Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


CERCETARE CANTITATIVA SI CALITATIVA

Marketing



+ Font mai mare | - Font mai mic



CERCETARE CANTITATIVA SI CALITATIVA

Cercetarea de marketing (engl. - marketing research) reprezinta o investigare complexa si sistematica a pietei, a mediului extern al firmei, precum si a componentelor mixului de marketing, folosind un ansamblu de metode stiintifice de colectare, analiza, interpretare si sintetizare a informatiilor necesare fundamentarii deciziilor de marketing ale firmei. Cercetarea poate fi :



de teren (engl. - field research) - permite colectarea de date primare (spre exemplu, un sondaj de opinie stradal - un interviu pe baza de chestionar, fata in fata);

de birou (engl. - desk research) - studiu documentar al diverselor surse de informatii secundare (interne si externe).

studiu de piata engl. - market research): reprezinta o cercetare de marketing, constand intr-o analiza complexa a domeniului pietei:

analiza caracteristicilor si tendintei pietei (structura, arie, potential);

analiza capacitatii pietei (estimarea cererii, ofertei, analiza preturilor, prognoza vanzarilor, cota de piata s.a.);

analiza concurentei (puncte tari si puncte slabe, politica de distributie si de promovare practicata, preturi practicate, produse noi lansate etc.);

studii de segmentare s.a.

Un studiu de piata nu este sinonim cu un studiu de marketing - acesta din urma fiind mai cuprinzator (include si studiile de piata).

cercetare cantitativa si calitativa de marketing engl. - quantitative/qualitative research) in cadrul cercetarilor de marketing, aceasta reprezinta o metoda de investigatie utilizata pentru obtinerea de informatii primare. In functie de modul de colectare si natura informatiilor, cercetarea poate fi:

cantitativa - permite obtinerea de rezultate cantitative (statistice), utilizand o serie de tehnici specifice: sondaj pe baza de chestionar, ancheta omnibus, panele s.a.;

calitativa - permite identificarea atitudinilor, perceptiilor si motivatiilor consumatorilor, oferind explicatii precise asupra comportamentului si deciziilor luate de acestia (rezultatele nu sunt direct masurabile din punct de vedere statistic si nu pot fi extrapolate la nivelul populatiei de baza decat cu mare atentie). Este o cercetare exploratorie de sine statatoare sau care precede un studiu cantitativ, aducand un surplus informativ. Tehnici utilizate pentru realizarea unui studiu calitativ:

dialog individual - liber, semi-directiv sau directiv;

reuniune de grup - grup focus;

test proiectiv - expunerea subiectilor la stimuli care ii fac sa isi proiecteze nevoile, motivatiile, preferintele, intentiile etc.;

test de asociere - asocierea de cuvinte, completarea unei fraze, a unei povestiri, a unui desen etc.).

Acestora li se adauga o serie de teste experimentale, care permit masurarea interesului manifestat de o persoana fata de un produs, o reclama, ambalaj etc.

sondaj de opinie: este o metoda de cercetare de marketing, ancheta de opinie care se bazeaza pe folosirea chestionarului in vederea testarii pe un esantion reprezentativ a caracteristicilor unei populatii (concluziile sondajului vor putea fi astfel generalizate pentru intreaga populatia de baza). Este folosit pe larg si in domeniul politic pentru a testa optiunile electoratului (sondaj electoral).

In cadrul unui sondaj de opinie, o lista exhaustiva a persoanelor care formeaza populatia de baza (populatia-mama) poarta numele de baza de sondaj. Aceasta baza de sondaj este utilizata pentru alcatuirea unui esantion, situatie in care poate ridica unele probleme: disponibilitate, cost de acces, fiabilitate, reprezentativitate etc.

