TEHNICI DE COMUNICARE STIINTIFICA-APLICATII

1 Recenzia de carte

2.  Realizarea si prezentarea unei lucrari la o manifestare stiintifica

3  Cum se construieste un proiect de cercetare?

1 RECENZIA DE CARTE

1. Ce este o recenzie de carte?

De ce este necesara elaborarea unei recenzii de carte

2. Structura unei recenzii de carte

Prezentarea unor date preliminare

Introducere

Sumarul lucrarii (sintetizarea continuturilor cartii într-un scurt paragraf)

Analiza generala si evaluarea lucrarii

Concluzii (un scurt paragraf)

3. Pasi în redactarea unei recenzii

Obiective:

La finalul acestui capitol, cititorii vor fi în masura sa:

Îsi contureze o imagine adecvata asupra recenziei de carte

Identifice elementele de baza ale unei recenzii

Organizeze redactarea unei recenzii respectând exigentele specifice

Identifice si sa se raporteze critic noii directii de cercetare stiintifica

Elaborarea unei recenzii de carte presupune un proces laborios, stimuleaza dezvoltarea unor abilitati academice si deprinderea unor tehnici. Vom realiza în cele ce urmeaza o succinta caracterizare a recenziei, vom prezenta care este structura unei recenzii de carte, pasii care trebuie parcursi în elaborarea unei recenzii, precum si o serie de recomandari utile.

1. Ce este o recenzie de carte?

Înainte de a oferi o serie de date preliminare despre recenzia de carte este necesar sa realizam în prealabil o delimitare conceptuala între recenzia de carte si raportul de carte.

Raportul de carte are o structura închegata oferind o imagine unitara a unei carti. Prezinta succint, într-o maniera descriptiva, principalele teme abordate într-o carte fara a realiza o analiza critica a respectivelor continuturi.

Recenzie de carte nu se limiteaza doar la trecerea în revista a unor continuturi, propune o abordare critica a continutului unei lucrari a argumentelor vehiculate de autor; reliefeaza contextul specific în care cartea a fost gândita iar, în final, formuleaza o recomandare cu privire la oportunitatea parcurgerii respectivei lucrari.

Scopul declarat al unei recenzii este acela de a prezenta o scurta descriere a scopului si a principalelor teme ale unei carti de a analiza si evalua continuturile si metoda de lucru propusa, de a evidentia contributiile cartii în domeniul de studiu si de a stabili validitatea informatiilor vehiculate.

Recenziile pot cuprinde între 300 si 1000 de cuvinte. Pentru a incita posibilul cititor la lectura este important ca recenziile sa nu depaseasca limita de 1000 cuvinte.

1. De ce este necesara elaborarea unei recenzii de carte

În general, realizarea unor recenzii de carte presupune o familiarizare cu literatura de specialitate. Elaborarea unei recenzii de carte presupune în primul rând descoperirea si delimitarea unui domeniu particular de interes, dar si identificarea manierei în care oamenii de stiinta trateaza probleme specifice domeniului lor de activitate.

În procesul de elaborare a unei recenzii sunt implicate o serie de abilitati academice de baza, dintre care amintim: analiza si sinteza unor informatii complexe, întelegerea unor argumente academice, evaluarea critica a informatiilor si nu în ultimul rând abilitati de gestionare eficienta a timpului.

2. Structura unei recenzii de carte

În structura recenziei trebuie sa fie regasite urmatoarele elemente fundamentale (Misser, nd.):

O introducere în care sunt prezentate datele preliminare legate de carte si autor;

Un sumar care sa cuprinda scopul si teza fundamentala a recenziei;

Analiza si evaluarea continuturilor lucrarii;

O recomandare cu privire la oportunitatea lecturarii cartii respective.

Structura de baza a unei recenzii de carte presupune urmatoarele elemente:

2.1. Prezentarea unor date preliminare

Înainte de a trece la prezentarea unor continuturi specifice, vor fi mentionate în prealabil o serie de date de identificare preliminare despre carte, si anume: autorul, titlul integral al lucrarii, localitatea în care a fost publicata lucrarea, editura, data publicarii, numarul editiei, numarul de pagini, pret ISBN.

De exemplu:

Carmen-Olguta Brezuleanu

Metodica predarii-învatarii specialitatilor agronomice,

Ed. Tehnopress, Iasi

209 pagini, 150 RON

ISBN: 973-8377-72-2

2.2. Introducere

În aceasta sectiune este realizata o succinta descriere a lucrarii fiind prezentate detalii despre autor, recunoasterea de care se bucura în cadrul comunitatii stiintifice nationale si internationale, domeniile specifice de competenta. Sunt realizate o serie de trimiteri al titlul lucrarii si maniera în care acesta surprinde subiectul abordat, este reliefat scopul pentru care a fost elaborata lucrarea, tema centrala, argumentul dominant dar si publicul tinta caruia îi este adresata.

Pasul urmator care este prevazut în structura unei recenzii vizeaza formularea tezei, a argumentului central. Teza unei recenzii presupune o evaluare succinta a lucrarii, condensând ideea centrala care urmeaza a fi ulterior argumentata. Teza nu trebuie sa depaseasca una sau doua faze. Formularea tezei fundamentale a unei recenzii poate fi sprijinita de o serie de întrebari relevante, precum:

Care este tematica abordata în aceasta carte?

