Prezentare- Comunicarea de masa

Prezentare- Comunicarea de masa

Lucrarea de fata este structurata pe trei capitole, incheindu-se cu o parte practica in care sunt surprinse audientele posturilor de televiziune din perioada ianuarie-aprilie 2007 pe piata divertismentului. Analiza prin comparatie este metodologia prin care s-a strucurat partea practica a acestei lucrari, datele survenind prin sursa TNS-AGB, companie de masurare a audientei in Romania.

Cel dintai capitol aduce lamuriri privind notiunea generala de comunicare de masa, deseori confundata cu mass media. Prin conceptul de masa se face o despartire intre cultura inalta, elitista si cultura de masa, productia de masa, consumul de masa. De aceea, pentru a evita termenul, unii teoreticieni prefera notiunea de canale (tehnici) de difuzare colectiva.

Dintre caracteristicile comunicarii de masa, prima care poate fi mentionata este ca emitatorul noii realitati este o institutie, o organizatie specializata, o "persoana institutionalizata" (Schramm), iar in locul receptorului putem vorbi de o "lume a receptorilor" ce cuprinde grupuri, colectivitati largi, mase eterogene, dispersate geografic, oameni care nu se cunosc intre ei, care nu impartasesc o cultura, o religie sau o limba comuna, dar pe care ii leaga consumul unor mesaje mass media si eventual trairea unor stari asemanatoare.

Mesajele transmise au un continut simbolic, fiind preluate si interpretate de receptori in functie de structura acestora cognitiva, in functie de interese, valori si asteptari.

Aceste mijloace de comunicare in masa au atras dupa ele o serie de efecte care s-au multiplicat in cascada si care, de asemenea sunt amintite in capitolul doi al lucrarii mele.

Daca primul capitol se refera la notiunea de comunicare de masa ca si concept, definitie, capitolul al doilea pune accent pe industrializarea acestui tip de comunicare si transformarea informatiei intr-o marfa vanduta unor potentiali consumatori, cum afirma Denis McQuail.

Explozia tehnologica a oferit o imensa diversitate de solutii-cartile tiparite in tiraje de masa-cu ajutorul inventiei lui Gutenberg, posibilitati de inmagazinare a datelor candva greu de imaginat, aparitia radioului, a televiziunii, a calculatorului, toate au marit considerabil volumul audientei la nivelul milioanelor de oameni. Mesajele au ajuns sa nu cunoasca decalaj intre momentul transmiterii si cel al receptarii. Astfel, intre emitator si receptor s-a interpus un angrenaj tehnologic datorita caruia comunicarea mediata a devenit comunicare de masa.

De la primele carti produse cu tiparul lui Gutenberg, pana la calculatorul atat de utilizat si in presa in zilele noastre, in toti acesti ani s-a remarcat o scadere a preturilor. Cu cat un produs din sfera comunicarii de masa este cunoscut de un public mai numeros, cu atat pretul accesului la acel produs este mai mic.

Rezultatul a fost o industrializare a comunicarii de masa, adica: standardizare, producere dupa principiul benzii rulante, evitarea unicitatii si aplicarea legilor economiei de piata in defavoarea judecatii de ordin estetic, filosofic, moral.

Diversitatea receptorilor ii obliga pe emitatori sa aplice asa numitul principiu al numerelor mari, adica mesajele trebuie sa fie accesibile unui numar cat mai mare de oameni, sa fie eliberate de elemente de stricta specialitate, sa fie usor vandabile, mereu innoite, supuse schimbarii. De aici se ajunge la razboiul ratingurilor intre televiziuni, la o concurenta feroce intre canale, fiecare luptand pentru a-si acapara publicul.

Batalia finala se da pe piata divertismentului, aspect subliniat in cel de-al treilea capitol al lucrarii. Se naste astfel omul mijlociu, cum il numea Edgar Morin, personaj dependent total de mass media, cu pretentii reduse de culturalizare, care se multumeste si traieste prin facil.

Efectul pe termen lung este pierderea capacitatii de analiza, de critica si transformarea telespectatorului intr-un consumator care reactioneaza emotional, fiind astfel usor de manipulat.

Emitatorii tind sa ignore acel grup mic de oameni cu gusturi sofisticate si capacitate intelectuala mare, pentru a ajunge la cat mai multi consumatori nepretentiosi intelectual.

Studiul de caz surprinde tocmai aceasta legatura a publicului care merge pana la dependenta, cel mai mare rating dintr-o zi realizandu-l tot emisiunea de divertisment, reality show-ul.

Astfel, in tabelele si graficele prezentate in lucrare se poate observa ca Pro TV cu "Dansez pentru tine" si TVR 1 cu "Surprize-Surprize" au facut cele mai bune audiente in televiziune la capitolul divertisment, in perioada scursa intre 15 februarie si 16 martie. Editia din 16 martie a emisiunii de la Pro TV a inregistrat peste 1,2 milioane de telespectatori, in vreme ce editia din 3 martie a "Surprize-Surprize" a inregistrat 1,1 milioane de telespectatori.

In topul primelor 10 emisiuni ca audienta se mai regasesc Antena 1 cu "Piata Divertis", Gala Unicef de pe TVR1 din 17 februarie, doua emisiuni de la Antena 1     si o emisiune "Tradati in dragoste de la Prima TV. Diferenta dintre locul intai si locul 10 este de aproape 9 puncte de rating, care se traduc in termeni cantitativi intr-o diferenta de peste 800.000 de telespectatori.

Primul trimestru al anului s-a remarcat in domeniul divertismentului televizat prin aparitia Kanal D. Cele mai grele pierderi le-a suferit Pro TV, care a ramas fara Vacanta Mare si fara o parte din echipa de la La Bloc.

Mai nou, pentru a ridica ratingul jurnalelor de stiri, televiziunile au introdus un concept nou prin care prezentatorii au rol activ, dialogheaza intre ei, glumesc, isi pun intrebari pentru a crea dinamism, relaxare, pentru a insera exact aceleasi stari pe care le da o emisiune de divertisment: escapism, evadare din cotidian, regasirea propriei persoane in povestea de pe ecran. Ratingurile jurnalelor de stiri incluse in lucrare dovedesc acest aspect.

Un alt exemplu poate fi "Buletinul meteo", care de asemenea incepe sa fie pus in scena in moduri teatrale.

De aceea, observatia lui Neil Postman este cat se poate de indreptatita: "Problema esentiala nu este aceea ca televiziunea ne ofera divertisment, ci ca ea trateaza toate subiectele in forma divertismentului.