ancheta omnibus : este o cercetare de piata avand un caracter continuu, care urmareste sa surprinda, in acelasi timp, mai multe caracteristici ale populatiei studiate; cercetare multiclient: beneficiarii sunt reprezentati de mai multe firme, realizat simultan de o societate de studii de piata. Chestionarele includ mai multe seturi de intrebari diferite, testate saptamanal sau lunar pe un esantion prestabilit (1000-2000 persoane); masoara gradul de notorietate al marcilor, frecventa de cumparare, obiceiurile de consum etc.

ancheta colectiva (engl. - collective survey)

cercetare de piata cantitativa, repetitiva (spre deosebire de o ancheta punctuala), ce permite cuantificarea unui fenomen o perioada lunga de timp (furnizeaza in mod regulat si continuu informatii specifice - asupra vanzarilor, cumpararilor sau distributiei unei game de produse/marci, asupra audientei unor suporturi publicitare, concurentilor s.a.). Acest tip de studiu include:

ancheta multiclient - un numar de firme beneficiare solicita realizarea unui studiu colectiv, avand unu sau mai multe subiecte de interes comun (si avantajul impartirii costurilor). Din aceasta categorie fac parte ancheta omnibus si barometrul de analiza;

panele (ale consumatorilor, distribuitorilor, de audienta, mixte s.a.).

observare: cercetare exploratorie, forma simpla de cercetare constand, spre exemplu, in examinarea directa a comportamentului unui grup de clienti in cadrul unui studiu de comportament al cumpararii. Observarea poate fi directa sau indirecta, in situ (la locul desfasurarii actiunii), sau in laborator, folosind sau nu diferite mijloace de inregistrare (mijloace video, mecanice etc.).

ancheta prin sondaj : (engl. - sample survey, sampling): este o cercetare cantitativa selectiva, tehnica bazata pe folosirea chestionarului; consta in alegerea unui esantion reprezentativ, format din clientela potentiala a firmei, pe care se testeaza/analizeaza un set de caracteristici, spre exemplu: preferintele/atitudinea consumatorilor fata de o marca lansata pe piata de firma, intentiile de cumparare, eficienta fortei de vanzare sau unei campanii promotionale etc.

Culegerea informatiilor se poate face prin interviu direct (fata in fata - la domiciliu, in magazin, pe strada), telefonic, prin Internet, prin corespondenta (chestionare transmise prin posta), prin chestionare de tip auto-completare, panel, grup focus, test de magazin s.a. Pentru ca rezultatele cercetarii sa poata fi generalizate (sa capete relevanta) pentru intreaga populatie analizata este necesar ca sondajul sa fie efectuat pe un esantion reprezentativ (a carui marime va fi stabilita prin diverse metode de esantionare).

O ancheta in care este supusa unor investigatii complexe intreaga populatie a unei tari (sau regiuni) poarta numele de recensamant (engl. - census survey).

CHESTIONARUL (engl. - questionnaire)

este un instrument folosit in cercetarile de marketing pentru colectarea de date primare (date ce fac obiectul unei analize ulterioare); document scris (pe suport informatic) constand dintr-un set de intrebari deschise si/sau inchise (cu alegere unica sau multipla, clasamente, scale etc.) la care persoanele investigate urmeaza sa raspunda. Elaborarea chestionarului necesita multa experienta si precautie, redactarea sa fiind o sarcina dintre cele mai dificile pe parcursul realizarii studiului. Principii de redactare a intrebarilor unui chestionar:

structurarea intrebarilor se face pornind de la general la particular: la inceput vor fi abordate teme simple, continuand, progresiv, cu intrebari din ce in ce mai complexe;

stil clar si precis: sa evite exprimarile lungi si ambigue, terminologia complexa;

intrebarile sa fie relevante si scurte: lungimea chestionarului trebuie sa fie minima (intrebarile cu mai mult de 20 de cuvinte sunt mai greu de inteles de respondent, intr-un interval scurt de timp);

fiecare intrebare trebuie sa "atace" un singur subiect;

impartialitate: formularea intrebarilor nu trebuie sa influenteze raspunsul;

intrebarile nu trebuie sa fie agresive: exista intrebari sensibile (legate de venituri, varsta, clasa sociala, etnie), care vor fi plasate la sfarsitul chestionarului.

