sa ne asiguram ca

semnalele trupului au semnificatia care le este atribuita

- ramane oarecum independent de vorbitor - emite mesaje in timp ce persoana

vorbeste, scrie sau afiseaza alte comportamente (putem incuraja sau descuraja un

vorbitor prin inclinarea capului aprobator sau dezaprobator, prin zambet sau nedumerire)

- exprima atitudini, emotii si sentimente, iar nu concepte sau idei

- limbajul trupului este transcultural - adesea are aceleasi semnificatii oriunde in

lume: expresia corporala a fericirii sau tristetii, satisfactiei sau maniei, acordul sau

dezacordul

- are o puternica amprenta culturala si sociala - tradeza aria socioculturala in care

individul a trait sau traieste in prezent

Postura trupului:

- tinuta si miscarile care afecteaza pozitia corpului: aplecarea inainte sau inapoi (arata disponibilitate sau respingere), trecerea greutatii corpului de pe un picior pe altul, balansul trupului, linia coloanei (capul plecat si umerii cazuti semnaleaza obedienta, inferiorizare, slabiciune sau timiditate), a gatului si capului, pozitia in picioare, asezat, culcat, picior peste picior.

- bine infipt pe picioare - atitudinea posturala si coordonarea simultana a

echilibrului si a balansului, permite pastrarea echilibrului interior, pentru a putea face fata altuia

- stand in picioare - tinuta dreapta, repartizarea greutatii pe ambele picioare

semnaleaza verticalitatea tinutei sale morale, demnitatea, echilibru psihic

pendularea de pe un picior pe altul da semne de nesiguranta si indecizie in ganduri sau

intentii

- ridicarea pe varfuri tradeaza aroganta, agresivitate

- leganatul, bataiala, tremurul semnaleaza neliniste, teama, si agitasie interioara

- persoana in mers - ritmul, fuleul, gradul de tensionare a trupului si miscarile

miinilor, coapselor si capului

- ritmul normal - un pas/secunda

- ritmul lent (exceptand mersul agale, de plimbare) semnaleaza o persoana moale,

pasiva sau nehotarata

- ritm rapid - decizie

- mersul rigid si tensionat semnaleaza incordare interioara, contrar mersului

elastic, degajat

- mersul de cocostarc (genunchiul impins inaintea labei piciorului) tradeaza

precautie, nesiguranta si teama

- mersul indraznet (cu laba piciorului aruncata inaintea genunchiului) semnaleaza

siguranta si putere.

- mersul sovaielnic tradeaza stare de confuzie, sovaiala

- pozitia sezand - pozitia pe fuga ,ca pe ace,, - asezat pe marginea scaunului,

aplecat in fata, gata de a pasi semnaleaza graba, nesiguranta, indispozitie

- pozitia deschisa, de ,,luare-aminte,, - corpul si privirea sunt orientate spre

vorbitor - semnaleaza atentie si receptivitate

- pozitia rezemat si relaxat - centrul de greutate al jumatatii de sus a corpului este

deplasat in spatele bazinului. Pozitia comoda indica pozitie sociala, superioara ierarhic

- pozitia picioarelor: larg deschise - multumire de sine, relaxare, siguranta; stranse: speriat, incomod, formalist;

- orientarea N-O - se refera la directia privirii si orientarea fetei si toracelui - de

obicei catre persoana sau persoanele pe care le percepe ca fiin mai impotante sau fata

de care nutreste sentimente speciale

- pozitia culcat - pozitia fatului, ghemuit (reflecta o atitudine defensiva, nevoia de

ocrotire, lipsa unui punct de sprijin - lipsa de maturitate, teama de viata de zi cu zi

- pozitia intins pe spate (pozitia regala) reflecta un sentiment de siguranta si

incredere in sine, o personalitate puternica, deschisa curajoasa pana la imprudenta,

accepta oamenii asa cum sunt (copilarie fara griji, in centrul atentiei)

- pozitia intins pe burta - neliniste sau teama, constrangere, singuratate

- pozitia semi-fetala - dormit pe o parte, comod si practic, persoane usor

adaptabile la situatii noi, sigure pe sine si fara probleme existentiale.

Gestica

Tensiunea miscarilor - ritmul respiratiei este un prim indiciu al gradului de tensionare;

miscarile spontane au darul de a elimina tensiunea din corp

Viteza miscarilor - in functie de viteza, durata si amploare distingem cateva categorii de

miscari

- lente, - indica moliciune, temperament flegmatic

- bruste - sunt separate, creeaza rupturi, indica energie, bucurie, entuziasm, temperament sangvin

- calme, echilibrate, regulate, neregulate

Proximitate si pozitie: - cooperarea este sugerata de asezarea pe aceeasi parte, tendinta

de apropiere

- adversitatea este sugerata de asezerea fata-n fata, de o parte si de alta a mesei

- Orientarea - catre partener - comunicare

- catre usa - nerabdare, dorinta de a pleca

- catre ceas - nerabdare, plictis

- Miscarile capului - capul sus indica siguranta de sine

- lasat in piept - lipsa de vointa si speranta

- intoarcerea capului - respingere

- inclinat lateral - ascultare cu mare interes

- clatinarea la dreapta si la stanga - dezaprobare

- clatinarea in sus si jos - aprobare

- imitarea insesizabila a pozitiei capului - manevrare, castigare de

partea ta a interlocutorului

Mainile si degetele

- ascunderea lor sub brat sugereaza anxietate, neliniste legata de secrete

personale

- ducerea lor la spate - un plus de siguranta, chiar daca se realizeaza prin

atingere

- gesturile ample reflecta patos si grandoare, au ceva aristocratic; daca sun bruste

si repezite reflecta dorinta de a iesi in evidenta aambitiosilor, laudarosilor

- gesturile simple reflecta modestia, simplitatea, retinerea

- trupul adunat, capul intre umeri tradeaza timiditate, nesiguranta, complexe de

inferioritate

- gesturile orientate spre propriul corp indica egoism si invers.

- impreunareamiinilor - gest de frustrare, agresivitate

- incrucisarea lor la piept este gest de inchidere

- etalarea degetului mare - semn de superioritate, aroganta

Contactul corporal - stringerea mainii gest ritual, dar insotit de alte atingeri - mangaiere,

cooperare. , intimitate, posesiune sau agresiune

Manifestarile ostile - scrsnetul dintilor, pumnul strans, mainile inclestate, intoarcerea

capului,spatelui catre interlocutor, scanteierea metalica a privirii

Puterea palmei - palma deschisa spre celalalt este expresia sinceritatii, onestitatii, are

conotatii pozitive

Acoperirea gurii - nesinceritate, minciuna, fals

Sustinerea gestuala a discursului - sustinerea discursului verbal cu elemente nonverbale

- mesajul trupului face parte din discurs

- mesajele trupului trebuie sa se coreleze cu cele verbale

- oratorul are o anumita mima si pantomima: se misca, da din maini, din cap, pune

in miscare muschii fetei, schimba pozitia picioarelor

- miscarile capului, corpului, si bratelor subliniaza, dau inteles mai clar cuvintelor

Bariera picioarelor

- incrucisarea lor -semn de inchidere, defensiva

- incrucisarea gleznelor - frica, discomfort, nervozitate

Gesturi deschise sau inchise

- orientarea palmelor catre interlocutor - semn de deschidere

- Incrucisarea picioarelor, mainilor, evitarea contactului vizual, lasarea pe spatarul

scaunului - gesturi de inchidere, creeaza bariere

Infatisarea exterioara - vestimentatia trebuie sa fie potrivita cu ocazia

Mimica

Sprancenele si ridurile fruntii:

- cutele verticale ale concentrarii si vointei :

- sugereaza - incordarea atentiei spre exterior

- agresivitate si furie

- sugereaza fermitate si concentrarea vointei in rezolvarea problemelor

- cutele orizontale - sugereaza incordarea atentiei spre interior, surpriza, uimire,

teama, confuzie sau aroganta

Gura - una din cele mai expresive parti ale corpului, nuanteaza expresia fetei

- ridicarea colturilor gurii indica stari pozitive, bucurie - gropite

- coborarea colturilor semnaleaza stari de spirit negative, tristete, furie, incordare

- coborarea lor involuntara - pesimism, pasivitate

- coborarea ostentativa - dispret, aroganta, dezgust, respingere

Privirea si contactul vizual - expresie a interesului, inceput de intimitate

Zambetul - dezarmeaza, deschidere

Nasul - strambam din nas, dilatam narile, atingem nasul cand vrem sa ascundem ceva

Plansul si lacrimile -de suparare sau bucurie, tensiune, incordare

Tenul - cearcanele sugereaza oboseala, pielea se face de gaina de spaima, transpira

fata in momente de mare tensiune, paliditatea sugereaza boala

Ochii, privirea, contactul vizual

Privirea este cea mai simpla metoda de comunicare. Privirea este un comportament nonverbal fiind in stransa legatura cu alte elemente nonverbale exprimate de trupul si, mai ales, de fata interlocutorilor. In acelasi timp, privirea este un comportament social. Privirea poate indica interesul fata de o persoana sau un obiect. Ea poate indica o atitudine pozitiva fata de o persoana sau fata de situatia in care se afla aceasta. Poate indica dezaprobarea, chiar stigmatizarea persoanei, dar si dominarea fata de o persoana sau o situatie concreta. Prin urmare, ochii sunt canalul prin care se realizeaza comunicarea sociala prin intermediul privirii. Contactul vizual ia nastere din intalnirea a doua priviri si este influentat de distanta dintre doua persoane, cresterea proximitatii sociale determina reducerea contactului vizual. In schimb, cresterea duratei contactului vizual indica existenta unor sentimente foarte puternice intre doua persoane, dragostea, simpatia sau ura.

Putem spune ca vorbim despre ochi din perspectiva biologica, despre privire din

perspectiva psihologica, iar despre contactul vizual - din perspectiva sociologica. In

realitate exista o interdependenta intre cele trei perspective. Ochii nu comunica izolat de

restul corpului, chiar daca ochii pot spune mai mult decat cuvintele, pozitia sprancenelor,

miscarea mainilor, a pleoapelor.

Ochii sunt organele prin intermediul carora primim informatia trimisa ulterior spre creier in vederea decodarii. Pupila reprezinta deschiderea cirdulara, plasata in mijlocul ochiului si este perceputa ca avand culoarea neagra, iar prin intermediul acesteia se face adaptarea vederii in functie de lumina, de distanta..Irisul reactioneaza la lumina si poate

mari sau micsora pupila, controland astfel expunerea excesiva a retinei la lumina.

Menit sa perceapa stimulii optici, ochiul ar trebui sa reactioneze numai la radiatia

lluminoasa. in realitate, pupila isi modofica dimensiunile si sub efectul starilor sufletesti.

Privirea este functia organica a ochilor prin care oamenii isi exprima tocmai sentimentele, emotiile, atitudinea. Contactul vizual presupune existenta altor persoane cu care sa comunicam din priviri.

In functie de gradul de deschidere a ochilor au fost delimitate cateva stadii:

- ochi holbati - exprima dorinta de a capta cat mai multe imagini, de a vedea si intelege

mai mult.

- pot exprima frica, groaza, curiozitate, asteptare, speranta, neputinta,

naivitate

- ochi larg deschisi - indica o mare receptivitate senzoriala

- ochi deschisi - indica o stare de interes, optimism

- Ochi intredeschisi - oboseala, plictziseala, participare redusa, inertie, obtuzitate,

resemnare

- Ochii acoperiti - indica o persoana indiscreta, agresivitate, ascunderea propriilor

intentii

- Ochii strans inchisi - protectie impotriva unui corp strain, un ochi inchis - intelegere

secreta

In functie de directia privirii au fost delimitate categorii de priviri:

- privirea paralela, la distanta mica - persoana adancita in propriile ganduri

- privirea drept in ochi - sugereaza dorinta de cooperare, persoana corecta, constienta

de sine

- privirea de sus in jos - semnifica dominare, aroganta, orgoliu

- privirea de jos in sus - semnifica dorinta de supunere sau agresiune

- privirea laterala, oblica - de sus - sugereaza dispret, dorinta de a minimaliza

interlocutorul

- de jos - sugereaza slugarnicie

- a matura cu privirea campul vizual - invers dect privirea directa, poate sugera

dezinteres, dar si cautare, spionare, predispozitia spre actiuni rapide

- privirea fixa - este insotita de o mimica ce denota tensiune nervoasa si indica o

apreciere critica sau interes fata de un obiect.

Aproape toata lumea este acum constienta ca e posibil sa citesti atitudinea cuiva din comportamentul lui sau al ei. Cercetarile si studiile despre limbajul trupului au aratat ca intr-un dialog, fata in fata, impactul mesajului asupra ascultatorului este impartit astfel :

Cuvinte : 7% - 10% din impactul total

Voce : 10% - 30% din impactul total

Limbajul trupului : 60% - 80% din impactul total

Acest lucru ilustreaza ca felul in care arati, gesturile, zambetul, felul in care esti imbracat si cum te misti are cel mai mare impact asupra celui atitudinii unei alte persoane fata de tine. Felul in care vorbesti este de trei ori mai important decat cuvintele pe care le folosesti.

Iata cateva semne ce ne ajuta sa putem comunica cu ajutorul limbajului trupului :

Tehnica salutului :

   

Tehnica distantei dintre vorbitori:

Ansamblul evaluarii critice

Recunoasterea diferentelor culturale

Bratele incrucisate

Atingerea fetei cu mana

- a acoperi gura cand minti este un gest obisnuit pentru copii si nu numai pentru ca se   

regaseste si la adulti (precum in ilustratia 1)

- minciuna creste sensibilitatea nasului si poate duce la o atingere a nasului (ilustratia 2)

- acoperirea ochilor cu mana ne opreste de la a privi la ceea ce nu ne place sa vedem sau

nu credem si se afla la originea gestului de a freca un ochi (ilustratia 3)

- apucatul de ureche sau frecatul urechii (ilustratia 4) sau scarpinatul pe o parte a gatului

(ilustratia 5) sunt, de asemenea, indicatori ai faptului ca o persoana este nesigura sau

neincrezatoare fata de ceea ce se spune.

Alte semnale ale trupului

Pozitive:

Negative:

In concluzie

Limbajul trupului este ca un puzzle - multi dintre noi detinem multe dintre piese, dar nu le-au pus niciodata cap la cap pentru a alcatui o imagine. Nu interpreta niciodata gesturile izolate, cauta intotdeauna ansamblul de gesturi. Fii sigur ca iei in considerare contextul tuturor semnalelor si ca recunosti diferentele culturale existente.

A fi capabil sa citesti limbajul trupului inseamna a fi in stare sa vezi ceea ce este evident in situatiile de zi cu zi.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2983
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved