CERCETAREA DE MARKETING INTERNATIONAL

CERCETAREA DE MARKETING INTERNATIONAL

1. Definitia, rolul si particularitatile cercetarii de marketing international

Cercetarea de marketing consta in ansamblul activitatilor de colectare, inregistrare, prelucrare si

analiza sistematica a datelor pentru a asigura informatii utile in elaborarea deciziilor .

Ea nu trebuie confundata cu cercetarea pietei.(fig.1)

Cercetarea pietei este un ansamblu organizat , ierarhizat de informatii referitoare la pietele firmei. Aceste informatii sunt culese de o maniera metodica in scopul pregatirii deciziilor referitoare la dezvoltarea firmei.

Cercetarea de marketing international cuprinde atat cercetarea macromediului si a pietei, cat si

datele interne ale firmei, insoteste intreaga problematica a afacerilor internationale, are un caracter continuu, asigura informatii suficiente, de calitate si in timp real, necesare pentru punerea la punct a strategiilor de marketing, a mixului de marketing, elaborarea planurilor si programelor de marketing de marketing international.

Particularitatile cercetarii de marketing international fata de cercetarea la nivel national :

-Gradul ridicat de complexitate a pietei internationale - este dat de faptul ca:

-cercetarea acopera o mare varietate de medii, (operatorul efectuand operatii complexe de colectare de date, utilizand instrumente multiple;)

-gradul de sofisticare este foarte diferit (si depinde de : sectorul , gradul de fragmentare a ofertei, competentele firmei in materie,rapiditatea cu care se incearca obtinerea informatiilor, costul pe care firma este dispusa sa-l suporte, gradul de atractivitate a pietei, natura studiilor (cantitative, calitative), gradul de dezvoltare a tarii (pietei )).

-Utilizarea instrumentelor de cercetare se face diferentiat. in functie de trasaturile socio-culturale si economice, astfel datorita diferentele dintre tari nu este posibila folosirea tehnicilor traditionale din tarile dezvoltate la cercetarile din alte tari (de pilda, panelul sau anumite statistici)

-Studiul pietelor transcontinentale este important in cercetarea de marketing international .Firmele care se intereseaza simultan de mai multe tari ( din UE sau de pietele nord-americane, din Asia de Sud -Est ) vor efectua studii de piata care acopera un spatiu geografic ce include acele tari.

-Cercetarea de marketing international are particularitati fata cea de marketing intern, particularitati care se regasesc in :

continut,

sursele de informatii si in metodele utilizabile

si modalitatile de realizare.

Fig. 1 Aria cercetarii de marketing international

2.Tipologia cercetarilor de marketing international

a.In functie de locul in care se face cercetarea de marketing international ,

cercetarea poate fi realizata :

-din birou (desk research)-cand informatiile sunt colectate din diverse surse documentare, sau

-pe teren (field research)- cand informatiile sunt culese in mod direct, prin contact cu piata cu clientii si consumatorii

(Cercetarea din birou se efectueaza, in principal, in tara cercetatorului, iar cercetarea pe teren , pe piata in cauza.)

Cercetarea de birou ofera un volum limitat si doar anumite categorii de informatii.

Cercetarea pe teren ofera o imagine mai ampla, mai profunda, cu aspecte de ordin calitativ.

b.In functie de scop, cercetarea de marketing international acopera trei arii largi de responsabilitati :

studii pentru evaluarea pietei, prin care se determina marimea sau potentialul acesteia

studii competitive, prin care se cerceteaza comportamentul frimelor concurente

studii ambientale, prin care se cunoaste mediul international , elementele de mediu ale pietelor potentiale, cu relevanta pentru marketing

c.In functie de modul de abordare a cercetarii de marketing international :

studii exploratorii, cand se obtin mai multe informatii despre problema cercetata sau se aprofundeaza o problema deja abordata;

studii descriptive, cand este necesara intelegerea caracteristicilor anumitor fenomene sau rezolvarea unei probleme particulare;

studii cauzale, cand se presupune ca o anumita variabila X este cauza unei alte variabile Y.

d.In functie de contributia la elaborarea deciziilor de marketing international :

Cercetarea de marketing international poate fi utilizata pentru:

decizii strategice : selectarea pietelor, patrunderea pe acestea, localizarea facilitatilor de productie

decizii tactice : decizia referitoare la mixul de marketing ce trebuie utilizat pe o piata.

-Deciziile referitoare la cercetarea de marketing international trebuie fundamentate cu ajutorul unor elemente definitorii, asa cum rezulta din figura de mai jos:

Locul cercetarii: din birou pe teren

Scopul cercetarii: Studii pentru evaluare Studii competitive Studii ambientale

3.Organizarea cercetarii de marketing international

1.Firmele, companiile care exporta, participa la aliante si cooperari, efectueza investitii in strainatate realizeaza singure cercetarile de marketing necesare , in majoritatea cazurilor.

-Ele si-au creat compartimente proprii de marketing sau cerceteaza pietele externe prin filialele din strainatate.

2.Firmele recurg la alte structuri organizatorice exterioare lor:

intermediarii de pe pietele externe

agentii,

institutii,

societati de consultanta,

oficii guvernamentale sau private.

Continutul cercetarii de marketing international

Cele mai importante aspecte acoperite de cercetarea de marketing international sunt :

a.Situatia economica, politica, legala si socio-culturala.Factorii care influenteaza cererea

-Factorii economici evidentiaza marimea cererii potentiale, ei se concretizeaza in : capacitatea financiara, a firmelor importatoare, investitiile preconizate, accesul la credite

-Factorii politici si legali , respectiv politica statului privind importurile , investitii straine, politica internationala in domeniu;

-Factorii socio-culturali -religia, obiceiurile, traditiile si comportamentul firmelor si persoanelor care se manifesta pe piata

-Conditiile geografice si climatice -influenteaza cererea; un teren arid, accidentat cu diferente de temperatura influneteaza marimea, dimensiunile si structura cererii.

b.Conditiile de acces pe piata

-Taxele vamale, barierele netarifare

-Impozitele si taxele interne

-Restrictiile valutare

c.Dimensiunile, structura si cresterea pietei

-Importurile, ca volum, surse de provenienta, ponderea de piata a diferitilor furnizori si evolutia probabila a acestora, preturi de import la produse provenite din diferite surse.

-Consumul , cat din produsul respectiv se consuma anual, cine, cat de des este cumparat, cum este utilizat, ce alte produse concureaza pentru aceeasi utilizare ?

-Cererea derivata , in cazul produselor industriale (cererea unui produs industrial depinde de cererea de produse pentru care acesta este utilizat)

-Cererea asociata (care presupune determinarea cererii pentru produsele combinate de producatori pentru a realiza produsele finale ).

d.Concurenta

Concurenta este

-directa, cand alti exportatori vand produse similare cu ale firmei cercetatoare sau

- indirecta, daca se vand produse diferite cel propriu, dar care se adreseaza acelorasi cumparatori si sunt destinate aceleiasi utilizari

-Se cauta informatii despre concurenta:

-structura si intensitatea concurentei directe /indirecte

-cotele de piata

-controlul detinut asupra canalelor de distributie

-avantajele si dezavantajele concurentilor importanti

-sansele de a-i concura pe acestia

e.Cercetarea produsului

-gama sortimentala

-calitatea

-intrebuintarile

-varsta

-marca

-pozitionarea pe piata

-imaginea produsului

-ambalajul

f.Practicile de marketing extern pe piata externa

-Transportul

-Canalele de distributie

-Pretul

-Serviciile prestate clientului

-Creditele si conditiile de vanzare

-Promovarea

g.Informatii despre firma in context international

-Conditiile interne ale afacerilor internationale ale firmei:

-structura organizatorica a firmei

-resursele firmei

-know how

-utilizarea instrumentelor de marketing

-Rezultatele obtinute din activitatea internationala :

-cifra de afaceri

-cota de piata

-productivitatea

-costurile

-veniturile

5.Sursele de informatii pentru cercetarea de marketing international

Sursele de informatii se clasifica dupa mai multe criterii:

1. Sursele de informatii pot fi:

- interne firmei

- externe firmei

2. Sursele de informatii pot fi :

- primare -informatiile se obtin direct pentru un scop determinat

- secundare -informatiile au suferit o prelucrare si pot sa nu fie destinate exclusiv scopului cercetarii

5.1.Surse interne de informatii

Sectorul contabil al firmei , cu subsectorul contabilitate de marketing (marketing accounting) ofera informatiile necesare cercetarii de marketing .

-documente financiare si de bilant

-contabilitatea costurilor si beneficiilor

-statistica economica a firmei

-contabilitatea pentru planificare

-informatii despre colaboratori :chestionare, rapoarte de activitate, a serviciilor prestate, rapoarte asupra cumparatorilor din strainatate, modalitati de oferta ale firmei, rapoarte de la targuri si expozitii internationale .

5.2. Surse externe de informatii

Sunt cele din afara firmei, din tara proprie sau din strainatate. Pot fi primare sau secundare.

A.Sursele secundare externe de informatii pot: fi surse institutionale si surse externe documentare.

Sursele institutionale exista sub forma organizatorice diverse in toate tarile si chiar cu caracter international.Pot fi guvernamentale sau private .

Principalele tipuri de institutii care furnizeaza informatii de piata sunt :

-biblioteci

-misiuni economice straine in tara cercetatorilor

-organisme guvernamentale , prin serviciile de informare ale guvernelor, ministerelor,

oficii de promovare a importurilor

-camerele de comert

-asociatii comerciale

-edituri-ghiduri, reviste de produse, studii statistice

-institutii de cercetare

-banci

-organizatii ale consumatorilor

-firmele : cataloage de produse, liste de preturi, distribuitori

-organizatiile internationale si ale Uniunii Europene, ONU, UNCTAD, FAO, FMI, BIRD, OECD, Eurostat

Sursele documentare :

-Diverse publicatii ca :

-bibliografii : ghidul publicat de Camera Internationala de Comert (CIC) intitulat 'A guide to the World's Foreign Statistics'

- ghiduri

- statistici comerciale

- ziare si reviste

- rapoartele si studiile publicate de firme mari , recunoscute pe plan international

- cartile cu caracter general, din domeniu

-Internetul

-Bancile de date : exista in tarile dezvoltate si ofera o mare varietate de date privind marketingul international

Exemple de banci de date in SUA : DIALOG(potentialul pietei, informatii asupra firmelor si despre credit, produse ) , MEADDATA(analiza pe tari, informatii asupra firmelor si despre credit) F and Market (studii de piata), Findex, Sample (Studii de piata )

Exemple de banci de date in Marea Britanie : Reuters (analiza pe tari, informatii asupra firmelor si creditului )

B.Sursele primare externe de informatii

Informatiile din aceste surse se obtin direct prin contact cu piata prin intermediul: interviurilor, panelurilor, a testelor de piata, a studiilor motivationale.

In legatura cu informatiile din surse primare se pun trei probleme:

1.Delimitarea continutului informatiilor depinde de particularitatile pietelor. Este necesara a se realiza echivalente intre diversele culturi (in unele culturi lipsesc anumite concepte in altele exista, dar sunt astfel exprimate in functie de limba si sistemul de conceptie propriu) fapt ce permite determinarea validitatii datelor(se stabilesc care sunt aspectele urmarite si la care intrebari nu se va primi raspuns, caci tabuurile genereaza nonraspunsuri sau neparticiparea la interviuri ; aceasta depinde de religie, politica, starea sanatatii, situatia economica individuala si altele ).

2.Definirea colectivitatii si marimea esantionului se realizeaza cu ajutorul fisierelor referitoare la populatie:

-gradul de cuprindere se defineste mai corect in tarile dezvoltate decat in tarile in curs de dezvoltare (acestea au liste actuale si cuprinzatoare )

-trebuie precizate strict dispozitii legale privind protejarea datelor

-lipsa de date din unele tari conduce la procedee de esantionare diferite

-realizarea esantioanelor depinde de conditiile tehnice si infrastructura

-alegerea punctelor temporale de colectare a informatiilor este o problema importanta

3.Strategia si tactica metodelor de colectare a datelor sunt determinate de problema echivalentei si comparabilitatii internationale

Cercetatorul decide procedeul de baza si apoi metodele de observare si intervievare

(paneluri, investigatii pe teren si in birou)

Metodologia colectarii poate fi :

- standardizata

-sau structurata liber, pana la utilizarea interviurilor in profunzime nestructurate si a interviurilor expertilor

Alte probleme :

alegerea instrumentelor de masurare

formularea intrebarilor, a chestionarelor-e influentata de factorii culturali

organizarea metodelor , ilustratiilor

pregatirea operatorilor de interviu

recompensarea participantilor

5.3.Avantaje si limite ale surselor de informare

Avantaje

-informatiile din surse secundare costa mai putin sau sunt gratuite (biblioteci, publicatii guvernamentale);

-informatiile din surse secundare caracterizeaza mai bine fenomenele de piata;

-datele secunndare pot fi folosite imediat, ele exista, trebuie doar descoperite.

Limite

-disponibilitati inegale si sfera restransa a datelor importante ale diferitelor piete

(publicatiile statistice ofera informatii despre populatie, venituri, productie, exporturi, investitii straine, dar gradul de detaliere pe componente este redus );

-datele pot sa nu fie de folos cercetatorului din cauza modului de definire si exprimare diferit (intr-o tara avem informatii despre venitul national, dintr-o alta despre produsul national brut, iar intr-o a treia produsul intern brut);

-informatiile la mana a doua (sunt cele care se gasesc in surse care le-au preluat din sursele initiale) sunt riscante, apar neconcordante de preluare , creand interpretari eronate;

-veridicitatea datelor din statisticile nationale trebuie privita cu rezerve;

-comparabilitatea datelor nu este posibila daca ele au un caracter general sau au modalitati diverse de exprimare si metodolologii diferentiate de obtinere;

-conditiile si modul in care este asigurat fluxul datelor statistice difera de la tara la tara, implicand greutati in obtinerea si verificarea datelor din surse secundare;

-apar mari greutati in alcatuirea esantioanelor cu rigurozitatea stiintifica necesara;

-procesul de recoltare propriu-zisa a informatiilor este dificil .

6 Analiza culturala a pietelor

6.1. Sensibilitatea culturala a pietelor

Pietele bunurilor de consum sunt formate din cumparatori interesati sa-si satisfaca necesitatile si dorintele personale.

-Ei sunt mai sensibili la fortele sociale si culturale decat la factorii industriali;

-Influenta factorilor socio-culturali este prezenta la achizitionarea bunurilor de folosinta curenta (alimente, imbracaminte , cosmetice;

-Aceasta influenta este mai putin prezenta la achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata (TV, radio, aparatura electrocasnica);

-Exista exceptii , care fac sarcina intreprinzatorilor internationali mai provocatoare: cumpararea de frigidere este sensibila atat la factorii sociali cat si la obiceiurile de cumparare (europenii cumpara frigidere mai mici decat americanii, comportament explicat prin functia sociala a intalnirii prietenilor in oras, mexicanii cumpara frigidere mari din cauza familiilor mari si pentru statut social).

Pietele bunurilor industriale sunt formate din cumparatori care sunt interesati sa rezolve anumite probleme cum sunt :reducerea costurilor, cresterea productiei si a eficientei administrative , realizarea unui anumit tip de produs sau o combinatie a acestor obiective

-Cumparatorii industriali au tendinta de a fi rationali si pun accent pe obiective economice, consideratiile culturale si sociale au un rol redus in decizia de cumparare.

6.2. Analiza interculturala a pietelor

Doua concepte fundamentale stau la baza analizei culturale a pietelor :

-unul este distanta culturala-care este direct proportionala cu diferentele dintre cultura firmei sau a tarii sale de origine si modelul cultural al firmei tinta ;

-al doilea este empatia culturala -care defineste intelegerea pieteii in termenii locali definiti prin modelul sau cultural;

-Amandoua au ca suport multiculturalismul pietelor.

-Diversitatea culturala reprezinta unul din factorii cei mai importanti care limiteaza posibilitatile de standardizare a marketingului international.

-Scopul analizei interculturale a pietei : este sa determine daca programul de marketing sau elemente ale acestuia pot fi utilizate in mai mult de o piata externa sau el trebuie modificat pentru a corespunde conditiilor locale. Se utilizeaza metode de antropologie, lingvistica, sociologie .

-In general, se studiaza efectele culturii asupra comportamentului cumparatorilor si asupra mixului de marketing.

7. Evaluarea informatiilor

Pentru evaluarea informatiilor provenite din surse internationale se folosesc trei criterii :

a.calitatea datelor

b.relevanta informatiei pentru necesitatile decidentului

c.costul informatiei

a.Calitatea datelor este determinata de trei vectori de baza :

-valabilitatea in timp : este o calitate strict necesara, infomatia trebuie sa fie actuala

(datele despre moda sunt depasite in cateva luni, statisticile privind venitul pe locuitor, rata analfabetismului, distributia populatiei sunt viabile cinci ani dupa publicare )

-acuratetea : se refera la definirea si obiectivitatea datelor

-definirea informatiilor trebuie sa permita incadrarea lor in categorii valabile pentru cercetare (categoriile statistice sunt uneori prea cuprinzatoare pentru a avea relevanta pentru cercetator: de exemplu categoria 'vehicule comerciale ' care include taxiuri si tot felul de camioane nu este de mare ajutor unei firme care furnizeaza componente unui anumit segment de piata);

-obiectivitatea se refera la 'neutralitatea informatiei' si la descrierea fenomenelor exact asa cum se petrec ( daca furnizorul informatiilor are interes sa incurajeze un anumit comportament, acestea pot fi lipsite de acuratete);

-comparabilitatea : cercetarile de marketing international includ analize comparative intre piete si sisteme de echivalenta;( sistemul informational al firmei poate facilita comparabilitatea si echivalenta , prin standardizarea procedurilor de informare );

b.Relevanta datelor : ele trebuie sa fie utile pentru deciziile de marketing.

-se poate dezvolta un model al informatiilor de marketing

care sa ajute la elaborarea unui sistem efectiv ,

care sa orienteze sistemul de raportare interna si selectarea surselor de informatii

c.Costul informatiilor

-firma decide daca : se angajeaza cercetatori externi sau se cumpara un serviciu de informare sau se angajeaza o agentie care sa realizeze un studiu;

-informatiile care sosesc la firma fara un pret determinat sau la un cost nominal, totusi implica cheltuieli de colectare, analizare, stocare sau renuntare la ele; aceste cheltuieli pot fi ridicate, fapt ce poate fi prevenit prin evitarea redundantei informatiilor (exista publicatii si servicii de informare care acopera acelasi domeniu), redundanta se poate insa folosi pentru verificarea diferitelor surse care ofera o aceeasi informatie;

-costul se coreleaza cu relevanta informatiei : unele informatii costa putin dar nu sunt necesare, un studiu de piata este scump in masura in care satisface necesitatile firmei , in general se combina surse primare cu surse secundare mai scumpe. (inainte de a angaja o agentie de cercetare sau a trimite un cercetator in strainatate, trebuiie sa se obtina cat mai multe informatii ieftine ).

8 Sistemul echivalentelor in cercetarea de marketing international

Este nevoie a aduce la acelasi numitor diversele aspecte ale cercetarii de marketing, deci este necesar a construi un sistem de echivalente.

Principalele surse ale problematicii echivalentelor in cercetarea de marketing international pot fi :

-importanta diferita a continutului datelor (taxele se calculeaza diferit, valorile comerciale se calculeaza diferit)

-categoriile diferite in care sunt gasite datele (impartirea pe clase nu e identica:venituri, consum, varsta)

-diferentele temporale(informatiile sunt raportate la momente temporale diferite)

-bazele diferite ale cercetarii(colectivitati definite diferit, esantioane selectate diferit, instrumente utilizate diferit)

-metode diferite de evaluare a informatiilor

Sistemul de echivalente se refera atat la abordarea cercetarii (construirea echivalentelor) cat si la masurarea echivalentelor.

8.1. Construirea echivalentelor

Include :

a.Echivalenta conceptuala-se ocupa de conceptele utilizate in cercetare pentru a identifica relatiile intre activitati si functiile care le indeplinesc (multe concepte sunt legate de cultura, selectarea termenilor si a cerintelor pentru diferite produse)

b.Echivalenta functionala- se iau in considerare : functia servita de activitate, obiectul utilizat in activitate si numele sau termenul dat activitatii.De exemplu, cumpararea alimentelor ca activitate are functii diferite: in SUA, ea este perceputa ca fiind de baza, iar in Franta are o dimensiune sociala .Alt exemplu : acelasi produs poate indeplini functii diferite. Alt exemplu : gospodina franceza cumpara des si in cantitati mici, deci va avea nevoie de un frigider mai mic.

c.Echivalenta definitionala -este legata de categoriile utilizate de cercetatori pentrua grupa datele (clasele de produse sunt diferite, desert in Franta inseamna fructe si branza, iar in China alimentele dulci nu fac parte din aceasta categorie)

d.Echivalenta temporala-cercetarea in doua sau mai multe tari poate fi simultana, secventiala sau independenta, asadar pot aparea erori temporale , produsul nu este in aceeasi faza a ciclului sau de viata in toate pietele studiate

e.Echivalenta structurilor pietelor - structurile diverselor piete sunt echivalente in masura in care prezinta similitudini , acestea sunt surse de erori; similitudinile pot fi caracteristici ale pietei si institutii ale pietei .

8.2. Masurarea echivalentelor

Include solutionarea problemelor referitoare la :

a.Instrumente de masura

-Cea mai corecta, cea mai generala cale pentru echivalenta instrumentelor este cea care tine seama de cultura.

-Instrumente emice : instrumente care sunt adaptate fiecarei culturi sau tari , au o mai mare valabilitate pentru a masura acelasi fenomen pe mai multe piete sau culturi

-Instrumente etice: care nu sunt dependente de cultura

b.Echivalenta traducerii

-Traducerea poate fi verbala sau non verbala

-In traducerea verbala este necesara gasirea termenilor corespondenti

-In traducerea non verbala reclama stabilirea echivalentei intre orice elemente de perceptie utilizate : culorile, formele, simbolurile

-Traducerea informatiilor din surse secundare necesita echivalarea termenilor, unitatilor de masura

c.Echivalenta scalelor

-asigura echivalarea scorurilor si a unitatilor scalare utilizate in masuratori

-asigura echivalarea importantei relative acordate raspunsurilor

-asigura validitatea instrumentelor -este importanta pentru studiile de imagine , unde comparatia facuta la nivelul magazinelor , produselor sau chiar al tarilor si trebuie sa se compare rezultatele unui studiu cu ale altor cercetari

In general se combina abordarea emica cu cea etica.

9. Sistemul informational de marketing international (SIMI)

9.1. Necesitatea sistemului informational de marketing international

Este important pentru managementul firmei din urmatoarele puncte de vedere :

1.este necesar pentru cunoasterea mediului intern si international in dimensiunile, structura, dinamica, aspectele calitative si perspectivele sale

2.este motivat pentru cunoasterea resurselor, posibilitatilor, atuurilor si punctelor slabe ale firmei pe baza carora aceasta sa se poata plasa corect pe pietele internationale in functie de oportunitatile si amenintarile acestora

3.este indispensabil tehnologiei deciziilor in conditiile in care acestea sporesc ca numar frecventa si complexitate si

conditioneaza puternic eficacitatea si eficienta activitatilor si operatiunilor de marketing pe pietele internationale

9.2. Rolul sistemului informational de marketing international

-SIMI este element component central al sistemului informational pentru conducere

Rolul SIMI :

-asigura posibilitatea firmelor de a simti pulsul pietelor, de a le supraveghea si de ale anticipa modificarile

-mentine intre coordonate cat mai exacte segmentele de piata si de consumatori carora firma le furnizeaza produse si servicii, surprinzand modificarile in potentialul lor de absorbtie, cumparare, investire si comportamentul

-identifica posibilitati de atragere sau de cucerire de segmente noi cu ajutorul informatiilor care percep aceste posibilitati

-permite firmei sa cunoasca resursele posibilitatile nevaloroficate, modificarea potentialului material, uman, financiar

-permite cunoasterea experientei altor firme, a cercetarilor existente, a realizarilor teoretice si practice, in probleme de conducere, gestiune, patrundree pe piata, comercializare, influentarea pietelor

-contribuie la fundamentarea oricaror actiuni ale firmei:planuri, strategii, tactici, programe de marketing, programe pentru perfectionarea organizari firmei,a metodelor de munca, conducere si gestiune

-permite selectraea celor mai eficiente mijloace de patrundere pe pietele externe

-asigura fundamentarea deciziilor si controlul intregii activitati de marketing

9.3. Cerinte ale unui SIMI eficace

Pentru proioectarea SIMI trebuie respectate anumite reguli generale:

-omogenitatea -folosirea acelorasi indicatori

-diferentierea-sa permita colectarea datelor ale caror grad de cumpararea si complexitate sunt diferite in functie de importanta pietelor pentru firma

-selectivitatea -pe fiecare piata nationala si la nivel global sa fie culese informatiile semnificative pentru firma

-caracterul unitar (coeziunea)-este asigurat prin colectarea de pe toate pietele a informatiilor a caror modalitate de agregare si diferentiere este semnificativa pentru utilizarea careia ele sunt destinate

Aceste principii generale trebuie combinate cu urmatoarele cerinte :

1.asigurarea corespondentei intre SIMI si sistemul informational al firmei sub aspectul dimensiunilor, continutului si stadiului de dezvoltare a sistemelor si metodelor de conducere ale firmei

2.SIMI sa fie integrat complet in functiile firmei, deci trebuie si inglobeze toate sectoarele in plan orizontal (cercetare -dezvoltare, productie, comercializare, marketing, finante contabilitate) si integrat pe verticala la toate nivelurile ierarhice

3.SIMI,ca sistem deschis trebuie sa fie suplu si flexibil sa asimileze, sa prelucreze prompt, sa sesizete orice modificare a relatiilor intre firmasi mediul international

Pentru organizarea SIMI, trebuie sa se tina cont si de elemente particulare , specifice firmei:

1.tipurile de decizie in mod frecvent intalnite in firma

2.volumul si structura, esalonarea informatiilor necesare pentru unele decizii rationale

3.mijloace de obtinere a datelor si informatiilor   

normele de elaborare a informatiilor prin SIMI, in functie de datele acumulate, ceea ce implica metode de recoltare, prelucrare,si sistematizare si reguli de prezentare a informatiilor

5.costurile antrenate

9. Structura sistemului informational de marketing international

Cuprinde:

      informatiile

      suporturile informatiilor

      circuitele informationale

      operatiile

      mijloacele

Informatiile-sunt componenta principala.

Ele provin din surse primare si secundare, interne si exterene

Suporturile informatiilor sunt mijloacele materiale cu ajutorul carora sunt vehiculate si stocate informatiile.In aceasta categorie intra:

-documentele de import-export

-suporturi de informatii (hartie, CD, hard disk)

Informatiile sunt stocate in banci de date.

Circuitele informationale -sunt itinerariile parcurse de informatii de la locul culegerii datelor si inapoi la locul actiunii.

Aceste itinerarii apar ca niste fluxurir informationale, care pot fi :

-fluxuri interne- in cadrul firmei, intre nivele ierahice sau intre compartimemete aflate la acelasi nivel ierarhic;

-fluxuri de la firma spre parteneri si piete-care iau nastere prin contacte personale, publicitate, distributie;

-fluxuri de la piata spre firma-care iau nastere si se mentin prin cercetarea de marketing, prin contacte personale cu partenerii straini, prin testari de produse, prin preturi, ca urmare a unor modificari conjuncturale

Operatiile-sunt activitatile de culegere, prelucrare, sistematizare, stocare si prezentare a informatiilor

Mijloacele -reprezinta baza tehnica utilizata pentru efectuarea tuturor operatiunilor :TV, telefon, PC-uri, imprimante, linii telefonice.