Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Psihologia Comunicarii – test grila

Cominicare

+ Font mai mare | - Font mai mic



Psihologia Comunicarii – test grila

Este posibil ca doua personalitati sa nu comunice ?




a. da

b. nu

c. depinde de situatie

Obiect de studiu al psihologiei comunicarii este:

a. comunicarea despre comunicare;

b. similar celui al psihologiei generale;

c. comunicarea despre modalitatile in care se comunica

a. b+c

b. a+b

c. a+c

Prin comunicare:

a. se constituie lumea interna a subiectului;

b. se degaja tensiuni intrapsihice;

c. se asambleaza o perspectiva asupra lumii;

d. un individ isi poate constitui o reprezentare privind starea interna a sa si a aproapelui

sau.

a. a+c+d

b. a+c+d

c. b+c

d. a+b+c+d

In cazul modelului transmiterii „energiei” (ilustrat prin lovirea unei pietre cu piciorul)

cauzalitatea este:

a. circulara

b. liniara

c. vectoriala

Comunicarea este un proces:

a. de schimb, substantial, energetic, informational inter-sistemic;

b. care instituie o relatie complexa intre surse;

c. care poate fi transpus cu exactitate intr-un model matematic.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Limbajul simbolic (al logicii matematice) se refera la:

a. realitatea imediat inconjuratoare;

b. ce este realitatea;

c. la obiectele aflate in diferite raporturi, care alcatuiesc stari de fapt;

d. cum este realitatea.

a. a+b+c+d

b. c+d

c. a+b+c

d. a+c+d

Limbajul notional (al logicii traditionale):

a. nu se refera la raporturile dintre obiecte;

b. se refera la ceea ce este fiecare obiect, la esenta sa;

c. permite reflectarea realitatii;

a. a+c

b. a+b+c

c. a+b

Limbajul categorial (al logicii speculative):

a. permite surprinderea dinamicii in care sunt angajate obiectele;

b. utilizeaza forme de reproducere exprimate prin categorii;

c. contureaza esentele obiectelor;

d. raspunde la intrebarea cum a fost, cum este si cum va fi un obiect.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+d

d. a+b+c+d

Comunicarea indeplineste functii precum:

a. informare;

b. pozitionare;

c. normare;

d. influentare;

e. contact afectiv;

a. a+b+c+d+e

b. a+b+c+d

c. a+b+c

d. a+b

e. a

Paradigma consta:

a. intr-un ansamblu coerent de reprezentari care „servesc drept cadru de referinta

comunitatilor de cercetatori;

b. intr-o serie de repere prin care „realitatea” este decodata si „reconstruita” sub forma

unor reprezentari stiintifice;

c. dintr-o serie de algortimi cu valoare absoluta in privinta capacitatii predictive a stiintei.

a. a+c

b. b+c

c. a+b

Cum influenteaza o paradigma modul in care este inteles fenomenul comunicarii:

a. determina maniere specifice de raportare la comunicare;

b. propune reprezentari specifice despre lume;

c. intrucat realitatea este elementul central, exercita o influenta minima;

a. a+c

b. a+b

c. b+c

Cunoasterea aprofundata a individului este un demers situat intr-o perspectiva:

a. emica;

b. nomotetica;

c. etica;

d. idiografica.

a. b+c+d

b. b+d

c. a+c+d

d. a+d

Diferitele paradigme ale comunicarii se distribuie, in raport cu modelul clasic elaborat de C. F.

Shannon, asupra:

a. emitatorului si receptorului;

b. palierului preconstient;

c. fenomenelor de (de)codare;

d. canalului de comunicare;

e. retroaferentatiei.

a. a+b+c

b. d+e

c. a+c+d+e

d. b+d+e

e. a+c+d

Paradigmele comunicarii pot sa „gliseze” teoria intre „polii”:

a. intrapsihic;

b. heterogenetic;

c. intersubiectiv;

d. alogenetic.

a. a+b+d

b. b+d

c. a+d

d. a+c

Paradigma structurala considera de maxima importanta:

a. palierul intrapsihic;

b. are ca obiect de studiu comportamentul;

c. palierul intersubiectiv;

d. personalitatea.

a. a+b

b. a+d

c. b+c

d. a+b+d

Teoria psihanalitica arata ca resorturile comunicarii pot fi surprinse prin intermediul:

a. cognitiei individului;

b. dorintelor individului;

c. analizei continutului comunicarii;

d. raspunsului expresiv-represiv al dorintelor.

a. b+c+d

b. a+c+d

c. b+d

d. a+b+c+d

Conform lui S. Freud:

a. obiectul este creat de catre pulsiunea subiectului;

b. obiectul exista a priori;

c. obiectul nu exista

Paradigma structurala se refera in special la perspectiva:

a. dinamica asupra psihismului;

b. economica asupra psihismului;

c. topica asupra psihismului;

d. fenomenologica asupra psihismului;

Incepand din ce an este remaniata prima topica freudiana?

a.

b.

c.

d.

e.

