CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
FJ_1_PCom_2
Filosofie Jurnalism - Psihologia Comunicarii
MULTIPLE CHOICE
1. Este posibil ca doua personalitati sa nu comunice ?
a. |
da |
b. |
nu |
c. |
depinde de situatie |
ANS: B
2. Obiect de studiu al psihologiei comunicarii este:
a. comunicarea despre comunicare;
b. similar celui al psihologiei generale;
c. comunicarea despre modalitatile in care se comunica
a. |
b+c |
b. |
a+b |
c. |
a+c |
ANS: C
3. Prin comunicare:
a. se constituie lumea interna a subiectului;
b. se degaja tensiuni intrapsihice;
c. se asambleaza o perspectiva asupra lumii;
d. un individ isi poate constitui o reprezentare privind starea interna a sa si a aproapelui sau.
a. |
a+c+d |
b. |
a+c+d |
c. |
b+c |
d. |
a+b+c+d |
ANS: D
4. In cazul modelului transmiterii "energiei" (ilustrat prin lovirea unei pietre cu piciorul) cauzalitatea este:
a. |
circulara |
b. |
liniara |
c. |
vectoriala |
ANS: B
5. Comunicarea este un proces:
a. de schimb, substantial, energetic, informational inter-sistemic;
b. care instituie o relatie complexa intre surse
c. care poate fi transpus cu exactitate intr-un model matematic.
a. |
a+b |
b. |
a+c |
c. |
b+c |
ANS: A
6. Limbajul simbolic (al logicii matematice) se refera la:
a. realitatea imediat inconjuratoare;
b. ce este realitatea;
c. la obiectele aflate in diferite raporturi, care alcatuiesc stari de fapt
d. cum este realitatea.
a. |
a+b+c+d |
b. |
c+d |
c. |
a+b+c |
d. |
a+c+d |
ANS: D
7. Limbajul notional (al logicii traditionale)
a. nu se refera la raporturile dintre obiecte
b. se refera la ceea ce este fiecare obiect, la esenta sa
c. permite reflectarea realitatii
a. |
a+c |
b. |
a+b+c |
c. |
a+b |
ANS: B
Limbajul categorial (al logicii speculative):
a. permite surprinderea dinamicii in care sunt angajate obiectele;
b. utilizeaza forme de reproducere exprimate prin categorii;
c. contureaza esentele obiectelor;
d. raspunde la intrebarea cum a fost, cum este si cum va fi un obiect.
a. |
a+b |
b. |
b+c |
c. |
a+b+d |
d. |
a+b+c+d |
ANS: C
9. Comunicarea indeplineste functii precum:
a. informare;
b. pozitionare;
c. normare;
d. influentare;
e. contact afectiv;
a. |
a+b+c+d+e |
b. |
a+b+c+d |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b |
e. |
a |
ANS: A
10. Paradigma consta:
a. intr-un ansamblu coerent de reprezentari care "servesc drept cadru de referinta comunitatilor de cercetatori;
b. intr-o serie de repere prin care "realitatea" este decodata si "reconstruita" sub forma unor reprezentari stiintifice;
c. dintr-o serie de algortimi cu valoare absoluta in privinta capacitatii predictive a stiintei.
a. |
a+c |
b. |
b+c |
c. |
a+b |
ANS: C
11. Cum influenteaza o paradigma modul in care este inteles fenomenul comunicarii:
a. determina maniere specifice de raportare la comunicare;
b. propune reprezentari specifice despre lume;
c. intrucat realitatea este elementul central, exercita o influenta minima;
a. |
a+c |
b. |
a+b |
c. |
b+c |
ANS: B
12. Cunoasterea aprofundata a individului este un demers situat intr-o perspectiva:
a. emica;
b. nomotetica;
c. etica;
d. idiografica.
a. |
b+c+d |
b. |
b+d |
c. |
a+c+d |
d. |
a+d |
ANS: D
13. Diferitele paradigme ale comunicarii se distribuie, in raport cu modelul clasic elaborat de C. F. Shannon, asupra:
a. emitatorului si receptorului;
b. palierului preconstient;
c. fenomenelor de (de)codare;
d. canalului de comunicare;
e. retroaferentatiei.
a. |
a+b+c |
b. |
d+e |
c. |
a+c+d+e |
d. |
b+d+e |
e. |
a+c+d |
ANS: C
14. Paradigmele comunicarii pot sa "gliseze" teoria intre "polii":
a. intrapsihic;
b. heterogenetic;
c. intersubiectiv;
d. alogenetic.
a. |
a+b+d |
b. |
b+d |
c. |
a+d |
d. |
a+c |
ANS: D
15. Paradigma structurala considera de maxima importanta:
a. palierul intrapsihic;
b. are ca obiect de studiu comportamentul;
c. palierul intersubiectiv;
d. personalitatea.
a. |
a+b |
b. |
a+d |
c. |
b+c |
d. |
a+b+d |
ANS: B
16. Teoria psihanalitica arata ca resorturile comunicarii pot fi surprinse prin intermediul:
a. cognitiei individului;
b. dorintelor individului;
c. analizei continutului comunicarii;
d. raspunsului expresiv-represiv al dorintelor.
a. |
b+c+d |
b. |
a+c+d |
c. |
b+d |
d. |
a+b+c+d |
ANS: C
17. Conform lui S. Freud:
a. |
obiectul este creat de catre pulsiunea subiectului; |
b. |
obiectul exista a priori; |
c. |
obiectul nu exista |
ANS: A
18. Paradigma structurala se refera in special la perspectiva:
a. |
dinamica asupra psihismului; |
b. |
economica asupra psihismului; |
c. |
topica asupra psihismului; |
d. |
fenomenologica asupra psihismului; |
ANS: C
19. Incepand din ce an este remaniata prima topica freudiana?
a. | |
b. | |
c. | |
d. | |
e. |
ANS: B
20. Din perspectiva psihanalitica, care sunt principiile de a caror mediere tine maniera in care comunica individul ?
a. al placerii (expresiei pulsionale imediate);
b. al datoriei (al amanarii descarcarii si implinirii nevoilor);
c. al comportamentului (al adaptarii la stimul);
d. al realitatii (al adaptarii la contextul imediat).