scala [engl. - scale; fr. - chelle (d'oppinion)]. In cercetarile de marketing, acesta reprezinta un instrument de masurare a gradului in care un subiect poseda o anumita caracteristica. Tipuri de scale utilizate in practica:

diferentiala semantica - o scala cuprinsa in intervalul format dintr-o pereche de atribute bipolare, intre care se insereaza o scala numerica cu 3, 5 sau 7 nivele; pe acest principiu se construiesc scala importantei (engl. - importance scale), scala de apreciere (engl. - rating scale), scala intentiei de cumparare (engl. - intention-to-buy scale);

scala Likert: scala de atitudine avand cinci sau sapte gradatii, care indica intensitatea acordului sau dezacordului subiectului asupra caracteristicii studiate.

intrebare deschisa engl. - open-ended question): tip de intrebare formulata in cuprinsul unui chestionar, la care subiectii vor raspunde cu propriile cuvinte, fara nici o constrangere din partea operatorului in formularea raspunsurilor (raspuns deschis - necodificat, liber exprimat).

Exemple:

intrebari complet nestructurate:

Ce parere aveti despre serviciile oferite de magazinul nostru?

Care sunt, dupa parerea dumneavoastra, calitatile principale ale produsului pe care l-ati cumparat?

Subiectii vor raspunde la aceste intrebari cum considera de cuviinta.

asocieri de cuvinte: se cere subiectilor sa spuna primul cuvant care le vine in minte atunci cand aud pronuntandu-se diverse nume de marca si cuvinte asociate acestora;

completarea unei fraze: se cere sa se completeze o fraza;

completarea unei povestiri: se solicita continuarea unei povestiri incepute;

completarea unei imagini: subiectii primesc un desen infatisand doua personaje, dintre care unul face o afirmatie. Li se cere sa completeze replica celuilalt personaj;

testul de aperceptie tematica: subiectilor li se prezinta o imagine si li se cere sa alcatuiasca o povestire - ce cred ei ca se intampla in aceasta imagine.

intrebare inchisa

engl. close-ended question fr. question ferme it. domanda chiusa

tip de intrebare din cuprinsul unui chestionar care ofera un numar limitat de raspunsuri posibile (spre exemplu, da/nu, A/B/C/D/E/F), respondentul urmand sa selecteze raspunsul/raspunsurile dorite (optiunea de raspuns poate fi unica sau multipla). Mai sunt cunoscute si sub numele de intrebari cu alegere fortata sau cu raspuns fix. Un chestionar cuprinzand un set de intrebari, dintre care unele sunt intrebari inchise, iar altele intrebari deschise poarta numele de chestionar semistructurat. Exemplu (tipuri de intrebari inchise):

Dihotomice

ofera doua variante de raspuns : da ( X ) nu ( )

raspuns trihotomic: da / nu / nu stiu

Cu optiune unica de raspuns

ofera mai multe variante de raspuns, dintre care respondentul poate alege una singura:    alb ( ) verde ( ) galben ( ) albastru ( X ) rosu ( )

cu variante multiple de raspuns (cu alegere multipla)

intrebare tip grila (cu alegere predeterminata); ofera mai multe variante de raspuns, respondentul putand selecta, simultan, una, doua sau mai multe pozitii convenabile dintre variantele de raspunsuri prezentate (cu sau fara ordonarea lor):

alb ( ) verde ( X ) galben ( ) albastru ( X ) rosu ( X )

Clasament

varianta de intrebare cu alegere multipla formulata in cadrul unui sondaj de opinie, in care se cere respondentului sa ierarhizeze variantele de raspunsuri prezentate (un numar limitat sau toate variantele) in ordinea importantei pe care o apreciaza personal.