Din perspectiva psihanalitica, care sunt principiile de a caror mediere tine maniera in care

comunica individul ?

a. al placerii (expresiei pulsionale imediate);

b. al datoriei (al amanarii descarcarii si implinirii nevoilor);

c. al comportamentului (al adaptarii la stimul);

d. al realitatii (al adaptarii la contextul imediat).

a. a+c

b. a+b+c+d

c. a+c+d

d. a+b+d

Psihanaliza propune un sistem al pulsiunilor ireductibile constituit din:

a. pulsiuni de viata;

b. pulsiuni de moarte;

c. pulsiuni sociale.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Din paradigma structurala psihanalitica origineaza si alte directii ale teoriei comunicarii,

precum modelul:

a. tranzactional;

b. fenomenologic;

c. proiectiv;

d. cognitiv.

a. b+c+d

b. a+c+d

c. b+d

d. a+c

Paradigma tranzactionala:

a. orienteaza interesul cercetarilor catre palierul interpersonal, interactional;

b. orienteaza interesul cercetarilor catre modalitatilor de codare-decodare ale mesajului;

c. nu eludeaza dimensiunea intrapsihica;

d. eludeaza dimensiunea intrapsihica;

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+b+c

d. a+b+d

Teoria lui Eric Berne reprezinta o adaptare a:

a. primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva;

b. celei de a doua topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva;

c. primei topici freudiene intr-o perspectiva nuantat intersubiectiva;

d. celei de a treia topice freudiene intr-o perspectiva nuantat intrasubiectiva;

In viziunea lui Eric Berne, tranzactia reprezinta:

a. unitatea actiunii sociale;

b. expresie a intelectului emitatorului;

c. un mesaj generat de o stare interioara a Eului emitatorului;

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Eul Parental este:

a. structurat conform principiului datoriei;

b. poate fi asociat imperativului trebuie;

c. poate fi asociat pricipiului placerii;

d. are o componenta limitativa;

e. are o componenta protectiva.

a. a+b+c+d+e

b. b+c+d+e

c. a+b+c+d

d. a+b+d+e

In ordine limitativa, mesajul generat de Eul parental va contine:

a. ordine;

b. judecati;

c. amenintari;

d. incurajari;

a. a+b+c

b. b+c+d

c. a+b+d

d. a+b+c+d

In ordine protectiva, mesajul generat de Eul parental:

a. va ingriji;

b. va consola;

c. va refuza.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+b

Eul parental este pentru individ sediul:

a. etic;

b. axiologic;

c. normativ.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

Eul Adult:

a. reprezinta palierul rational;

b. permite estimarea probabilitatii in diferite situatii;

c. permite decizia in raport cu elementele realitatii.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

Mesajele generate de Eul adult sunt fundamentate pe:

a. analiza;

b. imaginatie;

c. comparare;

d. negociere;

e. invatare.

a. a+b+c+d+e

b. c+d+e

c. b+c+d

d. a+c+d+e

e. a+b+c

Eul Copil indica palierul:

a. afectiv al personalitatii;

b. liber de constrangeri;

c. care delibereaza si decide;

d. centrat pe traire adaptata.

a. b+c+d

b. a+b+c+d

c. b+d

d. a+b+d

Mesajele provenite din starea de Eu Copil:

a. contin dorinta in expresia ei directa;

b. se raporteaza la principiul datoriei;

c. sunt centrate pe rezolvarea situatiilor;

d. sunt sustinute de afecte pozitive sau negative.

a. a+c

b. b+d

c. a+d

d. a+c+d

In viziunea lui Berne, tranzactiile pot fi :

a. liniare ;

b. incrucisate ;

c. complementare ;

d. similare.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

d. a+b+d

In perspectiva tranzactionala, timbrele:

a. reprezinta trairi reprimate de-a lungul istoriei subiectului;

b. reprezinta o colectie de frustrari cu efect asupra comunicarii actuale;

c. mentin individul in paternuri de comunicare, ce vor fi constituit odinioara unice

maniere adaptative la comportamentul celuilalt;

d. devin roluri prin care celalalt este determinat sa se comporte precum persoane

semnificative ale istoriei personale.

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. a+b

d. a

In cadrul sistemul propus de Scoala de la Palo comunicarea se realizeaza pe urmatoarele

„canale”:

a. analogic;

b. cosubstantial;

c. digital;



d. inchis;

a. a+b

b. a+b+c

c. b+d

d. a+c

In ordine filogenetica:

a. comunicarea analogica se situeaza inaintea celei digitale;

b. comunicarea digitala se situeaza inaintea celei analogice;

c. comunicarea analogica si cea digitala au aparut in simultan.

Limbajul analogic:

a. poseda o semantica adecvata relatiei;

b. nu poseda o semantica adecvata relatiei;

c. are o sintaxa care sa permita definitii ale naturii relatiei;

d. nu are o sintaxa care sa permita definitii ale naturii relatiei.

a. a+b

b. a+d

c. b+d

d. b+c

Conform Scolii de la Palo Alto, in domeniul relatiei, comunicarea se realizeaza sub forma:

a. analogica;

b. digitala;

c. analogica si digitala.

Mesajele analogice ofera informatii privind:

a. acordul/dezacordul;

b. continut ideatic/continut cognitiv;

c. frustrarea/gratificarea;

d. dominanta/obedienta.

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. a+b+d

d. a+c+d

Limbajul digital:

a. are o sintaxa logica deosebit de complexa;

b. are o sintaxa logica foarte simpla;

c. este lipsit de o semantica adecvata relatiei.

d. are o semantica adecvata relatiei;

a. a+c+d

b. b+c

c. a+b+d

d. a+c

Nivelul relatiei si al limbajului analogic:

a. este subordonat limbajului digital si continutului comunicarii;

b. este supraordonat limbajului digital si continutului comunicarii;

c. este comun cu cel al limbajului digital si al continutului comunicarii.

Interactiunea simetrica se caracterizeaza prin:

a. egalitate si prin minimizarea diferentelor dintre interlocutori;

b. maximalizarea diferentelor dintre interlocutori;

c. alternarea egalitatii cu maximalizarea diferentelor dintre interlocutori.

Interactiunea parinti-copil, profesor-discipol, medic-bolnav este de tip:

a. simetric;

b. complementar;

c. alternativ simetric si complementar.

Paradigma fenomenologica presupune centrarea interesului cercetarii asupra modelelor:

a. intrapsihice;

b. intersubiective;

c. intrapsihice si interesubiective.

Care sunt modalitatile de reactie la imaginea de sine a interlocutorului:

a. interogare;

b. confirmare;

c. respingere;

d. negare.

a. a+b+c+d

b. a+b+c

c. a+c+d

d. b+c+d

Efectul „Pygmalion” desemneaza:

a. nevoia de a delimita spatiul subiectiv de cel obiectiv;

b. tendinta de a atribui celorlalti elemente conforme propriilor expectatii;

c. capacitatea individului de a isi determina viata.

In perspectiva psihanalitica, Eul are sarcina de a negocia cu exigente care provin din:

a. Se, exigente pulsionale (dorinte);

b. Realitatea transcendenta, exigentele fiintei;

c. realitatea exterioara, exigentele realitatii.

a. a+c

b. b+c

c. a+b

In perspectiva psihanalitica, Eul-placere-purificat se constituie:

a. in momentul in care toate obiectele „partiale” care penalizeaza au fost proiectate ;

b. tot ceea ce este rau este „halucinat” in exterior, departe ;

c. tot este bun si diminueaza tensiunea este halucinat in actualitate si aproape.

a. a+b+c

b. b+c

c. a+c

In ce faza a dezvoltarii Eului perceptia este distrinsa de reprezentare si se poate compara

obiectul perceput cu reprezentarea sa, pentru a actualiza reprezentarea :

a. Eul-realitate ;

b. Eul realitate-definitiv

c. Eul-placere-pura.

Pentru Jung, Eul:

a. se bazeaza pe intregul camp de constiinta si pe totalitatea continuturilor inconstiente dar

nu consta in acestea;

b. este dinamizator si reglator al vietii individuale;

c. este supraordonat Sinelui;

d. parcurge un amplu proces de diferentiere si individualizare;

a. a+c+d

b. a+b+d

c. c+d

d. b+c+d

Considerarea Eului ca nucleu al personalitatii a fost favorizata de:

a. constientizarea functiilor individuale si sociale ale Eului in raport cu lumea;

b. amplificarea rolului Eului in structura personalitatii prin raportare la situatiile de

degradare si tulburare psihica;

c. nevoia de sens si autorealizare, de fericire, de armonie bio-psiho-sociala.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

Personalitatea interpersonala este personalitatea dupa cum este perceputa de indivizii cu care

se relationeaza, de membrii grupului de apartenenta pe baza:

a. naturii si structurii interactiunilor din grup;

b. a rolurilor si statutelor membrilor grupului;

c. a contributiei fiecarui membru la realizarea scopurilor comune.

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

Reactia spontana de tip „buldozer” este specifica personalitatii:

a. narcisice;

b. pasiv-agresive;

c. isterice;

d. obsesionale.

Reactia spontana de tip „delicat” este specifica personalitatii:

a. pasiv-agresive;

b. dependente;

c. isterice;

d. obsesionale.

Reactia spontana de tip „evitant” este specifica personalitatii:

a. dependente;

b. isterice;

c. pasiv-agresive;

d. obsesionale.

Care sunt caracteristicile personalitatii anxioase:

a. isi face griji disproportionate in raport cu posibilele „riscuri”;

b. se afla intr-o permanenta stare de incordare vigilenta;

c. are o permanenta stare de tensiune psihica si somatica;

d. are o inteligenta sub medie.

a. b+c+d

b. a+b+c+d

c. b+c

d. a+b+c

Carui tip de personalitate ii este specific faptul de a crede ca lumea este plina de primejdii si

mari pericole, ca trebuie sa anticipeze si sa fie pregatita pentru catastrofe:

a. dependenta;

b. isterica;

c. anxioasa;

d. pasiv-agresiva;

e. obsesionala.

