BRATUL CA BARIERA DE PROTECTIE - GESTURI DE IMPLETIRE A BRATELOR

BRATUL CA BARIERA DE PROTECTIE

GESTURI DE IMPLETIRE A BRATELOR

A te ascunde dupa o bariera de protectie este o reactie umana fireasca cu care ne-am deprins din frageda copilarie. Cand ne simteam amenintati, ne ascundeam dupa obiecte solide, ca mesele, scaunele, alte obiecte de mobilier sau dupa fusta mamei. O data cu trecerea anilor, aceasta atitudine va deveni mai rafinata si pe Ia sase ani, cand ar fi fost caraghios sa ne ascundem dupa obiecte solide, am invatat sa ne impletim strans bratele pe piept ori de cate ori ajungeam intr-o situatie de amenintare. La varsta adolescentei am reusit sa facem acest gest mai putin frapant, prin relaxarea intr-o oarecare masura a bratelor si combinarea gestului cu incrucisarea picioarelor.

inaintand in varsta vom perfectiona in continuare gestul pana ce el va inceta sa mai fie batator la ochi pentru altii, incrucisand un brat sau amandoua, pe piept se formeaza o bariera care, in fond, nu este altceva decat o incercare de a tine la distanta o amenintare sau un eveniment indezirabil. Un lucru este sigur: cand cineva are o atitudine de nervozitate, negativa sau defensiva, isi va incrucisa strans bratele pe piept, semnal puternic ca se simte amenintat.

Cercetarile intreprinse in Statele Unite asupra gestului

bratelor impletite au condus la rezultate interesante. Un grup de studenti a fost rugat sa participe la un numar de prelegeri, fiecare din ei fiind instruit sa nu-si incruciseze bratele si picioarele, sa stea degajat si relaxat pe scaun.

La incheierea lectiilor, fiecare student a fost testat in legatura cu ceea ce a retinut din lectia predata, fiind inregistrata si atitudinea lor fata de conferentiar. Un al doilea grup de studenti a fost supus aceluiasi procedeu, dar li s-a cerut sa tina bratele strans impletite in timpul prelegerii. Rezultatele au aratat ca cei care au stat cu bratele incrucisate au retinut cu 38 la suta mai putin din materia predata, decat cei care au urmarit lectiile cu bratele neincrucisate. Cel de-al doilea grup a avut si opinii mai critice fata de prelegeri si conferentiar.

Aceste teste dezvaluie faptul ca atunci cand ascultatorul isi incruciseaza bratele, nu numai ca isi formeaza o opinie mai critica despre conferentiar, dar acorda mai putina atentie si spuselor acestuia. Din acest motiv, centrele de invatamant ar trebui inzestrate cu scaune cu brat, pentru ca cei din sala sa nu stea cu bratele incrucisate.

Multi oameni sustin ca stau in mod curent cu bratele incrucisate pentru ca este o pozitie mai confortabila. Orice gest va crea o senzatie de comfort, daca atitudinea noastra este concordanta cu acel gest; daca, de exemplu, avem o atitudine negativa, defensiva sau de nervozitate, pozitia bratelor impletite ne creeaza o senzatie placuta,

Sa nu uitam insa faptul ca in comunicarea non-verbala sensul mesajului este valabil nu numai pentru expeditor, ci si pentru primitor. Noi ne putem simti 'confortabil' cu bratele noastre incrucisate sau cu gatul si spatele rigide, dar din studiile efectuate rezulta ca receptarea acestor gesturi este negativa.

Gestul obisnuit de incrucisare a bratelor

Cele doua brate se impletesc pe piept de parca ar incerca sa se 'ascunda' de o situatie nefavorabila. Exista mai multe pozitii de incrucisare a bratelor, dar in aceasta carte ne vom ocupa doar de trei dintre ele, care sunt cele mai raspandite. Gestul obisnuit al incrucisarii bratelor (Figura 70) este un gest universal care exprima, aproape pretutindeni, o atitudine defensiva sau negativa. Este imaginea obisnuita a omului care, ajungand in mijlocul unor necunoscuti - la mitinguri, la cozi, in cofetarii, in lift sau in alte locuri - se simte stingherit sau nesigur.

Figura 70. Gestul obisnuit al incrucisarii bratelor

in cursul unui turneu de conferinte, efectuat nu de mult in Statele Unite, una din expuneri am inceput-o prin defaimarea deliberata a unor oameni de inalt prestigiu, bine cunoscuti de auditoriu, prezenti si ei la conferinta. Imediat dupa atacul verbal i-am rugat pe cei prezenti sa ramana in aceeasi pozitie, fara sa-si modifice gesturile. S-au amuzat cu totii cand am aratat ca aproximativ 90 la suta dintre ei au recurs la incrucisarea bratelor dupa

inceperea atacului meu verbal. Aceasta arata clar ca majoritatea oamenilor utilizeaza gestul bratelor incrucisate atunci cand nu sunt de acord cu cele auzite. Multi vorbitori nu au izbutit sa comunice mesajul lor auditoriului, deoarece nu au observat la acestia gestul bratelor incrucisate. Oratorii experimentati stiu ca acest gest demonstreaza necesitatea folosirii unui 'spargator de gheata' eficient, care sa-i determine pe cei prezenti Ia o pozitie mai receptiva si sa schimbe astfel si atitudinea lor fatade vorbitor.

Daca la o intalnire in doi partenerul nostru isi incruciseaza mainile, este rezonabil sa presupunem ca am spus ceva cu care respectivul nu este de acord si deci ar fi lipsit de sens sa continuam pledoaria, chiar daca in vorbe partenerul ar accepta spusele noastre. Fapt este ca comunicarea non-verbala nu minte - cea verbala da. Scopul nostru in asemenea situatii trebuie sa fie acela de a incerca sa aflam ce anume a provocat gestul incrucisarii bratelor si sa-l determinam pe cel in cauza sa adopte o pozitie mai receptiva. Sa nu uitam: cat timp se pastreaza gestul bratelor incrucisate se mentine si atitudinea negativa. Atitudinile reprezinta cauza producerii gesturilor, iar prelungirea in timp a gesturilor forteaza mentinerea atitudinii,

O metoda simpla, dar eficienta de demontare a pozitiei de impletire a bratelor este sa intindem persoanei respective un pix, o carte sau un alt obiect, obligandu-l astfel sa-si desfaca bratele pentru a primi obiectul. Aceasta aduce dupa sine o postura si o atitudine mai deschise. Rugamintea adresata unei persoane de a se apleca mai atent asupra materialului documentar, poate fi, de asemenea, o metoda buna pentru schimbarea pozitiei de impletire a bratelor. Un alt mijloc util ar fi sa ne aplecam inainte si, cu palmele intoarse in sus, sa spunem: 'Vad ca doriti sa intrebati ceva; ce ati vrea sa stiti?' sau 'Dumneavoastra ce credeti?' si apoi, rezemandu-ne in scaun, sa-i dam de inteles ca este randul ui sa vorbeasca. Prin aratarea palmelor, noi comunicam non-verbal celuilalt ca am dori sa primim un raspuns deschis, onest. Pe cand eram agent comercial, am suspendat prezentarea produselor pana la aflarea ratiunii pentru care posibilul meu cumparator si-a incrucisai brusc bratele, in cele mai multe cazuri am ajuns la concluzia ca acesta avea o obiectie ascunsa, care nu putea fi descoperita de acei agenti comerciali care scapa din vedere semnalele non-verbale ale cumparatorului privind atitudinea sa negativa despre unele aspecte ale prezentarii.

incrucisarea incordata a bratelor

Gestul complet de incrucisare a bratelor insotit de palmele stranse pumn indica o atitudine ostila si defensiva (Figura 71). Acest grup de gesturi se combina adesea cu dintii stransi si fata aprinsa, caz in care atacul verbal sau fizic poate fi iminent. Fata de asemenea situatii este nevoie de o atitudine de supunere, cu palmele deschise intoarse in sus, pentru a afla cauza acestor gesturi ostile, daca ea nu este inca evidenta.

Figura 72. Se adopta o pozitie ferma

Figura 71. Palmele stranse pumn tradeaza o atitudine ostila

Persoana care utilizeaza acest grup de gesturi arc o atitudine de atac, spre deosebire de cea din Figura 70, care a adoptat pozitia defensiva a bratelor incrucisate.

Gestul de prindere a bratului

Sa retinem ca acest gest al incrucisarii bratelor se distinge prin apucarea stransa cu amandoua mainile a bratelor superioare, intr-o pozitie incordata care impiedica orice incercare de desfacere a bratelor si de expunere a trupului. De multe ori, stransoarea este atat de puternica, incat apar dereglari de circulatie, iar degetele si incheieturile lor se albesc. Acest mod de impletire a bratelor este raspandit printre cei aflati in salile de asteptare ale doctorilor si dentistilor sau Ia cei care urmeaza sa zboare pentru prima data cu avionul si asteapta decolarea acestuia. Gestul reflecta o atitudine negativa, dominata (Figura 72).

Procurorii pot fi vazuti utilizand acest gest al bratelor incrucisate cu palmele stranse pumn, pe cand aparatorii folosesc, mai degraba, pozitia prinderii bratelor.

Statutul social poate influenta si ci gesturile impletirii bratelor. Un superior isi poate face simtita superioritatea prin incrucisarea bratelor in fata celor nou intalniti. Sa presupunem, de exemplu, ca la o intrunire de la o intreprindere directorul general face cunostinta cu mai multi angajati noi. Dupa ce ii saluta cu o strangere de mana in maniera dominanta, va sta fata de ei Ia o distanta zonala sociala, cu mainile tinute langa trup sau la spate, in postura de apucare a mainii cu palma exprimand superioritate (vezi Figura 44), eventual cu o mana in buzunar. El isi va incrucisa rar bratele, pentru a nu trada nici macar o umbra de nervozitate. In schimb, dupa strangerea de mana cu seful, interlocutorii vor recurge la gestul complet sau partial de impletire a bratelor, din

Limbajul trupului

Figura 73. Atitudine care exprima superioritatea

cauza senzatiei de teama pe care o resimt in prezenta omului de frunte al companiei. Atat directorul general, cat si noii angajati se vor simti bine in urma afisarii gesturilor lor, intrucat in felul acesta fiecare isi semnalizeaza statutul social fata de celalalt. Dar ce se intampla daca directorul general se intalneste cu un tanar director, din categoria celor ce se considera superiori si caruia i se pare ca este o persoana tot atat de importanta ca si directorul general? Lucrurile se vor petrece probabil in felul urmator: dupa ce isi vor da mana amandoi in maniera dominanta, tanarul director isi va incrucisa bratele pe piept cu degetele mari ridicate in sus (Figura 73). Acest gest este versiunea defensiva a acelei pozitii in care bratele sunt asezate orizontal, neincrucisate, cu amandoua degetele mari ridicate, pentru a sublinia ca cel ce il utilizeaza este patruns de 'sange rece'. Actorul Henry Winkler a imortalizat acest gest in rolul lui Fonz, din serialul TV 'Vremuri fericite'. Prin ridicarea degetelor mari dovedim o atitudine de incredere in fortele proprii, iar bratele incrucisate creeaza senzatia de protectie.

Agentii comerciali trebuie sa analizeze motivul pentru care un cumparator utilizeaza acest gest, pentru a afla daca modul in care procedeaza ei este eficace. Daca gestul ridicarii degetelor mari apare spre sfarsitul negocierilor, o data cu alte gesturi pozitive ale cumparatorului, agentul poate trece linistii la incheierea afacerii si la intocmirea comenzii. Dar daca la sfarsitul negocierilor cumparatorul recurge la pozitia incrucisarii bratelor cu palmele stranse pumn (Figura 71) si adopta o infatisare impasibila, agentul ar face o greseala iremediabila daca ar incerca sa ia comanda. Cel mai bine ar fi sa se intoarca repede la uncie puncte ale prezentarii si prin punerea mai multor intrebari sa incerce sa afle care sunt obiectiile cumparatorului. Daca in negocierile comerciale cumparatorul rosteste cuvantul 'nu', va fi dificila modificarea deciziei. Priceperea de a citi limbajul trupului face posibila aflarea deciziei negative inainte ca ca sa fie formulata in cuvinte, ceea ce creeaza timp pentru o alta abordare a modului de actiune.

Figura 74. Da mana cu sine insusi

Figura 75. Bariera partiala a bratului

Oamenii care poarta arma sau vesta antiglont utilizeaza rar gesturi defensive de incrucisare a bratelor, deoarece arma sau vesta lor Ie asigura suficienta protectie corporala. Politistii care poarta revolver, de exemplu, rareori isi incruciseaza bratele, in afara de cazul cand sunt de garda si cand utilizeaza de obicei pozitia palmelor stranse pumn pentru a arata ca pe acolo, pe unde stau ei, nimeni nu are dreptul sa trecea.

INCRUCISAREA PARTIALA A BRATULUI, CA BARIERA DE PROTECTIE

Gestul complet de incrucisare a bratelor este uneori prea batator la ochi pentru a fi folosit, deoarece arata celorlalti ca ne e teama. De aceea, din cand in cand, il inlocuim cu o versiune mai subtila - incrucisarea partiala a bratului, cand unul din brate este asezat de-a curmezisul trupului, atingand sau prinzand celalalt brat, formand o bariera de protectie, dupa cum se vede in Figura

Bariera partiala a bratului poate fi observata adesea la intruniri, unde o persoana poale fi total necunoscuta celorlalti sau sa fie lipsita de incredere in fortele proprii. O alta versiune raspandita a barierei partiale a bratului este aceea cand apucam cu o mana cealalta mana (Figura 74). Acest gest este folosit in general de cei care stau in fata unei multimi, pentru a primi o distinctie sau a rosti o cuvantare. Desmond Morris spunea ca acest gest face posibila retrairea de catre individ a sigurantei emotionale incercate in copilarie cand parintii nostri ne tineau de mana in imprejurari periculoase.

Gesturi mascate de incrucisare a bratelor

Gesturile mascate de incrucisare a bratelor sunt gesturi de un rafinament deosebit pe care le folosesc cei expusi in permanenta privirilor celorlalti. Este vorba de politicieni, comercianti, prezentatori de la televiziune si altii, care nu doresc ca auditoriul sa descopere lipsa lor de siguranta sau faptul ca sunt nervosi Asemanam tuturor gesturilor de incrucisare a bratelor in cazul gesturilor mascate un brat este asezat de a curmezisul trupului pentru a apuca celalalt brat, dar in loc de acesta mana atinge sau apuca doar poseta bratara, ceasul

Figura 76. Nervozitate mascata

Figura 77. Poseta ca bariera de protectie

sau o alta incapere, aranjandu-si mansetele. Dupa ce aceasta moda a trecut, barbatii au inceput sa-si aranjeze cureaua de la ceas, sa-si verifice continutul portofelului, sa-si frece mainile, sa se joace cu butonii de manseta sau sa foloseasca orice alt gest care le-ar permite sa incruciseze bratele inaintea trupului lor. in orice caz, pentru un observator experimentat aceste gesturi nu reprezinta altceva decat o dezvaluire involuntara, deoarece prin ele nu se ating scopuri reale, exceptand incercarea de a ascunde nervozitatea. Aceste gesturi pot fi observate peste tot unde oamenii trec pe langa grupuri de spectatori, ca in cazul tanarului care traverseaza o sala pentru a invita la dans o tanara femeie sau care strabate o intreaga incapere pentru a primi o distinctie.

La femei, gesturile mascate de folosire a bratelor ca bariera de protectie sunt mai putin vizibile, deoarece, atunci cand devin nesigure, ele pot apuca niste obiecte ca poseta, portmoneul sau altele (figura 77). Una din cele mai des folosite versiuni este apucarea paharului cu bere sau vin cu amandoua mainile. Ne-a trecut vreodata prin minte ca pentru a tine un pahar de vin este nevoie doar de

o singura mana? Utilizarea ambelor maini face posibila, pentru persoana nervoasa, formarea unei bariere a bratelor aproape insesizabila. Dupa cum am constatat, oamenii folosesc semnalele mascate ale bratelor-bariere in multe imprejurari, si aproape toti recurgem la ele. Gesturi de mascare a barierei de protectie sunt folosite si de multe personalitati cunoscute ale vietii sociale, in situatii tensionate si, de regula, fara ca

Figura 78. Buchetul de flori ele sa-si dea scama de acest ca bariera de proiectie