a. |
a+c |
b. |
a+b+c+d |
c. |
a+c+d |
d. |
a+b+d |
ANS: D
21. Psihanaliza propune un sistem al pulsiunilor ireductibile constituit din:
a. pulsiuni de viata;
b. pulsiuni de moarte;
c. pulsiuni sociale.
a. |
a+b |
b. |
a+c |
c. |
b+c |
ANS: A
22. Din paradigma structurala psihanalitica origineaza si alte directii ale teoriei comunicarii, precum modelul:
a. tranzactional;
b. fenomenologic;
c. proiectiv;
d. cognitiv.
a. |
b+c+d |
b. |
a+c+d |
c. |
b+d |
d. |
a+c |
ANS: D
23. Paradigma tranzactionala:
a. orienteaza interesul cercetarilor catre palierul interpersonal, interactional;
b. orienteaza interesul cercetarilor catre modalitatilor de codare-decodare ale mesajului;
c. nu eludeaza dimensiunea intrapsihica;
d. eludeaza dimensiunea intrapsihica;
a. |
a+b+c+d |
b. |
b+c+d |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+d |
ANS: C
24. Teoria lui Eric Berne reprezinta o adaptare a:
a. |
primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva; |
b. |
celei de a doua topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva; |
c. |
primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva; |
d. |
celei de a treia topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva; |
ANS: B
25. In viziunea lui Eric Berne, tranzactia reprezinta:
a. unitatea actiunii sociale;
b. expresie a intelectului emitatorului;
c. un mesaj generat de o stare interioara a Eului emitatorului;
a. |
a+b |
b. |
a+c |
c. |
b+c |
ANS: B
26. Eul Parental este:
a. structurat conform principiului datoriei;
b. poate fi asociat imperativului trebuie;
c. poate fi asociat pricipiului placerii;
d. are o componenta limitativa;
e. are o componenta protectiva.
a. |
a+b+c+d+e |
b. |
b+c+d+e |
c. |
a+b+c+d |
d. |
a+b+d+e |
ANS: D
27. In ordine limitativa, mesajul generat de Eul parental va contine:
a. ordine;
b. judecati;
c. amenintari;
d. incurajari;
a. |
a+b+c |
b. |
b+c+d |
c. |
a+b+d |
d. |
a+b+c+d |
ANS: A
28. In ordine protectiva, mesajul generat de Eul parental:
a. va ingriji;
b. va consola;
c. va refuza.
a. |
b+c |
b. |
a+b+c |
c. |
a+b |
ANS: C
29. Eul parental este pentru individ sediul:
a. etic;
b. axiologic;
c. normativ.
a. |
a+b+c |
b. |
a+b |
c. |
b+c |
ANS: A
30. Eul Adult:
a. reprezinta palierul rational;
b. permite estimarea probabilitatii in diferite situatii;
c. permite decizia in raport cu elementele realitatii.
a. |
a+b |
b. |
b+c |
c. |
a+b+c |
ANS: C
31. Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:
a. analiza;
b. imaginatie;
c. comparare;
d. negociere;
e. invatare.
a. |
a+b+c+d+e |
b. |
c+d+e |
c. |
b+c+d |
d. |
a+c+d+e |
e. |
a+b+c |
ANS: D
32. Eul Copil indica palierul:
a. afectiv al personalitatii;
b. liber de constrangeri;
c. care delibereaza si decide;
d. centrat pe traire adaptata.
a. |
b+c+d |
b. |
a+b+c+d |
c. |
b+d |
d. |
a+b+d |
ANS: D
33. Mesajele provenite din starea de Eu Copil:
a. contin dorinta in expresia ei directa;
b. se raporteaza la principiul datoriei;
c. sunt centrate pe rezolvarea situatiilor;
d. sunt sustinute de afecte pozitive sau negative.
a. |
a+c |
b. |
b+d |
c. |
a+d |
d. |
a+c+d |
ANS: C
34. In viziunea lui Berne, tranzactiile pot fi :
a. liniare ;
b. incrucisate ;
c. complementare ;
d. similare.
a. |
a+b |
b. |
a+c |
c. |
b+c |
d. |
a+b+d |
ANS: C
35. In perspectiva tranzactionala, timbrele:
a. reprezinta trairi reprimate de-a lungul istoriei subiectului;
b. reprezinta o colectie de frustrari cu efect asupra comunicarii actuale;
c. mentin individul in paternuri de comunicare, ce vor fi constituit odinioara unice maniere adaptative la comportamentul celuilalt;
d. devin roluri prin care celalalt este determinat sa se comporte precum persoane semnificative ale istoriei personale.
a. |
a+b+c+d |
b. |
a+b+c |
c. |
a+b |
d. |
a |
ANS: A
36. In cadrul sistemul propus de Scoala de la Palo comunicarea se realizeaza pe urmatoarele "canale":
a. analogic;
b. cosubstantial;
c. digital;
d. inchis;
a. |
a+b |
b. |
a+b+c |
c. |
b+d |
d. |
a+c |
ANS: D
37. In ordine filogenetica:
a. |
comunicarea analogica se situeaza inaintea celei digitale; |
b. |
comunicarea digitala se situeaza inaintea celei analogice; |
c. |
comunicarea analogica si cea digitala au aparut in simultan. |
ANS: A
38. Limbajul analogic:
a. poseda o semantica adecvata relatiei;
b. nu poseda o semantica adecvata relatiei;
c. are o sintaxa care sa permita definitii ale naturii relatiei;
d. nu are o sintaxa care sa permita definitii ale naturii relatiei.