Exemplu:

Ordonati in functie de preferinta urmatoarele culori:

alb ( ) verde ( 2 ) galben ( 3 ) albastru ( 1 ) rosu ( )

Sa se ordoneze de la 1 la 5, nr. 1 insemnand "cel mai important":

noutatea produsului (3)

calitatea produsului (2)

imagine de marca (5)

un pret atractiv (1)

designul ambalajului ( )

notorietatea marcii (4)

ambianta magazinului de vanzare    ( )

Scalare

(scala de atitudine)

scala Likert: varianta de scala de atitudine utilizata pentru anumite tipuri de intrebari in cadrul unui sondaj. Scala are cinci sau sapte gradatii, care indica intensitatea acordului sau dezacordului subiectului asupra unei afirmatii/unei caracteristici anume.

Exemplu:

acord total acord indiferent dezacord dezacord total

2 3 4 5

diferentiala semantica (Scala Osgood): tip de scala de atitudine folosita in cadrul unui sondaj de opinie, in care intrebarea formulata este cuprinsa in intervalul format dintr-o pereche de atribute bipolare - doua cuvinte (exemplu: modern - demodat, foarte favorabil - foarte nefavorabil, foarte important - foarte putin important etc.). Intre acestea se insereaza o scala numerica cu trei, cinci sau sapte nivele, respondentul urmand sa isi exprime opinia marcand pozitia corespunzatoare optiunii sale. Pe acest principiu se construiesc scala importantei, scala de apreciere, scala intentiei de cumparare.

Exemplu

q     Dupa parerea dumneavoastra, modelul X de automobil este:

cunoscut 7 5 4 3 2 1 necunoscut

performant 7 6 5 3 2 1 neperformant

modern 7 6 5 4 2 1 invechit

q     Scala importantei: considerati serviciile oferite de firma X:

Extrem de importante    1

Foarte importante    2

Importante    3

Nu foarte importante 4

Deloc importante    5

q     Scala intentiei de cumparare: intentionati sa cumparati in viitorul apropiat marca de produs X ?

Da, cu certitudine    1

Probabil ca da 2

Nu stiu    3

Probabil ca nu 4

Sigur nu    5

q    Scala de apreciere: considerati calitatea produselor oferite de compania X:

Excelenta    1

Foarte buna    2

Buna    3

Acceptabila    4

Slaba    5

Maniera de completare a intrebarilor unui chestionar poarta numele de gestionare a chestionarului (costul administrarii depinde de metoda de esantionare si de populatia-mama vizata). Administrarea poate fi realizata:

de recenzor:

fata in fata: la domiciliu (tehnica adaptata pentru chestionare mai lungi, actiune precedata de un preaviz); la locul de munca/la birou (adaptata pentru teme avand o stransa legatura cu activitatea profesionala a subiectului); pe strada (cea mai folosita tehnica, permite interogarea unui numar mare de persoane, cu costuri mai reduse comparativ cu ancheta la domiciliu);

prin telefon - tehnica adaptata pentru anchete efectuate in mediul profesional (chestionar scurt, durata a interviului sub 15 minute);

autoadministrare (completarea chestionarului se face de subiect):

chestionar transmis prin posta - prezentat cu claritate si insotit de instructiuni de completare, precum si de un plic timbrat pentru raspuns (cost modic, rata de raspuns cuprinsa intre 3 si 10% si 10-15% chestionare ce nu pot fi exploatate);

chestionar transmis prin suport telematic: Minitel (in Franta), Internet (raspuns rapid, insa reprezentativitate nesatisfacatoare). Este o tehnica utilizitata indeosebi pentru panele si anchete omnibus.