Care a fost scopul urmarit de autor? Pentru ce tip de public a fost gândita cartea? Cât de clar este delimitat subiectul tratat în carte? Tema centrala a cartii este declarata sau numai sugerata?

Cum apare aceasta carte în relatie cu cartile ce au fost scrise în acelasi domeniu de specialitate? Care este formarea initiala a autorului sau reputatia stiintifica a acestuia?

Ce alte carti au mai fost scrise de acelasi autor? Exista anumite circumstante particulare ce au dus la scrierea acestei carti

2.3. Sumarul lucrarii (sintetizarea continuturilor cartii într-un scurt paragraf). Exista doua variante în care aceasta etapa se poate regasi: fie are un statut de sine statator si prezinta o versiune condensata a continuturilor cuprinse în carte; fie poate sa fie corelata cu etapa de analiza si evaluare a cartii. În aceasta situatie (cele doua etape integrate), pe masura ce sunt prezentate temele centrale ale cartii si argumentele fundamentale, se va realiza si evaluarea lor.

Exista o serie de principii pe care trebuie sa le respectati atunci când sintetizati informatiile prezentate într-o carte si anume:

acordati aceeasi importanta fiecarei parti a lucrarii dupa cum procedeaza si autorul;

respectati ordinea de prezentare utilizata în lucrarea care recenzezi;

respectati firul logic al argumentarii;

includeti cele mai semnificative elemente (eventual inserati citate în recenzie) care sa sustina argumentele autorului;

adaptati cantitatea de informatii scopurilor pe care vi le-ati propus.

2.4. Analiza generala si evaluarea lucrarii

În aceasta etapa este dezvoltata teza fundamentala a recenziei, fiind prezentate argumentele care sustin evaluarea lucrarii în discutie. Cele mai frecvente evaluari fie sunt predominant negative, fie predominant pozitive, fie mixte. Exista o recomandare specifica în acest sens. Daca evaluarea pe care o realizati este predominant negativa (aspectele pozitive identificate fiind sporadice), este recomandata prezentarea aspectelor pozitive la început, acestea fiind urâte de cele negative, pentru a nu crea confuzii cititorilor. Argumentul forte al evaluarii trebuie prezentat întotdeauna la final pentru a obtine impactul scontat.

Evaluarea lucrarii trebuie realizata pe unitati distincte de continut. Trebuie sa demonstrati prin forta argumentelor invocate, precum si prin relevanta pasajelor extrase din lucrare, motivele pentru care cititorul este îndreptatit sa accepte evaluarea pe care o propuneti în recenzie. Pentru a facilita acest demers, pot fi utilizate o serie de întrebari adiacente. Iata câteva teme posibile ce pot fi abordate (Northey, 1993):

structura cartii: Cum este organizata cartea?

ipotezele vehiculate: Ce tip de ipoteze formuleaza autorul în prezentarea materialului?

consecventa în prezentarea continuturilor: Reuseste cartea sa ofere tot ce a fost initial propus?

validitatea informatiilor: Ce tip de date utilizeaza autorul pentru a sustine argumentele?

Stilul de prezentare: Cartea este scrisa într-un stil accesibil?

Flexibilitatea informatiilor: Cartea ridica anumite probleme care trebuie explorate ulterior?

În ce masura recomanzi aceasta carte? Ce efect a avut asupra ta aceasta lectura?

2.5. Concluzii (un scurt paragraf)

Aceasta etapa aduce din nou în atentie teza recenziei formulata si dezvoltata în sectiunile anterioare. La finalul unei recenzii trebuie sa formulati o fraza de impact (fara a exagera) care sa dea nota finala asupra lucrarii pe care ati recenzat-o. Concluzia trebuie sa se înscrie în linia argumentelor prezente anterior si sa reprezinte viziunea voastra asupra cartii.

3. PASI ÎN REDACTAREA UNEI RECENZII

Recenzia presupune atât prezentarea cât si evaluarea informatiilor propuse de o anumita lucrare surprinzând astfel, scopul lucrarii, continutul acesteia si autoritatea punctelor de vedere exprimate. Dupa ce au fost prezentate elementele de baza ale unei recenzii, în cele ce urmeaza vom puncta pasii care trebuie parcursi în colectarea si organizarea informatiilor (Walford, 1996).

Adunarea unor informatii preliminare legate de carte: înainte de a parcurge lucrarea propriu-zisa este important sa va orientati asupra unor elemente precum: titlul lucrarii – ce sugereaza acesta, prefata – daca surprinde scopul pe care autorul îl urmareste prin lucrarea propusa, cuprinsul – daca indica modul de organizare a lucrarii, cronologic, pe teme fundamentale etc.

Parcurgerea lucrarii, citirea materialului: pe masura ce materialul este lucrat este necesar sa luati anumite notite si sa va marcati pasajele relevante  care pot fi citate. În aceasta parte se realizeaza practic generala si evaluarea lucrarii.

Consultarea unor surse informationale aditionale: permite acumularea unor informatii relevante despre autor, precum: reputatia stiintifica a acestuia, domeniile de competenta, influente livresti etc.; toate acestea având drept scop identificarea autoritatii punctelor de vedere vehiculate în lucrarea supusa analizei. Consultarea unor surse aditionale permite surprinderea unor pozitii teoretice complementare celor prezentate în lucrarea analizata.

Pregatirea unei schite a materialului: notitele care au fost adunate pe parcursul etapelor anterioare trebuie revazute cu atentie si sintetizate pentru a înlesni formularea tezei fundamentale a recenziei. Este important sa respectati o ordine fireasca în prezentarea argumentelor care sustin teza fundamentala a lucrarii.

Elaborarea unei versiuni preliminare a recenziei. Prezentarea acestor informatii, structura propusa pentru orice recenzie de carte, structura ce a fost anterior prezentata.

Utilizarea feedback-ului: permite verificarea claritatii, corectitudinii, coerentei informatiilor prezentate în recenzie. În acest sens puteti solicita ajutorul unei persoane din anturajul vostru. Recenzia este oferita spre lectura dupa care sunt colectate opiniile în legatura cu aceasta.

Revizuirea versiunii preliminare: se realizeaza în acord cu o serie de recomandari, dintre care amintim:

o      Distanta de experienta recenta, alocarea unui interval de timp între elaborarea versiunii preliminare si revizuirea acesteia;

o      Citirea atenta a materialului elaborat, identificarea unor pasaje care nu sunt coerente sau suficient de clar prezentate;

o      Verificarea unor eventuale erori gramaticale;

o      Verificarea adecvarii citatelor si notelor inserate în text.

Prezentarea surselor bibliografice consultate: sunt prezentate toate sursele ce au fost utilizate în colectarea informatiilor si care au fost ulterior valorificate în recenzia elaborata. Sursele vor fi citate în conformitate cu standardele APA, prezentate în Anexa 2 a acestui manual de tehnici si abilitati academice.
Pentru ca recenzia elaborata sa satisfaca anumite criterii de succes, sunt propuse o serie de recomandari (Walford 1996).

o      Recenzia trebuie sa fie construita pe aspectele si argumentele prezentate în lucrarea vizata.

o      Nu va limitati doar la a face referire la cuprins, recenziile bune plaseaza întotdeauna cartea în contextul celorlalte lucrari publicate pe aceeasi tema si includ sugestii pentru viitoarele directii de cercetare.

o      Recenziile de succes pot face referire la modul în care a fost receptata cartea de catre comunitatea stiintifica.

Trebuie sa retineti faptul ca recenzia de carte nu se reduce la prezentarea rezumatului acesteia, nici la a spicui aspecte prezentate în prefata cartii. Ea propune o critica a continuturilor respectivei carti, îi analizeaza punctele slabe si forte, subliniaza valoarea cartii pentru domeniul de specialitate eferent.

Dupa ce ati finalizat elaborarea unei recenzii, pentru a fi siguri ca au fost parcurse toate etapele importante în elaborarea ei, realizati o scurta verificare, urmarind aspecte precum:

Prezentarea unor date generale de identificare a cartii: autor, titlul integral al lucrarii, localitatea în care a fost publicata lucrarea, editura, data publicarii, numarul editiei, numarul de pagini, pret, ISBN.

Realizarea unei introduceri succinte: punctarea unor informatii legate de autor, tema centrala a cartii, scopul acesteia etc.

Sumarul cartii: cuprinzând temele centrale si argumentele de baza prezentate de autor în carte.

Analiza si evaluarea cartii: în care se realizeaza o critica si sunt analizate continuturile.

Concluzii: este readusa în atentie teza fundamentala si este formulata o recomandare generala cu privire la carte.

1.    

2  REALIZAREA SI PREZENTAREA UNEI LUCRARI LA O MANIFESTARE STIINTIFICA

1. Rezumate pentru un congres

2. Tipuri de prezentari:

2.1. Prezentarea orala a unei lucrari, cu ajutorul programului

Microsoft Power Point, la un congres ori simpozion

2.2. Prezentarea unei lucrari sub forma de poster la un congres

Obiective:

La finalul acestui capitol vor fi în masura:

• Sa întocmeasca un rezumat pentru o lucrare stiintifica;
• Sa-si însuseasca modalitatile de realizare a diferitelor tipuri de materiale care pot fi expuse în cadrul manifestarilor academice interne si internationale;
• Sa prezinte o lucrare stiintifica în cadrul unei manifestari academice.

1. Rezumate pentru un congres

Participarea la congrese înca din vremea studentiei ar fi benefica pentru cariera viitorului absolvent, în vreme ce, dupa terminarea facultatii, congresele sunt o oportunitate de întâlnire cu cercetatori de diverse nationalitati, de confruntare si de discutare a rezultatelor obtinute, de observare a modalitatilor de abordare a problemelor specifice „bransei“ de catre altii, s.a.

Atunci când se doreste participarea la un congres trebuie parcurse urmatoarele etape:

a. Culegerea de informatii cu privire la congresele care se vor desfasura pe tematica voastra de interes. Cele mai multe si mai complete informatii pot  fi gasite, evident, pe Internet.

b. Formati-va scopuri realizabile, încât sa puteti trimite rezumatul în timp util. Urmariti termenul-limita de trimitere a acestor rezumate.

c. Informati-va pe site-ul (adresa de Internet) congresului cu privire la tematica abordata si sectiunile unde ati fi interesati sa participati. Verificati daca la aceste sectiuni se organizeaza sesiuni de comunicari sau postere;

d. Este de preferat ca prima data sa participati în calitate de auditor si sa culegeti cât mai multe informatii despre modul cum trebuie prezentata o lucrare, fie ea orala sau poster. Culegeti informatii despre durata prelegerii, modul de prezentare, mijloacele tehnice folosite, modul în care se pun întrebari si maniera de raspuns etc. Daca decideti sa participati cu o lucrare, ar fi bine sa o realizati în colaborare cu o persoana care are experiente anterioare. Am recomanda participarea la prima sesiune cu o lucrare sub forma de poster, Este o forma mai simpla de prezentare si constituie, în acelasi timp, o buna oportunitate pentru acumularea unei minime experiente de acest fel.

În vederea pregatirii si trimiterii rezumatului, trebuie parcursi urmatorii pasi: scrieti textul rezumatului respectând caracterele, marimea lor si spatiile indicate de catre organizatori. Este foarte important sa va limitati la numarul de cuvinte propus de organizatori, fara digresiuni inutile, dar respectând toate componentele rezumatului.

a. Titlul se scrie cu majuscule. Este recomandabil ca acesta sa fie scurt si clar, sa nu depaseasca 10-12 cuvinte. Apoi trebuie trecut numele autorului sau autorilor, în ordinea contributiei la elaborarea lucrarii. Întotdeauna se subliniaza numele autorului care prezinta efectiv lucrarea. Fiecare nume este urmat de un indice. Pe rândul urmator se vor explica afilierile autorilor. Daca sunt mai multi de noua autori, dupa cel de-al  noualea nume se va folosi specificatie „et. al“;

b. Afilierile se expliciteaza astfel: dupa rândul în care au fost trecuti autorii se introduc numerele de afiliere urmate de afilierea corespunzatoare. Aceasta trebuie sa precizeze: numele unitatii (departamentului/sectiei), numele institutiei (organizatiei/companiei), orasul, tara;

c. Dupa precizarea afilierilor, se lasa un rând liber. Apoi se scrie rezumatul, care trebuie sa cuprinda urmatoarele paragrafe: obiective (background), metode, rezultate, concluzii (acestea trebuie sa contina si implicatiile cercetarii). Se va evita folosirea tabelelor si a graficelor în cadrul rezumatelor.

Nu uitati sa precizati tema la care doriti sa participati cu lucrarea voastra, sp precizati forma sub care doriti sa faceti prezentarea (oral, poster) si sa precizati echipamentele de care aveti nevoie la sustinere (retroproiector, laptop, videoproiector etc.).

Prezentatorul lucrarii trebuie sa fie un foarte bun cunoscator al limbii în care va avea loc prezentarea (de obicei engleza atunci când vorbim de vorbim de congrese internationale), lucru care se va dovedi foarte util atunci când auditoriul pune întrebari.

Daca lucrarea este acceptata, veti primi o confirmare în acest sens, precizându-se totodata ora, data si locul unde va avea loc sustinerea ei. Publicarea în volumul de rezumate al congresului se face doar dupa ce se achita si taxa de participare la respectivul simpozion/congres.

Recomandari:

Încercati sa nu formulati titluri prea lungi, cu mai mult de 10-12 cuvinte.

Nu uitati sa subliniati numele celui care prezinta lucrarea.

Nu depasiti numarul de cuvinte stabilit de catre organizatori.

Conditii de trimitere a rezumatului:

Rezumatele se pot trimite prin posta clasica sub forma listata, caz în care organizatorii solicita întotdeauna si materialul pe discheta. Recomandam însa trimiterea rezumatelor prin intermediul formularelor existente întotdeauna pe pagina de Internet a organizatorilor de congrese. Primirea rezumatului este confirmata automat.

De regula, nu se accepta trimiterea rezumatelor prin e-mail.

În momentul completarii înregistrarii pe web, nu uitati sa:

Scrieti corect datele personale, fara semne diacritice;

Precizati numele si apartenenta institutionala a tuturor autorilor;

subliniati numele autorului care prezinta lucrarea;

respectati toate paragrafele rezumatului;

încadrati-va în numarul de cuvinte stabilit al rezumatului;

bifati sesiunea la care doriti sa participati;

respectati normele de tehnoredactare recomandate;

nu folositi caractere bold, italice;

precizati daca doriti prezentare orala sau poster;

precizati materialele, instrumentele, tehnica de care aveti nevoie la prezentare: videoproiector, retroproiector, laptop sau altele;

platiti taxa de participare, fara de care rezumatul nu va fi publicat, chiar daca a fost acceptat.

2. Tipuri de prezentari

2.1. Prezentarea orala a unei lucrari, cu ajutorul programului

Microsoft Power Point, la congres sau simpozion

Dupa ce lucrarea a fost acceptata pe baza rezumatului trimis si ati primit confirmarea, puteti trece la pregatirea prezentarii lucrarii, în functie de materialele auxiliare pe care le-ati solicitat.

O metoda extrem de simpla si de eleganta, în acelasi timp, este prezentarea comunicarilor orale în program Power Point (pe discheta ori CD). Foliile sunt tot mai putin utilizate. În realizarea prezentarii, urmariti paragrafele din rezumat.

Prezentarea va fi foarte clara si la obiect. Daca cineva doreste sa afle detalii, va va întreba.

Precizati obiectivele lucrarii, materialele si metodele folosite, prezentati loturile de studiu, când si unde a avut loc cercetarea. Treceti apoi la cea mai consistenta parte a lucrarii – rezultatele. Concluziile trebuie sa decurga logic. Accentuati, în cadrul concluziilor, implicatiile rezultatelor pe care le-ati gasit.

Nu supraîncarcati cadrele (slide-urile). Este recomandata folosirea graficelor si a tabelelor. Nu reluati în text ceea ce apare pe grafic. Pe fiecare cadru se recomanda maxim 8-12 rânduri de text. Este recomandabil un aranjament estetic al graficului si al textului în pagina. Puteti realiza cadrul astfel încât mai întâi sa apara imaginea grafica, iar, pe masura ce explicati, sa apara si textul sau întreaga imagine, pentru a fi urmarita de auditoriu pe toata durata expunerii acelei idei.

În general, se acorda maxim un minut pentru fiecare cadru, în functie de complexitatea informatiei surprinse de acesta. Nu va grabiti în prezentarea lor. Tineti cont de timpul pe care îl aveti la dispozitie pentru sustinerea lucrarii, minim 7-8 minute, maxim 20 de minute, cu exceptia lucrarilor în plen, care pot dura pâna la 30 de minute.

Calculati-va cu atentie timpul. Nu veti face o buna impresie daca veti fi zoriti sa încheiati, pe motiv ca timpul care vi s-a acordat a expirat si nici daca sariti peste o serie de cadre (indiferent de motivul invocat în acest scop), pentru a ajunge la concluzii.

Verificati, în ziua dinaintea sustinerii, daca discheta „se deschide“ si daca nu au intervenit alte probleme organizatorice. Verificati daca exista personal care manevreaza aparatele sau trebuie voi sa va ocupati de el.

Daca nu aveti în fata cadrele, ci ele sunt proiectate din cabina direct pe ecran, evitati sa stati cu spatele la public. Straduiti-va, întotdeauna, sa stati cu fata catre auditoriu.

Puteti sa folositi un indicator luminos (laser pointer) pentru a sublinia datele importante.

Fiti pregatiti, ca, dupa prezentari, sa raspundeti întrebarilor venite din partea auditoriului. În general, un numar mare de întrebari sugereaza interesul pe care l-a stârnit lucrarea, dar trebuie tinut cont si de factorul timp. Încercati sa raspundeti clar, scurt si la obiect (de exemplu: „Da, am urmarit si aceste aspecte si am obtinut urmatoarele rezultate“; „Nu, din pacate nu am apucat sa ne ocupam si de aceste aspecte“). Astfel de formulari fac o impresie mult mai buna decât cunoscuta replica: „Este o idee interesanta, nu ne-am gândit pâna acum, dar vom tine cont pe viitor“ etc.

Nu uitati sa:

salvati lucrarea atât pe discheta, cât si pe CD-rom;

verificati discheta cel putin cu o zi înainte de sustinere, chiar pe calculatorul pus la dispozitie de catre organizatori;

cronometrati durata prezentarii;

tineti cont si de timpul afectat întrebarilor auditoriului.

2.2. Prezentarea unei lucrari sub forma de poster la un congres

Daca ati optat pentru prezentarea sub forma de poster a lucrarii voastre, optiune pe care o încurajam în cazul primelor experiente în domeniu, trebuie sa respectati urmatoarele etape:

sa aveti lucrarea redactata în forma ei integrala, cu respectarea paragrafelor din cadrul rezumatului trimis si acceptat de comitetul organizator al congresului.

Sa stiti exact cât spatiu aveti la dispozitie pentru a expune. În general, acest spatiu depinde de cadrele de expunere existente în sala de congres, fiind de minim 1x1 metri, dar poate fi de peste 2metri înaltime. Latimea nu depaseste, de obicei, 1 m (3x3 coli A4 minim, pâna la maxim 30 de coli A4). NU se recomanda însa folosirea unui numar atât de mare de coli, caci lucrarea va fi foarte greu de urmarit si de citit, chiar de catre cei interesati de subiect. Recomandam 12 pâna la 16 cadre pentru un poster.

Sa aranjati textul lucrarii pe pagini A4, de preferinta colorate, astfel încât sa fie lizibil de la o distanta de aproximativ 1-2 metri, ceea ce impune folosirea unor caractere de peste 20, uneori chiar 24-26. Sa fie maxim 8-12 rânduri de text pe pagina.

Lucrarea trebuie sa fie bogat ilustrata cu imagini, grafice, tabele, fara a fi însa încarcata. Se poate opta pentru aranjarea computerizata a textului si a imaginilor, ca si pentru listarea tipografica a întregii lucrari pe o singura coala, de mari dimensiuni. Aceasta varianta este tot mai frecvent folosita la congresele internationale de prestigiu. Da o impresie foarte buna si de obicei foarte clara asupra lucrarii. Însa este foarte costisitoare, deocamdata.

Aspecte organizatorice ale unei sesiuni de postere

În functie de marimea congresului, pot fi programate pâna la 200 de postere pe zi.

Posterele se expun, de obicei, de dimineata si se desfac seara. Nu este politicos sa fie lasate acolo, caci a doua zi altcineva va avea de expus în acelasi loc.

Sedinta de postere are loc, de regula, în pauza de prânz, având o durata de 2-3 ore, timp în care prezentatorii vor sta în apropierea propriilor lucrari si vor furniza informatii suplimentare, sau vor raspunde la întrebarile celor interesati.

De obicei, se ofera hand-out-uri celor care citesc lucrarea expusa si pun întrebari referitoare la ea. Acestea cuprind un rezumat al lucrarii, cu accent pe rezultate si concluzii, mult mai consistent decât rezumatul publicat al lucrarii si care se afla deja la dispozitia participantilor prin volumul de rezumate al congresului. Se poate face o copie micsorata a slide-urilor dupa care ati facut listarea lucrarii (aproximativ 6 pagini pe coala A4). NU uitati sa treceti pe aceste hand-out-uri numele si adresa unde puteti fi contactati pentru amanunte sau întrebari. Nu se recomanda xerocopierea ca atare a unei lucrari de 12-16 pagini. Nu numai ca nu ati avea suficiente exemplare pentru toti doritorii, dar i-ati si încarca, nejustificat, pe cei carora le-ati înmâna materialul în aceasta forma.

Tineti cont ca pot fi expuse pâna la 200 de postere pe zi.

Trimiteti rezumate ale unor lucrari doar daca stiti cp veti putea participa la congres, daca ele vor fi acceptate.

Nu uitati sa:

verificati ziua si ora sedintei de postere la care sunteti repartizati cu lucrarea voastra;

listati lucrarea de acasa, asa cum doriti sa o afisati;

luati toate accesoriile de care aveti nevoie: banda de lipit, lipici, foarfeca etc.;

nu uitati sa faceti hand-out-uri cât mai multe pentru cei care se arata interesati de lucrarea voastra.

3 CUM SE CONSTRUIESTE UN PROIECT DE CERCETARE

1. Cadru general

2. Structura proiectului de cercetare

2.1. Introducerea

2.2. Tema de cercetare

2.3. Obiectivele studiului

2.4. Ipotezele care urmeaza a fi testate

2.5. Designul cercetarii

2.6. Contextul cercetarii

2. Instrumente si procedee de masura

2.8. Esantionul

2.9. Analiza datelor

2.10. Structura raportului de cercetare

2.11. Probleme si limitari

2.12. Programarea activitatilor

2.13. Anexe

3 Recomandari generale

Obiective:

La finalul acestui capitol cititorii vor fi în masura sa:

Analizeze continutul general al proiectului de cercetare:

Explice etapele procesului de elaborare al unui proiect de cercetare;

Recunoasca potentialele probleme ce apar pe parcursul construirii proiectului.

1. Cadru general

Acest capitol are drept scop prezentarea unui model de construire a unui proiect de cercetare, la nivel academic, precum si a partilor componente ale acestuia, în vederea familiarizarii studentilor cu aceste aspecte importante ale activitatii lor de cercetare.

Proiectul unei cercetari se refera la un plan general, la structura si strategia propusa pentru a raspunde la întrebarile puse de cercetare. Proiectul unei cercetari trebuie sa descrie pe scurt diferitele activitati necesare atingerii obiectivelor cercetarii, testarii ipotezelor si obtinerii raspunsului la întrebarile pe care si le pune cercetarea.

Functia principala a proiectului unei cercetari este de a detalia planul operational construit pentru a obtine raspunsuri la întrebarile specifice ale cercetarii. De asemenea, are rolul de a asigura si re-asigura cititorul (finantatorul, profesorul, publicul de specialitate, etc.) de validitatea metodologiei utilizate, de acuratetea si corectitudinea rezultatelor.

Pentru a avea aceste functii, proiectul de cercetare trebuie sa precizeze urmatoarele:

Ce îsi propune sa obtina?

Cum îsi planifica actiunile?

De ce s-a ales o anumita strategie?

Dupa aceste informatii, proiectul trebuie sa mai contina urmatoarele  informatii referitoare la cercetare:

Precizarea obiectivelor cercetarii;

Lista ipotezelor (daca exista ipoteze ce urmeaza a fi testate);

Designul cercetarii;

Conditiile de desfasurare a cercetarii;

Instrumentele ce urmeaza a fi folosite în cercetare;

Informatii privitoare la subiecti si la maniera de selectie a acestora;

Informatii vizând procedurile de analiza a datelor;

O schita a capitolelor raportului de cercetare;

O discutie a problematicii si limitelor impuse cercetarii;

O planificare temporala (termene si activitati).

Exemplu:

Sa presupunem ca dorim sa studiem relatia dintre rezultatele scolare si mediul social. Introducerea ar trebui sa contina:

o      Rolul educatiei în societate;

o      Factorii care influenteaza atitudinea fata de educatie;

o      Aparitia sistemului educational în tara;

o      Schimbarile majore recente ale sistemului educational;

o      Tendintele existente în cadrul sistemului de educatie;

o      Schimbarea valorilor educationale;

o      Rezultatele cercetarilor anterioare în domeniul educational.

3.2.2. Tema de cercetare

Dupa realizarea unei introduceri generale, trebuie sa ne concentram pe problematica cercetata, identificând potentialele directii de cercetare. În aceasta sectiune se formuleaza si se justifica întrebarile la care studiul îsi propune sa ofere raspunsuri. Aici au o importanta foarte mare informatiile obtinute din alte studii si din literatura de specialitate.

În mod specific, aceasta sectiune ar trebui sa contina:

Identificarea problemelor care motiveaza studiul;

Specificarea diferitelor perspective / aspecte ale acestor probleme

Identificarea carentelor principale în domeniul cunoasterii acestor probleme.

Formularea întrebarilor principale ale cercetarii.

Identificarea cunostintelor  disponibile în legatura cu problema si discutarea diferentelor de opinie în literatura de specialitate (daca acestea exista).

Justificarea studiului cu referinte specifice la cum va acoperi cercetarea carentele în cunoasterea problemei (identificate anterior).

Exemplu (continuare):

o      Ce teorii au fost dezvoltate pentru a explica relatia dintre rezultatele scolare si mediul social?

o      Care este relatia dintre rezultatele scolare si mediul social: care este modelul teoretic care sta la baza studiului?

o      Ce exista în teorie si în cercetarile anterioare referitor la componentele modelului? De exemplu, relatia dintre rezultatele scolare si:

stima de sine si nivelul de aspiratie al elevului;

influenta grupului de prieteni;

implicarea parintilor;

motivatia, competenta si interesul profesorilor fata de elevi;

perspectivele de angajare;

etc.

2.3. Obiectivele studiului

În aceasta sectiune trebuie precizate obiectivele principale si specifice ale cercetarii. Obiectivul principal al cercetarii se refera la scopul central al studiului, în timp ce obiectivele specifice vizeaza detalii ale problemelor care urmeaza a fi cercetate.

Obiectivele cercetarii trebuie formulate clar si concis. Fiecare obiectiv secundar trebuie sa vizeze o singura problema. Se folosesc verbe care indica o actiune precum: „sa determine“, „sa gaseasca“, „sa demonstreze“ etc. Daca obiectivul presupune testarea  unei ipoteze, acesta trebuie formulat în concordanta cu standardul formularii ipotezelor.

Exemplu (continuare):

Obiectiv principal:

Examinarea relatiei dintre rezultatele scolare si mediul social.

Obiective secundare:

1.     Identificarea unei relatii între stima de sine si rezultatele scolare.

2.     Demonstrarea asocierii între implicarea parintilor si educarea copilului si rezultatele scolare ale acestuia.

3.     Evaluarea legaturii dintre grupul de prieteni si rezultatele scolare ale elevului.

4.     Explorarea relatiei dintre rezultatele scolare si atitudinea fata de profesori.

2.4. Ipotezele care urmeaza a fi testate

O ipoteza reprezinta formularea unor presupozitii cu privire la caracteristicile unui fenomen sau la o relatie dintre doua variabile care urmeaza a fi testata în cadrul cercetarii.

O data cu formularea ipotezelor, apare obligativitatea de a trage o concluzie în legatura cu aceasta în cadrul raportului. Ipotezele sunt formulate într-un stil particular, ceea ce presupune cunoasterea corecta a termenilor folositi. În cadrul unei cercetari, pot fi testate oricât de multe ipoteze. Cu toate acestea, nu este obligatoriu pentru o cercetare sa aiba formulate ipoteze.

Exemplu:

I.1. Stima de sine a elevului si rezultatele scolare ale acestuia sunt corelate pozitiv.

I.2. Cu cât este mai mare implicarea parintilor în educatia elevului, cu atât mai bune sunt rezultatele scolare ale acestuia.

I.3. Atitudinea elevului fata de profesori este pozitiv corelata cu rezultatele scolare

3.2.5. Designul cercetarii

În aceasta sectiune trebuie descris designul cercetarii. În descrierea designului se urmareste identificarea punctelor tari si a celor slabe ale acestuia. Sunt prezentate detalii referitoare la procedurile care se intentioneaza a fi urmate, astfel încât altcineva sa poata realiza o replica a cercetarii. Designul cercetarii include raspunsurile la urmatoarele întrebari:

Care este populatia studiata?

Cum este selectat fiecare element al populatiei?

Va fi folosit un esantion?

Cum se va construi esantionul?

Prin ce metoda vor fi colectate datele (de exemplu: interviu, chestionar, observatie s.a.)?

Care este procedura de colectare a datelor? (interviu, fata în fata, discutie de grup, chestionar prin posta, e-mail, web etc.)?

Cum va fi pastrata confidentialitatea?

Exemplu (continuare):

Studiul se va desfasura în liceele din orasul .. Vor fi contactati directorii liceelor din orasul . si, în functie de disponibilitatea lor de a participa la cercetare, vor fi selectate doua licee (datorita constrângerilor de timp si de resurse).

Vor fi selectati elevi din clasele a X-a si a XI-a, deoarece elevii din clasele a IX-a si a XII-a sunt influentati de factori specifici (elevii din clasa a IX-a pot fi influentati de anxietatea legata de integrarea într-un nou sistem, iar cei din clasa a XII-a pot fi influentati de tensiunea examenelor de finalizare si de continuare a studiilor).

Pentru a controla varianta datorata genului, vor fi selectati doar baieti.

O data obtinut acordul pentru realizarea studiului vor fi stabilite data si ora la care vor fi administrate chestionarele.

Când elevii se vor prezenta pentru completarea chestionarelor li se va explica scopul cercetarii si li se va face instructajul pentru completarea chestionarelor.

3.2.6. Contextul cercetarii

În aceasta sectiune este deschisa organizatia, institutia sau comunitatea în care se va desfasura cercetarea.

Daca studiul este condus pe un grup de oameni, trebuie precizate unele caracteristici ale acestuia (istorie, marime, compozitie, structura etc.) si atentia trebuie orientata spre orice sursa de informare disponibila.

Daca studiul este condus într-o institutie sau o organizatie trebuie precizate urmatoarele:

Principalele activitati ale institutiei / organizatiei;

Structura administrativa;

Tipul clientilor;

Informatii în legatura cu tema cercetarii.

Daca cercetarea vizeaza o comunitate, trebuie descrise câteva caracteristici ale acesteia precum:

Marimea comunitatii;

Un scurt profil social al comunitatii (componenta grupurilor din interiorul acesteia);

Alte informatii în legatura cu tema cercetarii.

3.2. Instrumente si procedee de masura

În aceasta sectiune sunt prezentate instrumentele cercetari si detalii referitoare la operationalizarea principalelor variabile masurate cu aceste instrumente.

Se începe cu motivarea alegerii metodei de cercetare, se descriu componentele instrumentelor de cercetare si relevanta lor în raport cu obiectivele cercetarii. Daca este folosit un instrument standardizat, se discuta indicii de validitate si fidelitate ai acestuia.

În aceasta sectiune se discuta si operationalizarea principalelor concepte si felul în care acestea vor fi evaluate. Daca este posibil, la propunerea de cercetare se anexeaza instrumentele de masura.

2.8. Esantionul

În aceasta sectiune sunt prezentate:

Marimea populatiei de esantionare (daca este cunoscuta) si cum si de unde provin informatiile despre aceasta (statistici publice, documente etc.);

Marimea esantionului proiectat si motivatia alegerii acestei marimi;

Descrierea tipului si structurii esantionului (esantion aleatoriu, stratificat, panel).

2.9. Analiza datelor

În aceasta sectiune se prezinta, în termen generali, ce fel de analize vor fi efectuate asupra datelor obtinute. În cazul analizei computerizate, trebuie precizate programele care vor fi utilizate, precum si tehnicile statistice alese care ne vor ajuta sa raspundem la ipotezele formulate anterior.

Exemplu (continuare):

1.     Distributii de frecventa pentru:

vârsta;

ocupatia parintilor;

nivelul de educatie al parintilor;

aspiratiile ocupationale ale elevilor;

stima de sine;

influenta grupului de prieteni;

numarul de ore dedicate studiului;

etc.

2.     Tabele de asociere (cross tabs):

Rezultatele scolare cu:

influenta grupului de prieteni;

implicarea parintilor în educatia elevului;

stima de sine;

aspiratiile ocupationale;

atitudinea fata de profesori;

etc.

.2.10. Structura raportului de cercetare

În aceasta sectiune se prezinta, cât se poate de clar, cum va arata raportul de cercetare, acesta fiind o modalitate de valorificare a rezultatelor. În organizarea acestei sectiuni, obiectivele cercetarii sunt de o importanta foarte mare deoarece raportul final al cercetarii va fi organizat în jurul acestor obiective.

Fiecare capitol trebuie organizat în jurul unei teme principale iar titlul capitolului trebuie sa comunice clar aceasta tema.

Exemplu (continuare):

Raportul va avea urmatoarea structura:

Capitolul 1: Introducere

Capitolul 2: Populatia studiata

Capitolul 3: Aspiratiile ocupationale, stima de sine si rezultatele scolare

Capitolul 4: Implicarea parintilor si rezultatele scolare

Capitolul 5: Influenta grupului de prieteni asupra rezultatelor scolare

Capitolul 6: Rezultatele scolare si atitudinea fata de profesori

Capitolul 7: Concluzii si recomandari

Ca alternativa, pentru structurarea raportului puteti folosi schema de alcatuire a unui articol stiintific: rezumat, introducere, metodologie, rezultate, discutii, concluzii, bibliografie.

2.11. Probleme si limitari

În aceasta sectiune se prezinta posibilele probleme care pot aparea în realizarea cercetarii în legatura cu obtinerea datelor, obtinerea permisiunii din partea organizatiei în care se realizeaza cercetarea, construirea esantionului, s.a.m.d.

Datorita faptului ca resursele alocate cercetarii sunt limitate si deoarece proiectele de cercetare sunt mai degraba un exercitiu academic, ele nu presupun o activitate ideala. Cu toate acestea, este important de precizat care sunt limitarile care pot afecta validitatea concluziilor cercetarii.

2.12. Programarea activitatilor

Cercetarea trebuie realizata într-un anumit termen. În aceasta sectiune sunt indicate principalele activitati si organizarea temporala a acestora. Este indicat sa se aloce un timp mai mare, deoarece cercetarea poate sa întâmpine dificultati si pot sa apara întârzieri.

Anexe:

În anexe pot fi prezentate:

Lista obiectivelor;

Instrumentele cercetarii;

Bibliografia

3. Recomandari generale

Ca sfat practic, pentru a realiza un proiect de cercetare viabil, trebuie sa completati toate sectiunile proiectului cu maxima atentie, fiind concisi dar fara a omite detalii esentiale.

Daca sunteti în ipostaza de a solicita o finantare pentru cercetarea voastra, trebuie sa respectati toate indicatiile finantatorului si completarea si construirea propunerii de cercetare. La sectiunile în care nu sunt precizate instructiuni precise, se aplica regulile generale de mai sus.

Ca exercitiu academic, proiectul de cercetare trebuie sa preceada realizarea oricarei cercetari propriu-zise atât pentru proiecte de cercetare realizate la unele discipline, cât si pentru lucrare de licenta sau de disertatie. Este o etapa esentiala în derularea unei cercetari, pentru a clarifica problemele ce pot aparea pe parcurs si a avea o imagine coerenta despre ceea ce dorim sa facem. Este un material util pe baza caruia coordonatorul poate sa ofere un feedback pertinent pentru a evita o parte din problemele  practice ce pot aparea în timpul derularii cercetarii.

Aceasta prezentare a modului de alcatuire a unui proiect de cercetare are un rol orientativ pentru activitatea stiintifica studenteasca. Este important sa fie cunoscute partile componente ale unui proiect de cercetare, dar si informatiile cuprinse în sectiunile proiectului pentru o redactare cât mai concisa si clara.