Care sunt caracteristicile personalitatii paranoide:

a. este increzator in celalalt;

b. se mentine rigid in propriul univers construit prin ratiune si excluderea afectelor;

c. celalalt este pus incontinuu la indoiala.

a. b+c

b. a+c

c. a+b+c

Care sunt caracteristicile personalitatii isterice:

a. se manifesta astfel incat sa se afle permanent in centrul atentiei;

b. se adapteaza bine situatiilor;

c. discutiile se centreaza asupra trairilor propriei persoane;

d. starea sa afectiva poate oscila rapid;

e. se raporteaza la ideal si exagereaza situatiile si trairile sale.

a. b+c+d+e

b. a+b+c+d+e

c. a+d+e

d. a+b+d

e. a+c+d+e

Care sunt caracteristicile personalitatii obsesionale:

a. are o tinuta morala deosebita;

b. este perfectionist, respecte norma, legea, regula sociala;

c. ii este relativ usor sa ia o decizie;

d. analizeaza in detaliu toate aspectele realitatii.

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+b+d

d. c+d

Care sunt caracteristicile personalitatii narcisice:

a. are sentimentul excelentei si unicitatii;

b. considera normal un destin privilegiat;

c. este un bun ascultator;

d. atingerea propriilor interese ii provoaca afecte extreme manifestate agresiv.

a. a+b+d

b. b+c+d

c. a+b+c

d. a+b+c+d

Care sunt caracteristicile personalitatii dependente:

a. are nevoie de suport si aprobare;

b. suporta bine separarea;

c. nu poate risca sa ii fie invalidate convingerile sale;

d. este de acord cu opiniile celorlalti chiar impotriva propriilor interese.

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+b+c

d. a+c+d

Care sunt caracteristicile personalitatii pasiv-agresive:

a. este rezistenta la atitudinile si comportamentele celorlalti;

b. se afla intr-o relatie dificila cu autoritatea;

c. are o buna capacitate de a rezolva problemele;

d. se afla in opozitie implicita cu ceilalti.

a. a+b+c

b. a+b+d

c. b+c

d. b+c+d

Din perspectiva raportului cu personalitatea, cultura este:

a. un vast sistem comunicational al carui cod inconstient reprezinta suma modelelor

culturale care actioneaza permanent si modeleaza comportamentul individului in

societate;

b. inventarul tuturor modelelor sociale de comportament manifeste de indivizi ;

c. un univers de forme, de semnificatii si conduite simbolice care pe masura ce sunt

cunoscute si dirijate, in aceeasi masura sunt percepute intuitiv si lasate sa se petreaca,

ignorate.

a. a+b

b. a+b+c

c. b+c

Care sunt conceptele cheie ale teoriei lui Abraham Kardiner si Ralf Linton privind raportul

dintre cultura si personalitate:

a. personalitate de baza;

b. institutii primare;

c. institutii secundare;

d. sisteme introiective;

e. sisteme proiective.

a. c+d+e

b. b+c+e

c. a+b+c

d. a+b+c+e

e. a+b+c+d

Conform perspectivei paradoxale asupra comunicarii, o actiune conform bunului simt si

logicii comune poate conduce la:

a. esec;

b. succes;

c. depinde de situatie.

Care sunt prorietatile conform teoriei matematicianului francez Evariste Galois, grupul este un

ansamblu de elemente:

a. care nu au o calitate in comun;

b. comutative;

c. care contine un element neutru;

d. simetrice;

a. a+b+c

b. c+d

c. a+c+d

d. b+c+d

Conceptul de enantiodromie rerezinta o ilustrare a urmatorei proprietati a grupului (dupa cum

este inteles de Evariste Galois):

a. simetrie a elementelor

b. comutativitate a elementelor;

c. neutralitate a unui element.

Teoria tipurilor logice postuleaza urmatoarea axioma fundamentala:

a. elementul care cuprinde toti membrii unei clase poate fi totodata membru al acelei

clase;

b. elementul care cuprinde toti membrii unei clase nu poate fi totodata membru al

acelei clase;

c. elementul care cuprinde o parte din membrii unei clase poate fi totodata membru

al acelei clase.

Conform (auto)definitiei paradoxale (antinomiei semantice) „sunt incapabil sa inteleg”,

subiectul:

a. nu poate intelege;

b. are capacitatea de a intelege;

c. intelege in mica masura situatia.

Sintagme precum „Fii spontan! Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!” sunt exemple de:

a. paradoxuri logico-matematice;

b. definitii paradoxale;

c. paradoxuri pragmatice.

In mod esential, schimbarea produsa prin comportament paradoxal se caracterizeaza prin

faptul ca:

a. apare ca neasteptata, ciudata, contrara bunului simt;

b. degajeaza situatia de solutiile partiale intre care subiectul oscileaza compulsiv,



generand dileme si probleme insolubile;

c. nu se situeaza in ordinea logicii cauzale;

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

Schimbarea paradoxala se intemeiaza:

a. pe puterea prezentului;

b. pe coordonatele actuale ale starii de fapt;

c. pe viitorul individului;

d. pe ignorarea modului in care s-a ajuns la situatie (timpul trecut).

a. a+b+c

b. b+c

c. b+c+d

d. a+b+d

In categoria paradoxului pragmatic intra:

a. injonctiunile paradoxale;

b. definitiile paradoxale;

c. previziunile paradoxale.

a. a+b+c

b. a+c

c. b+c

Propozitia „Bucurestiul este trisilabic si va avea cinci milioane de locuitori” este:

a. o previziune paradoxala;

b. o injonctiune paradoxala;

c. un paradox matematic.

Ce raport este intre existenta personala (a fii) si reflectarea constienta a existentei personale (a

fii constient ca esti):

a. sunt doua tipuri logice diferite;

b. de complementaritate;

c. de similitudine.

Enuntul „eu sunt incapabil sa inteleg” este:

a. o injonctiune paradoxala;

b. o previziune paradoxala;

c. o definitie paradoxala.

Enuntul „Vreau ca tie sa-ti placa sa inveti!” este

a. injonctiune paradoxala;

b. previziune paradoxala;

c. definitie paradoxala.

Afirmatia „Nu te enerva!” este expresia unei interventii:

a. tranzactionale;

b. intemeiate pe ideea ca vointa poate produce schimbarile dezirabile;

c. de tip psihanalitic.

Dubla constrangere terapeutica are urmatoarele caracteristici:

a. presupune o relatie intensa intre cel care aplica demersul si subiect;

b. consta intr-o prescriptie conform careia subiectul este obligat sa se impotriveasca

simptomului;

c. consta intr-o prescriptie de intarire a comportamentul pe care subiectul doreste sa il

schimbe.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Conform caracteristicilor comunicarii paradoxale, unui individ suspicios i se va cere:

a. sa aiba incredere in ceea ce i se spune;

b. sa fie prudent si sa verifice veridicitatea fiecarei afirmatii;

c. sa se comporte respectuos cu ceilalti.

Care din urmatoarele comportamente sunt defensive din perspectiva constienta:

a. inhibarea sau absenta comunicarii verbale;

b. minciuna;

c. onestitatea;

d. atitudinea seductiva;

e. scuzele

a. a+b+c+d+e

b. b+c+d

c. a+b+d+e

d. b+d+e

e. a+b+d+e

Defensele, apararile Eului, constituie:

a. incercari de a realiza un compromis intre nevoi vitale interne si cerinte externe;

b. incercari de a realiza un compromis intre dorinte si norme;

c. maniere de reactie normale in masura in care realizeaza compromisuri eficiente si

permit adaptarea.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

Care este conditia refularii :

a. scopul pulsional sa provoace neplacere in loc de placere ;

b. scopul pulsional sa provoace placere in loc de neplacere ;

c. individul sa fi depasit complexul Oedip.

Introiectia:

a. este mecanismul de aparare prin care obiectele sunt trecute, in mod fantasmatic, din

„exterior” in „interior”;

b. se fundamenteaza pe incorporare, ca prototip corporal al mecanismului;

c. reprezinta prototipul identificarii;

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

Formatiunea reactionala:

a. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter opusa dorintei refulate;

b. este o atitudine, comportament, trasatura de caracter care sprijina dorinta refulata;

c. fundamenteaza formarea majoritatii trasaturilor de caracter.

a. a+b+c

b. a+c

c. b+c

Gandirea logica este prototipul normal al urmatorului mecanism de aparare:

a. proiectie;

b. izolare;

c. introiectie;

d. denegare.

Conform lui A. Ombredane proiectia poate fi de tip:

a. specular;

b. simetric;

c. catarctic;

d. complementar.

a. b+c+d

b. a+b

c. b+c

d. a+c+d

Din perspectiva comunicarii simbolice, in categoria semnelor intra:

a. emblema;

b. atributul;

c. simbolul;

d. alegoria;

e. analogia.

a. a+b+c+e

b. a+b+d

c. a+c+e

d. b+d+e

e. a+b+d+e

Comuinicarea nonviolenta presupune:

a. reprimarea furiei;

b. evitarea surselor conflictului (a frustrarii, a furiei etc.);

c. contactul personal cu sursele conflictului;

Orice comportament violent are ca sursa:

a. o forma interioara de violenta, de „atac” intern generat de conflicte interne;

b. situatia, contextul in care se afla individul;

c. incapacitatea individului de a-si reprima agresivitatea.

Exprimarea nonviolenta a furiei presupune constatarea faptului ca destinul celuilalt:

a. este cauza trairilor noastre;

b. nu este cauza trairilor noastre;

c. este cauza destinului nostru.

Exprimarea nonviolenta a furiei presupune:

a. contactul cu nevoile nesatisfacute;

b. exprimarea dorintelor personale in locul gandurilor si a expresiilor acuzatoare;

c. distragerea atentiei si autolinistirea mentala.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul „Seful meu este prietenos” este:

a. observatie;

b. evaluare;

c. analogie.

In comunicarea nonviolenta, furia:

a. nu trebuie exprimata sub nici o forma;

b. poate fi exprimata ca o traire personala;

c. trebuie eliminata;

Din perspectiva comunicarii nonviolente, enuntul „Ioana este o persoana buna la suflet” este:

a. evaluare;

b. observatie;

c. sinteza.

Transmiterea de mesaje de tip judecata sau concluzie generala:

a. nu permit un bun contact uman;

b. determina distantarea interpersonala si cantonarea la nivelul generalitatii;

c. faciliteaza comunicarea nonviolenta.

a. a+b

b. a+b+c

c. b+c

Capacitatea de a oferi celuilalt (respect, afectiune etc.) este:

a. semnal al slabiciunii Eului;

b. simetrica celei de a primi (respect, afecttiune etc.);

c. un bun indicator pentru nivelul stimei de sine.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

In ordinea comunicarii persuasive, nevoia de a expune un mesaj si nevoia ca acesta sa fie

receptat ca atare este:

a. cu atat mai redusa cu cat convingerea personala in autenticitatea mesajului este

mai mare;

b. cu atat mai mare cu cat convingerea personala in autenticitatea mesajului este mai

mare;

In scop persuasiv s-a operat experimental cu variabile precum:

a. implicarea subiectului;

b. repetarea mesajului;

c. clarificarea mesajului;

d. distragerea atentiei.

a. a+b+c+d

b. b+c+d

c. a+c+d

d. a+b+d

In ce situatie distragerea atentiei reprezinta un factor favorabil persuasiunii ?

a. in cazul unei argumentari de nivel inalt;

b. in situatia unei argumentari modeste;

c. in orice situatie.

Persuasiunea presupune manipularea:

a. identitatii;

b. a spatiului personal;

c. a normelor care guverneaza relatia.

a. a+b+c

b. a+c

c. b+c

Modelele prelucrarii sistematice-euristice afirma faptul ca are sanse mai mari de a produce o

schimbare atitudinala un mesaj care foloseste:

a. ruta periferica sau prelucrarea euristica;

b. ruta centrala si prelucrarea sistematica;

c. ambele rute sunt la fele de eficiente.

Din perspectiva comunicarii persuasive, atunci cand subiectul examineaza motivat si atent

mesajul, fiind influentat de puterea si calitatea argumentelor, acesta se inscrie pe:

a. calea centrala;

b. calea periferica;

c. calea zonala.

Un mesaj care foloseste calea periferica, cu prelucrare euristica:

a. are sanse mai mici in a produce schimbari atitudinale decat mesajul care se inscrie

pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;

b. are sanse mai mari in a produce schimbari atitudinale decat mesajul care se inscrie

pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;

c. are celeasi sanse in a produce schimbari atitudinale precum mesajul care se inscrie

pe calea centrala, cu prelucrare sistematica;

In negociere, pozitia de deschidere este:

a. mai mica decat obiectivul maxim propus;

b. mai mare decat obiectivul maxim propus;

c. egala cu obiectivul maxim propus.

Enuntul „A fi demn inseamna a nu fi de acord cu ceea ce ni se cere in aceasta institutie” este o

ilustrare a erorii de argumentare denumita:

a. apelul la popor;

b. apelul la autoritate;

c. apelul la traditie;

d. apelul la relatie.

In negociere, pozitia obiectiv (PO):

a. reprezinta nivelul realist de atingere al obiectivelor, nivel care anticipeaza nevoile

celor doua parti;

b. este ceea ce se poate obtine de la partener fara a-i leza interesele, cat si ceea ce se crede

ca trebuie „aparat” in fata partenerului;

c. are un caracter mai „realist” decat obiectivul maximal si este intotdeauna superioara

pozitiei de ruptura.

a. a+c

b. b+c

c. a+b+c

Carui tip de mecanism al persuasiunii apartine „conformarea la imaginea de sine

autoatribuita”:

a. afectiv;

b. cognitiv;

c. comportamental;

d. atitudinal.

Probabilitatea schimbarii atitudinale creste daca nivelul de anxietate este:

a. scazut;

b. moderat;

c. ridicat.

Situatia sugestiva presupune ca:

a. subiectul sa dispuna de alternativa de a nu se supune mesajului;

b. sa existe control constient al mesajului;

c. functia de prelucare cognitiva sa fie minimizata.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Printre tehnicile de influenta sugestiva se afla:

a. repetarea mesajului;

b. apelul la afecte;

c. utilizarea contrastata de mesaje cu potential anxiogen;

d. utilizarea de lamuriri.

a. b+c

b. a+c+d

c. b+c+d

d. a+b+c

Pentru A. Adler inferioritatea:



a. este constitutiva ;

b. este constientizata ca sentiment de neimplinire si insecuritate ;

c. stimuleaza permanent la adaptare, gandire prospectiva si actiune.

a. a+c

b. b+c

c. a+b+c

Printre indicatorii deficientei empatice se afla nevoia de:

a. a analiza;

b. a lauda;

c. a propune solutii;

d. a tutela.

a. a+b+c

b. a+b+c+d

c. a+b

d. b+c+d

Empatia:

a. presupune un raspuns senzitiv, adaptat si non-evaluativ la sentimentele si trairile

celuilalt;

b. consta, esential, in capacitatea de transpunere in situatia celuilalt;

c. este un efect al identificarii masive cu interlocutorul.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

Empatia presupune:

a. capacitatea de „continere” prin situarea „Eului observator” intr-o pozitie mediana

fata de sine si celalalt;

b. reflectarea trairilor celuilalt in palier rational;

c. capacitatea de intelegere cognitiva.

Incercarea autentica de a-l intelege pe celalalt:

a. trebuie „marcata” prin mimica, gestica, privire etc.

b. este perceputa ca atare de interlocutor;

c. trebuie „marcata” prin intrebari de control;

d. poate sa ia forma tacerii verbale.

a. a+b+d

b. b+c

c. a+b

d. b+d

Eficienta in comunicare este indicata prin faptul ca interlocutorii:

a. se refera la sine intr-o maniera directa;

b. depersonalizeaza discursul;

c. isi asuma afecte, reprezentari si comportamente.

a. a+c

b. b+c

c. a+b

Indicatorii deficientei empatice sunt:

a. intreruperea brutala a celuilalt;

b. normarea, etichetarea, moralizarea;

c. interpretarea hazardata;

d. interventia cliseu.

a. b+c

b. a+b+c+d

c. c+d

d. b+c+d

Indicatori ai atitudinii defensive cu efect negativ in comunicare sunt:

a. a evalua, a invinovati;

b. a moraliza;

c. a eticheta;

d. a comanda, a fi directiv;

e. a lauda;

a. a+c+e

b. b+c+d+e

c. a+b+c+d

d. b+d+e

e. a+b+c+d+e

Comunicarea autentica:

a. se sustine pe capacitatea creativa de a parasi „schemele” cognitive si afective personale

in speranta de a trai realitatea intr-o maniera diferita, apropiata de modul in care o

resimte interlocutorul;

b. presupune folosirea predominanta a logicii si a stategiilor de argumentare;

c. este o forma de oglindire reciproca a trairilor care nu se poate petrece fara confirmarea

reciproca a modului in care fiecare este reflectat.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

Din perspectiva comunicarii cu sine, Eul personal este alcatuit din elemente precum:

a. eul fizic;

b. eul mental;

c. eul destructurat;

d. eul observator.

d. a+b+d

Comunicarea cu sine:

a. este o cale de experienta personala, empirica, fara corelate cultural doctrinare;

b. presupune abolirea functiilor reflexive ale constiintei;

c. se refera la sentimentul plenar al fiintei, gratie unei perspective holiste, experientiale,

asupra lumii.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

Pluralul politetei:

a. reprezinta invocarea unui context grupal intr-unul de comunicare binar;

b. se constituie prin invocarea tertului;

c. origineaza in imperiul roman dintr-un context „administrativ”;

d. se intemeiaza pe nevoia individului de a nu se afla singur in compania strainului,

resimtit ca potential periculos.

a. b+c

b. b+c+d

c. a+b+c+d

d. a+c+d

Printre motivatiile nevoii de a fi in cuplu se afla:

a. capacitatea de traire fericita solitara;

b. renastere afectiva;

c. descoperirea identitatii si a sensului personal;

d. compensarea frustrarilor inevitabile produse de cotidian;

e. echilibrare si implinire.

a. b+c+d

b. a+b+c+d

c. a+b+c+d+e

d. b+c+d+e

e. a+b+c

Printre motivatiile respingerii vietii in cuplu se afla:

a. sentimentul infernului sufocant al datoriei,

b. senzatia incacceptabila de control exercitat de partener;

c. senzatia incacceptabila de agresiune exercitata de partener.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+b

In cadrul primei intalniri (comunicarea de cuplu):

a. este declasata o starea de orientare in care se tatoneaza trairile generate de interlocutor;

b. ca reprezinta o secventa generatoare de tensiuni,

c. se incearca „clasificarea” celuilalt in „bun” sau „rau”, pentru a-l evita sau a declansa

strategii de apropiere.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

Obedienta:

a. are ca sursa placerea de a fi judecat, respins, indepartat;

b. are ca sursa nevoia de a mentine relatia cu pretul ocultarii caracteristicilor de prestanta;

c. este o forma de control a limitelor relatiei prin care se evita abandonul.

a. a+b+c

b. a+b

c. b+c

Din perspectiva comunicarii nonviolente, unica schimbare posibila a „lumii” sub aspectul

violentei se poate petrece numai:

a. in spatiul intern al propriei persoane;

b. prin conditionarea si schimbarea persoanelor care ne agreseaza;

c. prin exersarea compasiunii fata de sine.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Scenariul imaginar care constrange individul la violenta interioara are urmatoarele secvente:

a. expresia nevoilor si dorintelor genereaza neaparat dezaprobarea celuilalt (persoana

semnificativa);

b. expresia nevoilor si dorintelor genereaza neaparat aprobarea celuilalt (persoana

semnificativa);

c. dezaprobarea este o forma de pedeapsa care, initial exterioara, devine interna si

produce culpabilitate.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

In ordinea comunicarii de cuplu, raportul dintre partenerul actual (asa cum este resimtit la

prima intalnire) si structurile „interne” de relatie semnificative, poate fi de:

a. similaritate-continuitate;

b. similaritate-noutate;

c. diferenta-opozitie;

d. diferenta-noutate.

a. a+b+d

b. a+b+c+d

c. b+c+d

d. a+c+d

Conform perspectivei psihanalitice, care sunt fortele care se opun principiului placerii:

a. realitatea;

b. pulsiunea;

c. conflictele si sciziunile din psihism.

a. b+c

b. a+c

c. a+b+c

Conform viziunii lui Freud, in care principiul placerii este anulat :

a. nevroza traumatica;

b. joaca copiilor;

a. a+b

b. a

c. b

Ajustarea distantelor afective in comunicare de cuplu se face prin „jocul” permanent dintre:

a. dominare-obedienta;

b. rigiditate-flexibilitate;

c. bucurie-tristete;

d. putere-slabiciune.

a. a

b. a+b

c. a+b+c

d. a+b+c+d

Care sunt functiile psiho-sociale ale idealului:

a. coaguleaza si mentine reteaua sociala, imprimand sens comun;

b. anima orice dragoste si este vectorul exemplar de comuniune;

c. fundament axiologic.

a. b+c

b. a+c

c. a+b

d. a+b+c

In viziunea psihanalitica a comunicarii de cuplu, iubirea pasionala:

a. nu se petrece intre doi individizi, ci „intre” acelasi individ in doua ipostaze;

b. constituie una dintre starile in care noi suntem cei mai inchisi in fata lumii;

c. este un exercitiu de „saracire” a Eului in favoarea obiectului iubit.

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. a+b+c

Intr-un cuplu fericit:

a. prin comunicare se incearca cunoasterea Celuilalt, a problemelor si expectantelor sale;

b. mesajele nu sunt contradictorii: decalajul dintre palierul analogic si cel digital sunt

minime;

c. comunicarea este represiva: nu se verbalizeaza starile si nevoile vitale ale partenerilor.

a. a+c

b. a+b

c. a+b+c

Intr-un cuplu nefericit:

a. prin comunicare se refuza ofensiv si defensiv cunoasterea Celuilalt;

b. comunicarea permite expresia reala a trairilor, indiferent de coloratura acestora;

c. mesajele reflecta fenomenul de duble-bind: decalaj masiv intre ceea ce se declara si

modul in care se traieste declaratia;

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

d. a+c

Intr-un cuplu fericit:

a. problemele din cuplu sunt discutate si precizate, fara implicatii asociative ale

intregii relatii

b. celalalt este considerat amenintator ca personalitate si, de aceea, existenta relatiei

este conditionata de modificari ale personalitatii si comportamentului.

Intr-un cuplu nefericit:

a. Problemele nu pot fi precizate fara a angrena intreaga relatie si a o pune sub

semnul intrebarii;

b. celalalt este acceptat conditionat ca personalitate, dar neconditionat ca partener:

alteritatea este acceptata si nu conduce la ruperea relatiei.

Coform psihanalistului Donald Winnicott, pentru ca un copil sa se poata dezvolta echilibrat

trebuie ca mama sa sa fie:

a. foarte buna;

b. suficient de buna;

c. distanta.

Grupul, in forma sa restransa de criteriul interactiunii directe:

a. este un ansamblu de indivizi:

b. presupune aderarea la un set de reguli (in)formale;

c. presupune angajarea intr-o activitate comuna.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+c

Structura grupala este mentinuta gratie a trei forme de relatie si comunicare:

a. dependenta;

b. apropiere;

c. departare-agresiune;

d. lipsa.

a. a+b

b. a+c

c. b+c

d. a+b+c

Liderul autocratic:

a. este cel care decide singur;

b. nu se refera decat la sine si nu la grup;

c. asigura o conducere resimtita ca autoritar justa, intelegatoare, buna, care confera un

sentiment de protectie si securitate.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+b

Liderul democratic:

a. explica, anima grupul;

b. da ordine, nu participa la munca.

c. participa, se considera parte a grupului;

a. a+c

b. b+c

c. a+b

Liderul neimplicat:

a. sustine relatiile interpersonale, creativitatea si importanta pozitiei fiecarui membru al

grupului;

b. reprezinta o autoritate slaba, absenta, retrasa;

c. nu ajunge sa coaguleze efortul colectiv, pentru ca se retrage dupa ce a indicat sarcina,

intrerupand orice fel de comunicare.

a. a+c

b. a+b+c

c. a+b

d. b+c

Daca grupul este supus, prin natura sarcinilor, unor importante presiuni externe, care stilul de

conducere adecvat:

a. autoritar;

b. democratic;

c. neimplicat.

Stilul de conducere:

a. este un rezultat al capacitatilor adaptative ale individului aflat intr-un context grupal;

b. nu poate fi „fabricat” prin corectii cognitive;

c. este exprimat prin dispozitiile afective, caracteriale si cognitive.

a. a+c

b. a+b

c. b+c

d. a+b+c

Care sunt formele de reactiilor a indivizilor fata de fenomenul grupal al uniformizarii

atitudinilor:

a. a+b+c






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1007
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site