a. |
a+b |
b. |
a+d |
c. |
b+d |
d. |
b+c |
ANS: B
39. Conform Scolii de la Palo Alto, in domeniul relatiei, comunicarea se realizeaza sub forma:
a. |
analogica; |
b. |
digitala; |
c. |
analogica si digitala. |
ANS: A
40. Mesajele analogice ofera informatii privind:
a. acordul/dezacordul;
b. continut ideatic/continut cognitiv;
c. frustrarea/gratificarea;
d. dominanta/obedienta.
a. |
a+b+c+d |
b. |
a+b+c |
c. |
a+b+d |
d. |
a+c+d |
ANS: D
41. Limbajul digital:
a. are o sintaxa logica deosebit de complexa;
b. are o sintaxa logica foarte simpla;
c. este lipsit de o semantica adecvata relatiei.
d. are o semantica adecvata relatiei;
a. |
a+c+d |
b. |
b+c |
c. |
a+b+d |
d. |
a+c |
ANS: D
42. Nivelul relatiei si al limbajului analogic:
a. |
este subordonat limbajului digital si continutului comunicarii; |
b. |
este supraordonat limbajului digital si continutului comunicarii; |
c. |
este comun cu cel al limbajului digital si al continutului comunicarii. |
ANS: B
43. Interactiunea simetrica se caracterizeaza prin:
a. |
egalitate si prin minimizarea diferentelor dintre interlocutori; |
b. |
maximalizarea diferentelor dintre interlocutori; |
c. |
alternarea egalitatii cu maximalizarea diferentelor dintre interlocutori. |
ANS: A
44. Interactiunea parinti-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:
a. |
simetric; |
b. |
complementar; |
c. |
alternativ simetric si complementar. |
ANS: B
45. Paradigma fenomenologica presupune centrarea interesului cercetarii asupra modelelor:
a. |
intrapsihice; |
b. |
intersubiective; |
c. |
intrapsihice si interesubiective. |
ANS: B
46. Care sunt modalitatile de reactie la imaginea de sine a interlocutorului:
a. interogare;
b. confirmare;
c. respingere;
d. negare.
a. |
a+b+c+d |
b. |
a+b+c |
c. |
a+c+d |
d. |
b+c+d |
ANS: D
47. Efectul "Pygmalion" desemneaza:
a. |
nevoia de a delimita spatiul subiectiv de cel obiectiv; |
b. |
tendinta de a atribui celorlalti elemente conforme propriilor expectatii; |
c. |
capacitatea individului de a isi determina viata. |
ANS: B
48. In perspectiva psihanalitica, Eul are sarcina de a negocia cu exigente care provin din:
a. Se, exigente pulsionale (dorinte);
b. Realitatea transcendenta, exigentele fiintei;
c. realitatea exterioara, exigentele realitatii.
a. |
a+c |
b. |
b+c |
c. |
a+b |
ANS: A
49. In perspectiva psihanalitica, Eul-placere-purificat se constituie:
a. in momentul in care toate obiectele "partiale" care penalizeaza au fost proiectate ;
b. tot ceea ce este rau este "halucinat" in exterior, departe ;
c. tot este bun si diminueaza tensiunea este halucinat in actualitate si aproape.
a. |
a+b+c |
b. |
b+c |
c. |
a+c |
ANS: A
50. In ce faza a dezvoltarii Eului perceptia este distrinsa de reprezentare si se poate compara obiectul perceput cu reprezentarea sa, pentru a actualiza reprezentarea :
a. |
Eul-realitate ; |
b. |
Eul realitate-definitiv; |
c. |
Eul-placere-pura. |
ANS: B
51. Pentru Jung, Eul:
a. se bazeaza pe intregul camp de constiinta si pe totalitatea continuturilor inconstiente dar nu consta in acestea;
b. este dinamizator si reglator al vietii individuale;
c. este supraordonat Sinelui;
d. parcurge un amplu proces de diferentiere si individualizare;
a. |
a+c+d |
b. |
a+b+d |
c. |
c+d |
d. |
b+c+d |
ANS: B
52. Considerarea Eului ca nucleu al personalitatii a fost favorizata de:
a. constientizarea functiilor individuale si sociale ale Eului in raport cu lumea;
b. amplificarea rolului Eului in structura personalitatii prin raportare la situatiile de degradare si tulburare psihica;
c. nevoia de sens si autorealizare, de fericire, de armonie bio-psiho-sociala.
a. |
a+b |
b. |
b+c |
c. |
a+b+c |
ANS: C
53. Personalitatea interpersonala este personalitatea dupa cum este perceputa de indivizii cu care se relationeaza, de membrii grupului de apartenenta pe baza:
a. naturii si structurii interactiunilor din grup;
b. a rolurilor si statutelor membrilor grupului;
c. a contributiei fiecarui membru la realizarea scopurilor comune.
a. |
a+b+c |
b. |
b+c |
c. |
a+b |
ANS: A
54. Reactia spontana de tip "buldozer" este specifica personalitatii:
a. |
narcisice; |
b. |
pasiv-agresive; |
c. |
isterice; |
d. |
obsesionale. |
ANS: A
55. Reactia spontana de tip "delicat" este specifica personalitatii:
a. |
pasiv-agresive; |
b. |
dependente; |
c. |
isterice; |
d. |
obsesionale. |
ANS: B
56. Reactia spontana de tip "evitant" este specifica personalitatii:
a. |
dependente; |
b. |
isterice; |
c. |
pasiv-agresive; |
d. |
obsesionale. |
ANS: C
57. Care sunt caracteristicile personalitatii anxioase:
a. isi face griji disproportionate in raport cu posibilele "riscuri";
b. se afla intr-o permanenta stare de incordare vigilenta;
c. are o permanenta stare de tensiune psihica si somatica;
d. are o inteligenta sub medie.
a. |
b+c+d |
b. |
a+b+c+d |
c. |
b+c |
d. |
a+b+c |
ANS: D
58. Carui tip de personalitate ii este specific faptul de a crede ca lumea este plina de primejdii si mari pericole, ca trebuie sa anticipeze si sa fie pregatita pentru catastrofe:
a. |
dependenta; |
b. |
isterica; |
c. |
anxioasa; |
d. |
pasiv-agresiva; |
e. |
obsesionala. |
ANS: C
59. Care sunt caracteristicile personalitatii paranoide:
a. este increzator in celalalt;
b. se mentine rigid in propriul univers construit prin ratiune si excluderea afectelor;
c. celalalt este pus incontinuu la indoiala.