panel

engl. panel, survey group

fr. panel (de consommation, de distribution/de dtaillants, d'audience des mdias, spcialis)

it. campione di consumatori

in cadrul unui sondaj de opinie, esantion permanent (format din indivizi, menaje, familii, puncte de desfacere s.a.), reprezentativ in cadrul populatiei studiate, care face obiectul unor investigatii repetate, la intervale regulate de timp. Un panel permite masurarea evolutiei unui fenomen in timp, spre exemplu, a gradului de penetratie in consum al unui produs nou (pe zone geografice sau pe circuite de distributie), stabilirea punctelor de vanzare privilegiate, a numarului, profilului si comportamentului cumparatorilor, studierea concurentei s.a. Un panel este constant cand pastreaza aceeasi componenta a membrilor, o perioada determinata, sau glisant cand (o parte) se reinnoieste, periodic. Spre deosebire de un studiu ad-hoc (care analizeaza punctual o problema), un panel reprezinta un studiu longitudinal (studiaza descriptiv un fenomen ce se deruleaza in timp, pe un esantion permanent). Exemple:

panele ale consumatorilor - esantioane permanente si reprezentative de familii/gospodarii, care inregistreaza si declara, periodic, cumpararile de produse de larg consum efectuate: locul si data cumpararii, marci de produse, cantitati, pret de achizitie etc.;

panele ale distribuitorilor - furnizeaza informatii privind vanzarile pentru o anumita marca - pe tipuri de magazine, pe regiuni etc. -, evaluarea cotelor de piata, studierea concurentilor, identificarea punctelor de cumparare privilegiate, analiza numarului si profilului cumparatorilor, lansari de produse noi, evaluari privind campaniile promotionale derulate (oferte speciale, sampling, concursuri cu premii etc.) si efectele asupra vanzarilor etc.;

panele de audienta media - spre exemplu, de determinare (minut cu minut) a audientei posturilor de radio si TV (in vederea selectarii suporturilor media in campaniile publicitare);

panele specializate - furnizeaza informatii privind cumpararile si consumul de produse pe esantioane profesionale (medici, profesori, agricultori etc.);

panele mixte (consumatori/distribuitori).

ESANTIONARE

esantion

engl. sample fr. chantillon it. campione, saggio

reprezinta un grup de subiecti, parte din populatia totala a unei colectivitati, care face obiect al unei cercetari prin sondaj si ale caror puncte de vedere sunt reprezentative pentru intreaga colectivitate (scopul unei anchete prin sondaj este ca, pornind de la un esantion restrans, sa ofere rezultate care sa poata fi generalizate pentru intreaga populatie investigata). Gradul de precizie a cercetarii depinde de talia esantionului - rezultatele sunt cu atat mai exacte cu cat esantionul luat in studiu este mai mare (conform legii numerelor mari). In testele statistice, un sondaj efectuat pe un numar de 1.000-2000 de persoane este considerat, de regula, elocvent in privinta reprezentativitatii - va furniza tot atatea informatii semnificative ca si un esantion de 10 sau de 100 ori mai mare. In general, un prag de probabilitate de 95% este considerat acceptabil pentru o buna precizie a cercetarii. Construirea esantionului se poate face:

prin metode probabiliste (aleatoare) - spre exemplu, prin tragere la sorti dintr-o lista, sau cu un anumit pas de numarare;

prin metode non-probabiliste: metoda cotelor - in acest caz, caracteristicile populatiei studiate sunt prestabilite potrivit unor criterii de varsta, sex, clasa sociala, ocupatie, venit etc., care coincid cu structura populatiei-mama (de referinta); metoda itinerariului (engl. - random route) s.a.

Estimarea nivelului de precizie a raspunsurilor in cadrul unei cercetari prin sondaj reperezinta (grad de) precizie a cercetarii. Exemplu: vrem sa cunoastem gradul de precizie in ceea ce priveste preferintele alegatorilor intr-o campanie preelectorala; sunt chestionati 2000 de alegatori, 30% declarandu-se favorabili pentru un candidat.

Gradul de precizie al unei cercetari prin sondaj

(N = numar de persoane chestionate; P% = proportii observabile; prag de probabilitate: 95%)

P

N

sau

sau 90%

sau

sau

sau 60%

Rezulta (conform tabelului) un risc de eroare in stabilirea raspunsului exact de 2,1% (exista 95% sanse ca proportia raspunsurilor afirmative sa fie cuprinsa intre 27,9 si 32,1%).

ACTIVITATI DE CERCETARE

Domeniul cercetarilor de marketing este foarte larg. Analizati importanta si continutul cercetarilor de marketing enumerate mai jos. Intocmiti cate un chestionar pentru fiecare dintre aceste activitati, care sa contina 10 intrebari. Testati-le in teren.

studii privind comportamentul de cumparare:

preferintele si atitudinea fata de marca;

satisfactia conferita de produs;

obiceiurile si intentiile de cumparare;

imaginea publicului asupra marcii;

notorietatea unei marci sau firme: spontana, "top of mind", asistata;

piata:

analiza capacitatii pietei (estimarea cererii si ofertei, potentialul si prognoza vanzarilor, cota de piata, estimarea numarului de clienti ai intreprinderii s.a.);

analiza caracteristicilor si tendintelor pietei: structura, arie, potential;

analiza concurentei: identificarea punctelor tari si punctelor slabe ale concurentilor directi, investigatii privind politica de preturi, distributia, politica promotionala, produse noi, profilul clientilor concurentei s.a.

studii de segmentare a pietei;

produsul:

testarea produsului si marcilor - foarte important pentru un nou produs (pentru a vedea daca acesta poseda caracteristicile dorite de consumatorii potentiali);

studii privind forma, dimensiunile, ambalajul sau;

studii de competitivitate a produsului;

studii de pozitionare - au drept obiectiv stabilirea pozitiei marcilor de produse ale unei firme pe piata, in mediul lor concurential. Aceasta evidentiaza avantajele pozitiei actuale si eventualele pozitii libere, profitabile, pe care firma le poate ocupa in viitor.

Studiu de marketing al unui produs


pretul:

studii de determinare a sensibilitatii consumatorilor la modificarea pretului (cati clienti va pierde firma daca pretul produsului creste cu 10 la suta?);

determinarea pretului de acceptabilitate (pentru noile produse);

elasticitatea pretului;

analiza costurilor;

analiza rentabilitatii;

distributia:

studii privind amplasarea depozitelor, magazinelor;

studii privind gradul de acoperire teritoriala a canalelor de distributie;

studii privind activitatea canalelor de distributie, evolutia vanzarilor pe diferite canale, eficienta diferitilor detailisti, a fortei de vanzare etc;

promovarea:

studii privind mass-media utilizata;

pre-testarea campaniilor promotionale;

studii asupra reclamei;

studii privind impactul si eficienta actiunilor promotionale s.a.

Intrebari

q       Completati urmatoarele fraze:

a)   chestionarul este un instrument de cercetare folosit pentru culegerea de date .........; cuprinde ............ la care subiectii urmeaza sa raspunda;

b)  cu cat precizia cercetarii se doreste a fi mai buna, cu atat marimea esantionului trebuie sa fie ......;

c)   o intrebare inchisa se caracterizeaza prin faptul ca ofera un numar .... de raspunsuri posibile, respondentul urmand .............;

d)  culegerea de date secundare se mai numeste si cercetare .......;

q       Adevarat sau fals:

a)   un esantion reprezinta o anumita proportie din populatia totala, ale carei puncte de vedere sunt reprezentative pentru intreaga populatie;

b)  marimea esantionului depinde de marimea populatiei care face obiectul cercetarii (inclusiv de omogenitatea si reprezentativitatea acesteia), de gradul de precizie al cercetarii, timpul, costul, precum si de o serie de limite de ordin logistic;

c)   datele primare trebuie colectate inaintea datelor secundare;

d)  sondajul este o metoda de cercetare cantitativa care se bazeaza pe folosirea chestionarului; rezultate sale pot fi generalizate pentru intreaga populatie care ne intereseaza;

e)   un test de produs consta in prezentarea unei mostre din acest produs potentialilor cumparatori, in vederea determinarii reactiilor mentale (opinii, atitudini, intentii de cumparare etc);



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5712
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved