COMUNICARE SI NEGOCIERE IN AFACERI OPTIONAL - TEST GRILA

a.

prospectarea pietei

b.

pregatirea ofertei pentru intrarea pe piata

c.

realizarea produselor si serviciilor contractate cu clientii

d.

organizarea sectorului juridic conform cerintelor prevazute de legislatie

e.

realizarea tranzactiei de vanzare / cumparare a produselor si serviciilor

a.

o tranzactie financiara derulata in interesul statului

b.

o tranzactie din care se pierd cat mai putini bani

c.

o tranzactie financiara bazata pe specula si activitate speculativa

d.

o tranzactie cu finalitate economico-financiara

e.

o tranzactie in care prioritar este interesul majoritar

a.

spirit de cooperare

b.

capacitate de control si autocontrol

c.

pragmatism si sentimentalism pronuntat

d.

spirit antreprenorial

e.

vointa si putere de decizie

a.

identifica cerintele reale ale clientului

b.

negociaza conditiile contractuale ale tranzactiei

c.

coordoneaza afacerea

d.

pregateste planul de afaceri

e.

planifica afacerile viitoare ale firmei

a.

trebuie stabilit in mod clar cine a castigat si cine a pierdut

b.

de fiecare data trebuie sa castige clientul si nu intreprinzatorul

c.

stabilirea si respectarea clauzelor contractuale de vanzare/cumparare de ambele parti implicate in tranzactie si pe baza unei informari reciproce corecte

d.

cu cat negocierile se intind pe o perioada mai mare de timp cu atat afacerile sunt mai eficiente

e.

intreprinzatorii si clientii isi stabilesc de comun acord un grafic al castigurilor si pierderilor reciproce in asa fel incat ambii sa castige / sa piarda in mod egal

a.

eliminarea potentialilor concurenti pe segmentul de piata identificat

b.

identificarea clientilor mai importanti

c.

contractarea contractului de colaborare cu clientii pentru a se crea baza legala de derulare a afacerii

d.

prospectarea pietei

e.

determinarea profitabilitatii afacerii

a.

ofera o imagine de ansamblu asupra afacerilor anterioare ale concurentei

b.

este inutil si mare consumator de timp atunci cand avem foarte multe idei de afaceri

c.

principala utilizare a planului de afaceri este convingerea bancilor sa ofere credite avantajoase pentru afacerea prezentata

d.

planul de afaceri este o schema de actiune construita logic care ajuta la managementul eficient al afacerilor

e.

planul este un document cu caracter teoretic ce inglobeaza ultimele cercetari teoretice in domeniul afacerii proiectate

a.

70-80 pagini respectiv 10-20 pagini

b.

100-150 pagini respectiv 25-50 pagini

c.

pagini respectiv 3-5 pagini

d.

5 pagini respectiv 1 pagina

e.

maxim 10 pagini si minim 5 pagini

a.

caracterizarea situatiei financiare de perspectiva a principalilor concurenti

b.

principalele modalitati de finantare oferite de piata monetara si de capital

c.

gasirea modalitatilor de asigurare a facilitatilor de finantare pentru clienti fideli

d.

evaluarea pragului de rentabilitate a afacerii

e.

dimensionarea efortului financiar necesar asigurarii unei durate de timp nedeterminate pentru afacerea proiectata

a.

punctualitatea

b.

disimularea

c.

initiativa

d.

stiinta de a profita de erorile altora

e.

experienta

a.

in Grecia antica

b.

in perioada anilor 1970

c.

in perioada anilor 1960

d.

in perioada anilor 1980

e.

in perioada anilor 1980

a.

comunicarea este inevitabila

b.

comunicarea este un proces continuu

c.

comunicarea este reversibila

d.

comunicarea se desfasoara la doua niveluri: informational si rational

e.

comunicarea presupune procese de ajustare si acomodare

a.

interactiuni tranzactionale

b.

interactiuni personale

c.

interactiuni tranzactionale sau personale

d.

interactiuni tranzactionale si personale

e.

nu se exercita interactiuni

a.

raspunsul este de acelasi tip cu stimulul (bine-bine sau rau-rau)

b.

raspunsul este contrar stimulului (bine-rau sau rau-bine)

c.

numarul membrilor celor doua echipe de negociere este egal

d.

pozitia membrilor echipelor de negociere este simetrica fata de linia mediana a mesei de negociere

e.

raportul raspuns - stimul nu exista

a.

raspunsul este de acelasi tip cu stimulul (bine-bine sau rau-rau)

b.

raspunsul este contrar stimulului (bine-rau sau rau-bine)

c.

numarul membrilor celor doua echipe de negociere este inegal

d.

pregatirea membrilor echipelor de negociere este complementara

e.

raportul raspuns-stimul nu exista

a.

numai pentru comunicarea verbala

b.

numai pentru comunicarea non-verbala

c.

continuu

d.

numai pentru negociatorii apartinand unor culturi diferite

e.

in cazul echipelor de negociere nou formate

a.

alaturi de emitator si receptor s-a introdus mesajul

b.

alaturi de emitator si receptor s-au introdus mesajul si canalul de transmisie

c.

alaturi de emitator si receptor s-au introdus mesajul si codul

d.

alaturi de emitator, mesaj    si receptor s-au introdus codul si canalul de transmisie

e.

a fost eliminate mesajul si canalul de transmisie

a.

sa se creeze o atmosfera adecvata procesului de comunicare

b.

pe cat posibil, sa nu se incerce cunoasterea partenerului de comunicare

c.

sa nu se prelungeasca procesul de comunicare in perioada post-negociere

d.

sa se urmareasca satisfacerea prioritara a interesului partenerului de negociere

e.

sa se mentina stapanirea de sine

a.

indiferent de situatie sursa emite mesaje verbale si non-verbale care ii sunt proprii

b.

mesajul elaborat de sursa este codificat de un transmitator sub forma unor semnale

c.

canalul de transmisie poate fi afectat de surse de zgomot

d.

cu cat posibilitatile de comunicare cresc cu atat creste si numarul codificarilor / decodificarilor

e.

mesajul ajunge la receptor care-l decodifica

a.

comunicarea interpersonala si comunicarea publica

b.

comunicarea interpersonala si comunicarea de masa

c.

comunicarea publica si comunicarea de masa

d.

comunicarea interpersonala si comunicarea de masa

e.

comunicarea interpersonala diadica si comunicarea de grup

a.

este dialogul interior al fiecarei persoane

b.

presupune existenta a doi participanti

c.

la acest tip de comunicare este prezenta codificarea si decodificarea mesajelor

d.

este o comunicare interpersonala care presupune mai mult de doi participanti

e.

se realizeaza prin presa scrisa

a.

presupune existenta a mai mult de doi participanti

b.

permite cel mai bine manifestarea schimbului de idei intre partenerii de negociere

c.

favorizeaza cel mai bine stabilirea si mentinerea relatiilor cu partenerii de negociere

d.

scopul comunicarii este realizat cel mai bine prin acest tip de comunicare

e.

presupune existenta a doi participanti

a.

este o forma de comunicare interpersonala cu cel mult doi participanti

b.

presupune un numar de 20-50 participanti

c.

receptorul este extrem de difuz

d.

presupune un numar de 3-10 participanti

e.

este tipul de comunicare care grupeaza negociatorii in cooperanti si necooperanti

a.

zona deschisa si zona ascunsa

b.

zona ascunsa si zona oarba

c.

zona inchisa si zona necunoscuta

d.

zona deschisa, zona ascunsa, zona oarba si zona necunoscuta

e.

zona inchisa, zona ascunsa, zona oarba si zona necunoscuta

a.

cunoscuta siesi

b.

cunoscuta celuilalt

c.

necunoscuta celuilalt

d.

necunoscuta siesi

e.

cunoscuta siesi si cunoscuta celuilalt

a.

nici un partener nu detine informatii despre sine

b.

fiecare dintre parteneri detine informatii despre sine

c.

fiecare dintre parteneri detine informatii despre celalalt

d.

nici un partener nu detine informatii despre sine sau despre celalalt

e.

nu sunt elemente comune

a.

mai anevoioasa

b.

imposibila

c.

mai eficienta

d.

mai putin eficienta

e.

greoaie

a.

vocea

b.

ritmul vorbirii

c.

cuvintele

d.

claritatea pronuntarii cuvintelor

e.

accentul in vorbire

a.

un ritm normal al vorbirii

b.

o vorbire calma, relaxata si de tonalitate joasa

c.

cuvantul rostit sau scris

d.

utilizarea prudenta a pauzelor in vorbire

e.

utilizarea accentului in vorbire

a.

egocentrismul

b.

gandirea rapida

c.

increderea in parteneri

d.

supraincarcarea cu mesaje si stresul

e.

mentalitatea ca ascultarea este o stare pasiva si nu una activa.

a.

nu exista tendinta de a utiliza cuvinte mai lungi

b.

se utilizeaza un vocabular mai sarac

c.

se manifesta mai multa grija in formularea completa a ideilor

d.

se utilizeaza larg repetitiile si elementele de redundanta

e.

se utilizeaza mai mult propozitiile exclamative

a.

0-45 cm

b.

46-122 cm

c.

123-350 cm

d.

peste 350 cm

e.

peste 500 cm

a.

batutul pe umar al partenerului

b.

a da mana utilizand ambele maini

c.

frecatul mainilor cu miscarea rapida a acestora

d.

inclestarea mainilor

e.

zambet

a.

clipitul grabit al pleoapelor

b.

negare, prin clatinarea stanga-dreapta a capului

c.

incruntare

d.

etalarea degetului mare

e.

introducerea degetelor in gura

a.

evaluare critica

b.

exprimarea interesului

c.

dezaprobare

d.

superioritate, pretentii

e.

atitudine agresiva

a.

interes

b.

dezinteres

c.

suspiciune

d.

plictiseala

e.

indiferenta

a.

scarpinarea gatului

b.

frecarea ochilor

c.

frecarea urechilor

d.

acoperirea gurii

e.

inclestarea maselelor

a.

trebuie sa ofere cat mai multe detalii

b.

simbolurile sa fie implicite, nu explicative

c.

nu trebuie sa se ofere o imagine de ansamblu

d.

trebuie facute consideratii lipsite de valoare

e.

simbolurile trebuie sa fie usor de interpretat si explicative

a.

este foarte probabil sa.; ar putea fi.

b.

este esential pentru succesul nostru

c.

este de necrezut ce se intampla!

d.

nu-i nici o problema, nu-i asa

e.

nu-ti faci griji, nu-i asa?

a.

ati putea fi dezamagit.

b.

daca va inteleg corect.

c.

ati auzit despre.

d.

cultura noastra.

e.

ajutati-ma sa inteleg

a.

Povestea spune ca..

b.

Stiu, ganditi ca.

c.

Sunteti intr-adevar bun!

d.

Problema dvs este ca.

e.

Stiu ca stiti despre

a.

o teorie explicativa a personalitatii umane

b.

o teorie a comunicarii umane

c.

un instrument de lucru in management si marketing, cu aplicatii in vanzari si negocieri

d.

b si c

e.

a, b si c

a.

copil, adult, parinte

b.

copil, parinte

c.

adult, parinte

d.

copil, adult

e.

adult

a.

numai starea "adult"

b.

numai starea "parinte"

c.

numai starile "adult" si "parinte"

d.

starile "copil", "adult" si "parinte"

e.

numai starea "copil"

a.

un stimul tranzactional

b.

o replica

c.

doi stimuli tranzactionali

d.

doua replici

e.

un stimul tranzactional si o replica

a.

un sir nesfarsit de stimuli

b.

un sir nesfarsit de replici

c.

un lant de tranzactii succesive intre partenerii de negociere

d.

o succesiune de stimuli urmata de o succesiune de replici

e.

o succesiune de replici urmata de o succesiune de stimuli

a.

se intrerupe

b.

nu se intrerupe

c.

nu este influentat

d.

impune schimbarea starii eului de unul dintre negociatori

e.

impune schimbarea starii eului de ambii negociatori

a.

nu se intrerupe

b.

se rupe si este posibil un conflict

c.

nu este influentata

d.

necesita pastrarea starii eului de catre unul din negociatori

e.

necesita pastrarea starii eului de catre ambii negociatori

a.

mesajul este transmis la nivel social

b.

mesajul este transmis la nivel psihologic

c.

se transmit simultan doua mesaje, cel aparent la nivel social si cel ascuns la nivel psihologic

d.

se transmit simultan doua mesaje, cel aparent la nivel psihologic si cel ascuns la nivel social

e.

se transmit simultan doua mesaje, cel ascuns la nivel social si cel aparent la nivel psihologic

a.

starea eului vizata de stimul este cea din care pleaca replica

b.

starea eului vizata de stimul nu este cea din care pleaca replica

c.

se primeste o singura replica la mai multi stimuli

d.

se intrepatrund starile eului negociatorilor

e.

nu se primeste nici o replica la stimulii primiti

a.

starea eului vizata de stimul nu este cea din care pleaca replica

b.

starea eului vizata de stimul este cea din care pleaca replica

c.

se primeste o singura replica la mai multi stimuli

d.

se intrepatrund starile eului negociatorilor

e.

nu se primeste nici o replica la stimulii primiti

a.

nivelul social al comunicarii

b.

nivelul social sau cel psihologic al comunicarii

c.

nivelul psihologic al comunicarii

d.

nivelul social si cel psihologic al comunicarii

e.

indiferent

a.

solutionarea intereselor negociatorilor prin competitie

b.

alegerea publica pe baza de vot a celei mai bune solutii de negociere

c.

concertarea intereselor partilor prin negociere

d.

obtinerea pe baza de control ierarhic a celei mai bune solutii dorite de partile care negociaza

e.

transformarea intereselor divergente in interese convergente

a.

negocierea este un proces dinamic

b.

in cadrul negocierii participa cel mult doua parti

c.

in negociere partile care nu au preferinte identice iau decizii diferite

d.

intrucat preferintele partilor in negociere sunt neidentice acestia nu pot colabora la elaborarea de decizii in negociere

e.

partile in negociere au interese conflictuale si interesele comune nu se pot satisface prin negociere

a.

partile in negociere sunt interdependente

b.

problema de solutionat prin negociere este o problema comuna a partilor

c.

problema de solutionat prin negociere apartine partii care a initiat procesul de negociere

d.

optiunea partilor pentru solutionarea problemei comune este voluntara

e.

tinta negocierii este obtinerea unui acord reciproc avantajos

a.

transferul unilateral de valori intre partile care negociaza

b.

realizarea unei alocari eficiente a valorilor intre partile aflate in negociere

c.

intrarea in tratative cand interesele partilor au devenit convergente

d.

acceptarea neconditionata a satisfacerii intereselor partii cu care se negociaza

e.

satisfacerea neconditionata a propriilor interese

a.

respectarea unor reguli stricte

b.

interactiuni standardizate intre parti

c.

folosirea unor criterii de evaluare

d.

determinarea partenerului de negociere sa accepte conditiile noastre de negociere

e.

renuntarea la interesele proprii pentru satisfacerea partenerului de negociere si pastrarea relatiilor post negociere

a.

crearea posibilitatilor de a castiga putin mai mult decat partenerul de negociere

b.

impunerea propriilor argumente in negociere

c.

determinarea partenerului sa asculte cat mai mult pentru a intelege cat mai bine argumentele noastre

d.

considerarea intereselor partenerului

e.

luarea deciziilor in conditii de incertitudine

a.

etapa de postnegociere si etapa de prenegociere

b.

etapa de negociere propriu zisa

c.

etapa de prenegociere si etapa de negociere propriu zisa

d.

in toate etapele de negociere

e.

in nici una din etapele de negociere

a.

utilizarea de tactici si strategii

b.

acordarea de concesii

c.

renegocierea unor clauze

d.

simularea negocierilor

e.

urmarirea derularii acordului obtinut prin negociere

a.

prezentarea ofertelor si contraofertelor

b.

evaluarea rezultatelor negocierii

c.

obtinerea mandatului de negociere

d.

elaborarea proiectului de contract

e.

pregatirea si organizarea negocierilor

a.

culegerea si prelucrarea informatiilor

b.

pregatirea variantelor de negociere

c.

rezolvarea amiabila a reclamatiilor si litigiilor

d.

adoptarea solutiei de compromis in negociere

e.

formalizarea intelegerii obtinute

a.

pregatirea si organizarea negocierilor

b.

pregatirea variantelor de negociere si obtinerea mandatului de negociere

c.

culegerea si prelucrarea informatiilor si simularea negocierilor

d.

a si b

e.

a, b si c

a.

solutionarea litigiilor prin arbitraj sau instanta

b.

renegocierea unor clauze

c.

solutionarea dificultatilor post-negociere

d.

desemnarea conducatorului echipei de negociere

e.

evaluarea rezultatelor negocierii

a.

prezentarea de oferte / contraoferte si argumente / contraargumente

b.

simularea negocierilor

c.

utilizarea de tactici si strategii de negociere

d.

acordarea de concesii in negociere

e.

adoptarea si formalizarea acordului obtinut

a.

stabilirea locului si datei negocierilor

b.

identificarea uzantelor si obiceiurilor partenerilor de negociere

c.

oferirea de cadouri partenerilor de negociere

d.

a, b si c

e.

a si b

a.

distanta dintre parteneri

b.

forma mesei de derulare a negocierilor si unghiurile de vizibilitate

c.

nivelul ierarhic la care are loc primul contact intre negociatori si inaltimea acestora

d.

amplasamentul scaunelor si al negociatorilor la masa tratativelor

e.

mobilierul, decorul si ansamblul culorilor

a.

valoarea scaunelor si a mobilierului din sala de negociere

b.

existenta titlului de proprietate asupra mesei de negociere

c.

inaltimea si pozitia scaunelor fata de masa la care se negociaza

d.

asigurarea intrarii in sala de negociere in primul rand a echipei de negociere cu nivel ierarhic superior

e.

asigurarea asezarii la masa de negociere in primul rand a echipei de negociere gazda

a.

pozitia "fata in fata" si pozitia "spate in spate"

b.

pozitia "cot la cot" si pozitia "fata in fata"

c.

pozitia "de colt", pozitia "de fuga" si pozitia combinat

d.

a, b si c

e.

b si c

a.

este o varianta concurentiala

b.

este o varianta de cooperare

c.

este o schema de plasament favorabila derularii si finalizarii negocierilor

d.

negocierile se pot transforma rapid in negocieri de tip conflictual

e.

din considerente psihologice partenerii aflati "fata in fata" intra in competitie

a.

partenerii se aseaza de aceeasi parte a mesei

b.

partenerii comunica putin si intra in conflict foarte rar

c.

partenerii utilizeaza in primul rand mesajele

d.

a si b

e.

a, b si c

a.

este pozitia cea mai putin recomandata pentru negocieri

b.

este pozitia cea mai recomandata pentru negocieri

c.

nu este o pozitie propice negocierilor

d.

este o combinatie a pozitiei de competitie cu pozitia de cooperare in negocieri

e.

nu este o pozitie propriu-zisa de negociere

a.

masa octogonala sau patrata

b.

masa dreptunghiulara sau ovala

c.

masa rotunda sau ovala

d.

masa rotunda sau patrata

e.

masa ovala sau patrata

a.

cresterea accentuata a cererii si ofertei specifice pietei comunicarii

b.

permanetizarea relatiilor dintre firme si profesionistii in comunicare

c.

creste rolul consilierilor in comunicare

d.

strategiile de comunicare sunt integrate in strategiile generale ale firmelor

e.

a, b, c si d

a.

performantei atinse

b.

respectarii normelor etice

c.

performantei atinse sau respectarii normelor etice

d.

performantei atinse si respectarii normelor etice

e.

nici una dintre variantele a, b, c, d

a.

etica rezultatului final

b.

etica normelor

c.

etica contractului social

d.

etica personala

e.

a, b, c si d

a.

conditia umana ar trebui sa fie ghidata de principiile morale de baza

b.

pentru a supravietui oamenii trebuie sa traiasca in contextual social dat

c.

indatoririle si obligatiile contribuie la apropierea dintre comunitate si indivizi

d.

standardele de baza sunt determinate de bunul simt

e.

trebuie considerate toate consecintele posibile

a.

cum se poate define utilitatea?

b.

ce regula vom urma cand exista reguli conflictuale?

c.

cum se schimba regulile cand se schimba conditile actiunilor?

d.

un stat poate fi corupt si moral in acelasi timp?

e.

cum ar putea o organizatie sa asigure caracterul unitar al eticii?

a.

caracterul corect al unei actiuni se stabileste prin considerarea consecintelor