a. |
b+c |
b. |
a+c |
c. |
a+b+c |
ANS: A
60. Care sunt caracteristicile personalitatii isterice:
a. se manifesta astfel incat sa se afle permanent in centrul atentiei;
b. se adapteaza bine situatiilor;
c. discutiile se centreaza asupra trairilor propriei persoane;
d. starea sa afectiva poate oscila rapid;
e. se raporteaza la ideal si exagereaza situatiile si trairile sale.
a. |
b+c+d+e |
b. |
a+b+c+d+e |
c. |
a+d+e |
d. |
a+b+d |
e. |
a+c+d+e |
ANS: E
61. Care sunt caracteristicile personalitatii obsesionale:
a. are o tinuta morala deosebita;
b. este perfectionist, respecte norma, legea, regula sociala;
c. ii este relativ usor sa ia o decizie;
d. analizeaza in detaliu toate aspectele realitatii.
a. |
a+b+c+d |
b. |
b+c+d |
c. |
a+b+d |
d. |
c+d |
ANS: C
62. Care sunt caracteristicile personalitatii narcisice:
a. are sentimentul excelentei si unicitatii;
b. considera normal un destin privilegiat;
c. este un bun ascultator;
d. atingerea propriilor interese ii provoaca afecte extreme manifestate agresiv.
a. |
a+b+d |
b. |
b+c+d |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+c+d |
ANS: A
63. Care sunt caracteristicile personalitatii dependente:
a. are nevoie de suport si aprobare;
b. suporta bine separarea;
c. nu poate risca sa ii fie invalidate convingerile sale;
d. este de acord cu opiniile celorlalti chiar impotriva propriilor interese.
a. |
a+b+c+d |
b. |
b+c+d |
c. |
a+b+c |
d. |
a+c+d |
ANS: D
64. Care sunt caracteristicile personalitatii pasiv-agresive:
a. este rezistenta la atitudinile si comportamentele celorlalti;
b. se afla intr-o relatie dificila cu autoritatea;
c. are o buna capacitate de a rezolva problemele;
d. se afla in opozitie implicita cu ceilalti.
a. |
a+b+c |
b. |
a+b+d |
c. |
b+c |
d. |
b+c+d |
ANS: B
65. Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este:
a. un vast sistem comunicational al carui cod inconstient reprezinta suma modelelor culturale care actioneaza permanent si modeleaza comportamentul individului in societate;
b. inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi ;
c. un univers de forme, de semnificatii si conduite simbolice care pe masura ce sunt cunoscute si dirijate, in aceeasi masura sunt percepute intuitiv si lasate sa se petreaca, ignorate.
a. |
a+b |
b. |
a+b+c |
c. |
b+c |
ANS: A
66. Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner si Ralf Linton privind raportul dintre cultura si personalitate:
a. personalitate de baza;
b. institutii primare;
c. institutii secundare;
d. sisteme introiective;
e. sisteme proiective.
a. |
c+d+e |
b. |
b+c+e |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+c+e |
e. |
a+b+c+d |
ANS: D
67. Conform perspectivei paradoxale asupra comunicarii, o actiune conform bunului simt si logicii comune poate conduce la:
a. |
esec; |
b. |
succes; |
c. |
depinde de situatie. |
ANS: A
68. Care sunt prorietatile conform teoriei matematicianului francez Evariste Galois, grupul este un ansamblu de elemente:
a. care nu au o calitate in comun;
b. comutative;
c. care contine un element neutru;
d. simetrice;
a. |
a+b+c |
b. |
c+d |
c. |
a+c+d |
d. |
b+c+d |
ANS: D
69. Conceptul de enantiodromie rerezinta o ilustrare a urmatorei proprietati a grupului (dupa cum este inteles de Evariste Galois):
a. |
simetrie a elementelor; |
b. |
comutativitate a elementelor; |
c. |
neutralitate a unui element. |
ANS: A
70. Teoria tipurilor logice postuleaza urmatoarea axioma fundamentala:
a. |
elementul care cuprinde toti membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase; |
b. |
elementul care cuprinde toti membrii unei clase nu poate fi totodata membru al acelei clase; |
c. |
elementul care cuprinde o parte din membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei clase. |
ANS: B
71. Conform (auto)definitiei paradoxale (antinomiei semantice) "sunt incapabil sa inteleg", subiectul:
a. |
nu poate intelege; |
b. |
are capacitatea de a intelege; |
c. |
intelege in mica masura situatia. |
ANS: B
72. Sintagme precum "Fii spontan! Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!" sunt exemple de:
a. |
paradoxuri logico-matematice; |
b. |
definitii paradoxale; |
c. |
paradoxuri pragmatice. |
ANS: C
73. In mod esential, schimbarea produsa prin comportament paradoxal se caracterizeaza prin faptul ca:
a. apare ca neasteptata, ciudata, contrara bunului simt;
b. degajeaza situatia de solutiile partiale intre care subiectul oscileaza compulsiv, generand dileme si probleme insolubile;
c. nu se situeaza in ordinea logicii cauzale;
a. |
a+b+c |
b. |
b+c |
c. |
a+b |
ANS: A
74. Schimbarea paradoxala se intemeiaza:
a. pe puterea prezentului;
b. pe coordonatele actuale ale starii de fapt;
c. pe viitorul individului;
d. pe ignorarea modului in care s-a ajuns la situatie (timpul trecut).
a. |
a+b+c |
b. |
b+c |
c. |
b+c+d |
d. |
a+b+d |
ANS: D
75. In categoria paradoxului pragmatic intra:
a. injonctiunile paradoxale;
b. definitiile paradoxale;
c. previziunile paradoxale.
a. |
a+b+c |
b. |
a+c |
c. |
b+c |
ANS: B
76. Propozitia "Bucurestiul este trisilabic si va avea cinci milioane de locuitori" este:
a. |
o previziune paradoxala; |
b. |
o injonctiune paradoxala; |
c. |
un paradox matematic. |
ANS: B
77. Ce raport este intre existenta personala (a fii) si reflectarea constienta a existentei personale (a fii constient ca esti):
a. |
sunt doua tipuri logice diferite; |
b. |
de complementaritate; |
c. |
de similitudine. |
ANS: A
78. Enuntul "eu sunt incapabil sa inteleg" este:
a. |
o injonctiune paradoxala; |
b. |
o previziune paradoxala; |
c. |
o definitie paradoxala. |
ANS: C
79. Enuntul "Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!" este
a. |
injonctiune paradoxala; |
b. |
previziune paradoxala; |
c. |
definitie paradoxala. |
ANS: A
80. Afirmatia "Nu te enerva!" este expresia unei interventii:
a. |
tranzactionale; |
b. |
intemeiate pe ideea ca vointa poate produce schimbarile dezirabile; |
c. |
de tip psihanalitic. |
ANS: B
81. Dubla constrangere terapeutica are urmatoarele caracteristici:
a. presupune o relatie intensa intre cel care aplica demersul si subiect;
b. consta intr-o prescriptie conform careia subiectul este obligat sa se impotriveasca simptomului;
c. consta intr-o prescriptie de intarire a comportamentul pe care subiectul doreste sa il schimbe.
a. |
a+b |
b. |
a+c |
c. |
b+c |
ANS: B
82. Conform caracteristicilor comunicarii paradoxale, unui individ suspicios i se va cere:
a. |
sa aiba incredere in ceea ce i se spune; |
b. |
sa fie prudent si sa verifice veridicitatea fiecarei afirmatii; |
c. |
sa se comporte respectuos cu ceilalti. |
ANS: B
83. Care din urmatoarele comportamente sunt defensive din perspectiva constienta:
a. inhibarea sau absenta comunicarii verbale;
b. minciuna;
c. onestitatea;
d. atitudinea seductiva;
e. scuzele
a. |
a+b+c+d+e |
b. |
b+c+d |
c. |
a+b+d+e |
d. |
b+d+e |
e. |
a+b+d+e |
ANS: E
84. Defensele, apararile Eului, constituie:
a. incercari de a realiza un compromis intre nevoi vitale interne si cerinte externe;
b. incercari de a realiza un compromis intre dorinte si norme;
c. maniere de reactie normale in masura in care realizeaza compromisuri eficiente si permit adaptarea.
a. |
a+b |
b. |
b+c |
c. |
a+b+c |
ANS: C
85. Care este conditia refularii :
a. |
scopul pulsional sa provoace neplacere in loc de placere ; |
b. |
scopul pulsional sa provoace placere in loc de neplacere ; |
c. |
individul sa fi depasit complexul Oedip. |
ANS: A
86. Introiectia:
a. este mecanismul de aparare prin care obiectele sunt trecute, in mod fantasmatic, din "exterior" in "interior";
b. se fundamenteaza pe incorporare, ca prototip corporal al mecanismului;
c. reprezinta prototipul identificarii;
a. |
a+b+c |
b. |
b+c |
c. |
a+b |
ANS: A
87. Formatiunea reactionala:
a. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter opusa dorintei refulate;
b. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter care sprijina dorinta refulata;
c. fundamenteaza formarea majoritatii trasaturilor de caracter.
a. |
a+b+c |
b. |
a+c |
c. |
b+c |
ANS: B
88. Gandirea logica este prototipul normal al urmatorului mecanism de aparare:
a. |
proiectie; |
b. |
izolare; |
c. |
introiectie; |
d. |
denegare. |
ANS: B
89. Conform lui A. Ombredane proiectia poate fi de tip:
a. specular;
b. simetric;
c. catarctic;
d. complementar.
a. |
b+c+d |
b. |
a+b |
c. |
b+c |
d. |
a+c+d |
ANS: D
90. Din perspectiva comunicarii simbolice, in categoria semnelor intra:
a. emblema;
b. atributul;
c. simbolul;
d. alegoria;
e. analogia.
a. |
a+b+c+e |
b. |
a+b+d |
c. |
a+c+e |
d. |
b+d+e |
e. |
a+b+d+e |
ANS: E
91. Comuinicarea nonviolenta presupune:
a. |
reprimarea furiei; |
b. |
evitarea surselor conflictului (a frustrarii, a furiei etc.); |
c. |
contactul personal cu sursele conflictului; |
ANS: C
92. Orice comportament violent are ca sursa:
a. |
o forma interioara de violenta, de "atac" intern generat de conflicte interne; |
b. |
situatia, contextul in care se afla individul; |
c. |
incapacitatea individului de a-si reprima agresivitatea. |
ANS: A
93. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune constatarea faptului ca destinul celuilalt:
a. |
este cauza trairilor noastre; |
b. |
nu este cauza trairilor noastre; |
c. |
este cauza destinului nostru. |
ANS: B
94. Exprimarea nonviolenta a furiei presupune:
a. contactul cu nevoile nesatisfacute;
b. exprimarea dorintelor personale in locul gandurilor si a expresiilor acuzatoare;
c. distragerea atentiei si autolinistirea mentala.
a. |
a+b+c |
b. |
a+b |
c. |
b+c |
ANS: B
95. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul "Seful meu este prietenos" este:
a. |
observatie; |
b. |
evaluare; |
c. |
analogie. |
ANS: B
96. In comunicarea nonviolenta, furia:
a. |
nu trebuie exprimata sub nici o forma; |
b. |
poate fi exprimata ca o traire personala; |
c. |
trebuie eliminata; |
ANS: B
97. Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul "Ioana este o persoana buna la suflet" este:
a. |
evaluare; |
b. |
observatie; |
c. |
sinteza. |
ANS: A
98. Transmiterea de mesaje de tip judecata sau concluzie generala:
a. nu permit un bun contact uman;
b. determina distantarea interpersonala si cantonarea la nivelul generalitatii;
c. faciliteaza comunicarea nonviolenta.
a. |
a+b |
b. |
a+b+c |
c. |
b+c |
ANS: A
99. Capacitatea de a oferi celuilalt (respect, afectiune etc.) este:
a. semnal al slabiciunii Eului;
b. simetrica celei de a primi (respect, afecttiune etc.);
c. un bun indicator pentru nivelul stimei de sine.
a. |
a+b+c |
b. |
a+b |
c. |
b+c |
ANS: C
100. In ordinea comunicarii persuasive, nevoia de a expune un mesaj si nevoia ca acesta sa fie receptat ca atare este:
a. |
cu atat mai redusa cu cat convingerea personala in autenticitatea mesajului este mai mare; |
b. |
cu atat mai mare cu cat convingerea personala in autenticitatea mesajului este mai mare; |
ANS: B
101. In scop persuasiv s-a operat experimental cu variabile precum:
a. implicarea subiectului;
b. repetarea mesajului;
c. clarificarea mesajului;
d. distragerea atentiei.
a. |
a+b+c+d |
b. |
b+c+d |
c. |
a+c+d |
d. |
a+b+d |
ANS: D
102. In ce situatie distragerea atentiei reprezinta un factor favorabil persuasiunii ?
a. |
in cazul unei argumentari de nivel inalt; |
b. |
in situatia unei argumentari modeste; |
c. |
in orice situatie. |
ANS: B
103. Persuasiunea presupune manipularea:
a. identitatii;
b. a spatiului personal;
c. a normelor care guverneaza relatia.
a. |
a+b+c |
b. |
a+c |
c. |
b+c |
ANS: A
104. Modelele prelucrarii sistematice-euristice afirma faptul ca are sanse mai mari de a produce o schimbare atitudinala un mesaj care foloseste:
a. |
ruta periferica sau prelucrarea euristica; |
b. |
ruta centrala si prelucrarea sistematica; |
c. |
ambele rute sunt la fele de eficiente. |
ANS: A
105. Din perspectiva comunicarii persuasive, atunci cand subiectul examineaza motivat si atent mesajul, fiind influentat de puterea si calitatea argumentelor, acesta se inscrie pe:
a. |
calea centrala; |
b. |
calea periferica; |
c. |
calea zonala. |
ANS: A
106. Un mesaj care foloseste calea periferica, cu prelucrare euristica:
a. |
are sanse mai mici in a produce schimbari atitudinale decat mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica; |
b. |
are sanse mai mari in a produce schimbari atitudinale decat mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica; |
c. |
are celeasi sanse in a produce schimbari atitudinale precum mesajul care se inscrie pe calea centrala, cu prelucrare sistematica; |
ANS: B
107. In negociere, pozitia de deschidere este:
a. |
mai mica decat obiectivul maxim propus; |
b. |
mai mare decat obiectivul maxim propus; |
c. |
egala cu obiectivul maxim propus. |
ANS: B
108. Enuntul "A fi demn inseamna a nu fi de acord cu ceea ce ni se cere in aceasta institutie" este o ilustrare a erorii de argumentare denumita:
a. |
apelul la popor; |
b. |
apelul la autoritate; |
c. |
apelul la traditie; |
d. |
apelul la relatie. |
ANS: A
109. In negociere, pozitia obiectiv (PO):
a. reprezinta nivelul realist de atingere al obiectivelor, nivel care anticipeaza nevoile celor doua parti;
b. este ceea ce se poate obtine de la partener fara a-i leza interesele, cat si ceea ce se crede ca trebuie "aparat" in fata partenerului;
c. are un caracter mai "realist" decat obiectivul maximal si este intotdeauna superioara pozitiei de ruptura.
a. |
a+c |
b. |
b+c |
c. |
a+b+c |
ANS: C
110. Carui tip de mecanism al persuasiunii apartine "conformarea la imaginea de sine autoatribuita":
a. |
afectiv; |
b. |
cognitiv; |
c. |
comportamental; |
d. |
atitudinal. |
ANS: C
111. Probabilitatea schimbarii atitudinale creste daca nivelul de anxietate este:
a. |
scazut; |
b. |
moderat; |
c. |
ridicat. |
ANS: B
112. Situatia sugestiva presupune ca:
a. subiectul sa dispuna de alternativa de a nu se supune mesajului;
b. sa existe control constient al mesajului;
c. functia de prelucare cognitiva sa fie minimizata.
a. |
a+b |
b. |
a+c |
c. |
b+c |
ANS: B
113. Printre tehnicile de influenta sugestiva se afla:
a. repetarea mesajului;
b. apelul la afecte;
c. utilizarea contrastata de mesaje cu potential anxiogen;
d. utilizarea de lamuriri.
a. |
b+c |
b. |
a+c+d |
c. |
b+c+d |
d. |
a+b+c |
ANS: D
114. Pentru A. Adler inferioritatea:
a. este constitutiva ;
b. este constientizata ca sentiment de neimplinire si insecuritate ;
c. stimuleaza permanent la adaptare, gandire prospectiva si actiune.
a. |
a+c |
b. |
b+c |
c. |
a+b+c |
ANS: C
115. Printre indicatorii deficientei empatice se afla nevoia de:
a. a analiza;
b. a lauda;
c. a propune solutii;
d. a tutela.
a. |
a+b+c |
b. |
a+b+c+d |
c. |
a+b |
d. |
b+c+d |
ANS: B
116. Empatia:
a. presupune un raspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si trairile celuilalt;
b. consta, esential, in capacitatea de transpunere in situatia celuilalt;
c. este un efect al identificarii masive cu interlocutorul.
a. |
a+b+c |
b. |
a+b |
c. |
b+c |
ANS: B
117. Empatia presupune:
a. |
capacitatea de "continere" prin situarea "Eului observator" intr-o pozitie mediana fata de sine si celalalt; |
b. |
reflectarea trairilor celuilalt in palier rational; |
c. |
capacitatea de intelegere cognitiva. |
ANS: A
118. Incercarea autentica de a-l intelege pe celalalt:
a. trebuie "marcata" prin mimica, gestica, privire etc.
b. este perceputa ca atare de interlocutor;
c. trebuie "marcata" prin intrebari de control;
d. poate sa ia forma tacerii verbale.
a. |
a+b+d |
b. |
b+c |
c. |
a+b |
d. |
b+d |
ANS: D
119. Eficienta in comunicare este indicata prin faptul ca interlocutorii:
a. se refera la sine intr-o maniera directa;
b. depersonalizeaza discursul;
c. isi asuma afecte, reprezentari si comportamente.
a. |
a+c |
b. |
b+c |
c. |
a+b |
ANS: A
120. Indicatorii deficientei empatice sunt:
a. intreruperea brutala a celuilalt;
b. normarea, etichetarea, moralizarea;
c. interpretarea hazardata;
d. interventia cliseu.
a. |
b+c |
b. |
a+b+c+d |
c. |
c+d |
d. |
b+c+d |
ANS: B
121. Indicatori ai atitudinii defensive cu efect negativ in comunicare sunt:
a. a evalua, a invinovati;
b. a moraliza;
c. a eticheta;
d. a comanda, a fi directiv;
e. a lauda;
a. |
a+c+e |
b. |
b+c+d+e |
c. |
a+b+c+d |
d. |
b+d+e |
e. |
a+b+c+d+e |
ANS: E
122. Comunicarea autentica:
a. se sustine pe capacitatea creativa de a parasi "schemele" cognitive si afective personale in speranta de a trai realitatea intr-o maniera diferita, apropiata de modul in care o resimte interlocutorul;
b. presupune folosirea predominanta a logicii si a stategiilor de argumentare;
c. este o forma de oglindire reciproca a trairilor care nu se poate petrece fara confirmarea reciproca a modului in care fiecare este reflectat.
a. |
a+b |
b. |
b+c |
c. |
a+c |
ANS: C
123. Din perspectiva comunicarii cu sine, Eul personal este alcatuit din elemente precum:
a. eul fizic;
b. eul mental;
c. eul destructurat;
d. eul observator.
a. |
a+b+c+d |
b. |
a+c+d |
c. |
b+c+d |
d. |
a+b+d |
ANS: D
124. Comunicarea cu sine:
a. este o cale de experienta personala, empirica, fara corelate cultural doctrinare;
b. presupune abolirea functiilor reflexive ale constiintei;
c. se refera la sentimentul plenar al fiintei, gratie unei perspective holiste, experientiale, asupra lumii.
a. |
a+b+c |
b. |
a+b |
c. |
b+c |
ANS: A
125. Pluralul politetei:
a. reprezinta invocarea unui context grupal intr-unul de comunicare binar;
b. se constituie prin invocarea tertului;
c. origineaza in imperiul roman dintr-un context "administrativ";
d. se intemeiaza pe nevoia individului de a nu se afla singur in compania strainului, resimtit ca potential periculos.
a. |
b+c |
b. |
b+c+d |
c. |
a+b+c+d |
d. |
a+c+d |
ANS: C
126. Printre motivatiile nevoii de a fi in cuplu se afla:
a. capacitatea de traire fericita solitara;
b. renastere afectiva;
c. descoperirea identitatii si a sensului personal;
d. compensarea frustrarilor inevitabile produse de cotidian;
e. echilibrare si implinire.
a. |
b+c+d |
b. |
a+b+c+d |
c. |
a+b+c+d+e |
d. |
b+c+d+e |
e. |
a+b+c |
ANS: D
127. Printre motivatiile respingerii vietii in cuplu se afla:
a. sentimentul infernului sufocant al datoriei,
b. senzatia incacceptabila de control exercitat de partener;
c. senzatia incacceptabila de agresiune exercitata de partener.
a. |
b+c |
b. |
a+b+c |
c. |
a+b |
ANS: B
128. In cadrul primei intalniri (comunicarea de cuplu):
a. este declasata o starea de orientare in care se tatoneaza trairile generate de interlocutor;
b. ca reprezinta o secventa generatoare de tensiuni,
c. se incearca "clasificarea" celuilalt in "bun" sau "rau", pentru a-l evita sau a declansa strategii de apropiere.
a. |
a+b+c |
b. |
a+b |
c. |
b+c |
ANS: A
129. Obedienta:
a. are ca sursa placerea de a fi judecat, respins, indepartat;
b. are ca sursa nevoia de a mentine relatia cu pretul ocultarii caracteristicilor de prestanta;
c. este o forma de control a limitelor relatiei prin care se evita abandonul.
a. |
a+b+c |
b. |
a+b |
c. |
b+c |
ANS: C
130. Din perspectiva comunicarii nonviolente, unica schimbare posibila a "lumii" sub aspectul violentei se poate petrece numai:
a. in spatiul intern al propriei persoane;
b. prin conditionarea si schimbarea persoanelor care ne agreseaza;
c. prin exersarea compasiunii fata de sine.
a. |
a+b |
b. |
a+c |
c. |
b+c |
ANS: B
131. Scenariul imaginar care constrange individul la violenta interioara are urmatoarele secvente:
a. expresia nevoilor si dorintelor genereaza neaparat dezaprobarea celuilalt (persoana semnificativa);
b. expresia nevoilor si dorintelor genereaza neaparat aprobarea celuilalt (persoana semnificativa);
c. dezaprobarea este o forma de pedeapsa care, initial exterioara, devine interna si produce culpabilitate.
a. |
a+b |
b. |
b+c |
c. |
a+c |
ANS: C
132. In ordinea comunicarii de cuplu, raportul dintre partenerul actual (asa cum este resimtit la prima intalnire) si structurile "interne" de relatie semnificative, poate fi de:
a. similaritate-continuitate;
b. similaritate-noutate;
c. diferenta-opozitie;
d. diferenta-noutate.
a. |
a+b+d |
b. |
a+b+c+d |
c. |
b+c+d |
d. |
a+c+d |
ANS: D
133. Conform perspectivei psihanalitice, care sunt fortele care se opun principiului placerii:
a. realitatea;
b. pulsiunea;
c. conflictele si sciziunile din psihism.
a. |
b+c |
b. |
a+c |
c. |
a+b+c |
ANS: B
134. Conform viziunii lui Freud, in care principiul placerii este anulat :
a. nevroza traumatica;
b. joaca copiilor;
a. |
a+b |
b. |
a |
c. |
b |
ANS: A
135. Ajustarea distantelor afective in comunicare de cuplu se face prin "jocul" permanent dintre:
a. dominare-obedienta;
b. rigiditate-flexibilitate;
c. bucurie-tristete;
d. putere-slabiciune.
a. |
a |
b. |
a+b |
c. |
a+b+c |
d. |
a+b+c+d |
ANS: D
136. Care sunt functiile psiho-sociale ale idealului:
a. coaguleaza si mentine reteaua sociala, imprimand sens comun;
b. anima orice dragoste si este vectorul exemplar de comuniune;
c. fundament axiologic.
a. |
b+c |
b. |
a+c |
c. |
a+b |
d. |
a+b+c |
ANS: D
137. In viziunea psihanalitica a comunicarii de cuplu, iubirea pasionala:
a. nu se petrece intre doi individizi, ci "intre" acelasi individ in doua ipostaze;
b. constituie una dintre starile in care noi suntem cei mai inchisi in fata lumii;
c. este un exercitiu de "saracire" a Eului in favoarea obiectului iubit.
a. |
a+b |
b. |
b+c |
c. |
a+c |
d. |
a+b+c |
ANS: D
138. Intr-un cuplu fericit:
a. prin comunicare se incearca cunoasterea Celuilalt, a problemelor si expectantelor sale;
b. mesajele nu sunt contradictorii: decalajul dintre palierul analogic si cel digital sunt minime;
c. comunicarea este represiva: nu se verbalizeaza starile si nevoile vitale ale partenerilor.
a. |
a+c |
b. |
a+b |
c. |
a+b+c |
ANS: B
139. Intr-un cuplu nefericit:
a. prin comunicare se refuza ofensiv si defensiv cunoasterea Celuilalt;
b. comunicarea permite expresia reala a trairilor, indiferent de coloratura acestora;
c. mesajele reflecta fenomenul de duble-bind: decalaj masiv intre ceea ce se declara si modul in care se traieste declaratia;
a. |
a+b |
b. |
b+c |
c. |
a+b+c |
d. |
a+c |
ANS: D
140. Intr-un cuplu fericit:
a. |
problemele din cuplu sunt discutate si precizate, fara implicatii asociative ale intregii relatii; |
b. |
celalalt este considerat amenintator ca personalitate si, de aceea, existenta relatiei este conditionata de modificari ale personalitatii si comportamentului. |
ANS: A
141. Intr-un cuplu nefericit:
a. |
Problemele nu pot fi precizate fara a angrena intreaga relatie si a o pune sub semnul intrebarii; |
b. |
celalalt este acceptat conditionat ca personalitate, dar neconditionat ca partener: alteritatea este acceptata si nu conduce la ruperea relatiei. |
ANS: A
142. Coform psihanalistului Donald Winnicott, pentru ca un copil sa se poata dezvolta echilibrat trebuie ca mama sa sa fie:
a. |
foarte buna; |
b. |
suficient de buna; |
c. |
distanta. |
ANS: B
143. Grupul, in forma sa restransa de criteriul interactiunii directe:
a. este un ansamblu de indivizi:
b. presupune aderarea la un set de reguli (in)formale;
c. presupune angajarea intr-o activitate comuna.
a. |
b+c |
b. |
a+b+c |
c. |
a+c |
ANS: B
144. Structura grupala este mentinuta gratie a trei forme de relatie si comunicare:
a. dependenta;
b. apropiere;
c. departare-agresiune;
d. lipsa.
a. |
a+b |
b. |
a+c |
c. |
b+c |
d. |
a+b+c |
ANS: D
145. Liderul autocratic:
a. este cel care decide singur;
b. nu se refera decat la sine si nu la grup;
c. asigura o conducere resimtita ca autoritar justa, intelegatoare, buna, care confera un sentiment de protectie si securitate.
a. |
b+c |
b. |
a+b+c |
c. |
a+b |
ANS: C
146. Liderul democratic:
a. explica, anima grupul;
b. da ordine, nu participa la munca.
c. participa, se considera parte a grupului;
a. |
a+c |
b. |
b+c |
c. |
a+b |
ANS: A
147. Liderul neimplicat:
a. sustine relatiile interpersonale, creativitatea si importanta pozitiei fiecarui membru al grupului;
b. reprezinta o autoritate slaba, absenta, retrasa;
c. nu ajunge sa coaguleze efortul colectiv, pentru ca se retrage dupa ce a indicat sarcina, intrerupand orice fel de comunicare.
a. |
a+c |
b. |
a+b+c |
c. |
a+b |
d. |
b+c |
ANS: D
148. Daca grupul este supus, prin natura sarcinilor, unor importante presiuni externe, care stilul de conducere adecvat:
a. |
autoritar; |
b. |
democratic; |
c. |
neimplicat. |
ANS: A
149. Stilul de conducere:
a. este un rezultat al capacitatilor adaptative ale individului aflat intr-un context grupal;
b. nu poate fi "fabricat" prin corectii cognitive;
c. este exprimat prin dispozitiile afective, caracteriale si cognitive.
a. |
a+c |
b. |
a+b |
c. |
b+c |
d. |
a+b+c |
ANS: D
150. Care sunt formele de reactiilor a indivizilor fata de fenomenul grupal al uniformizarii atitudinilor:
a. conformism;
b. nehotarare;
c. rebeliune.
a. |
a+b+c |
b. |
b+c |
c. |
a+b |
d. |
a+c |
ANS: A
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1944
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved