Elaborarea strategiei de piatǎ - imperativ al marketingului modern al intreprinderii

Elaborarea strategiei de piatǎ - imperativ al marketingului modern al intreprinderii

1 Continutul si locul strategiei de piatǎ in activitatea de marketing

Strategia de piatǎ este o parte componentǎ a politicii de marketing in care se concretizeazǎ intregul ansamblu de actiuni privind conducerea activitǎtii intreprinderii.

Problematica complexǎ a marketingului se regǎseste intr-o largǎ paletǎ de strategii, puse in miscare simultan in spatiul unei anumite politici de marketing. Dintre acestea cea mai cuprinzǎtoare este strategia de piatǎ cuprinzǎtoare atat prin natura obiectivelor cat si prin amploarea angajamentului material si organizatoric pe care il solicitǎ intreprinderii.

Strategia de piatǎ vizeazǎ insǎsi finalitatea activitǎtii intreprinderii. Se poate afirma cǎ strategia de piatǎ reprezintǎ nucleul politicii de marketing. Strategia de piatǎ isi asumǎ rolul unui catalizator al diferitelor laturi ale activitǎtii, al unor obiective partiale, al atingerii unor obiective globale.

Strategia de piatǎ trebuie pusǎ in operǎ prin msuri bine gandite, derularea si trebuie sǎ facǎ obiectul unei supravegheri continue si al unei analize atente.

Fig. Pozitia strategiei de piatǎ in cadrul politicii de marketing

Strategia de piatǎ si relatiile sale cu politica si tehnica de marketing

Politica de marketing reprezintǎ modul in care intreprinderea concepe dezvoltarea activitǎtii sale, directiile de perspectivǎ si actiunile practice, concrete, vizand potentialul sǎu in concordantǎ cu cerintele pietei. Politica de marketing desemneazǎ un anumit ,,stil" propriu intreprinderii, o anumitǎ ,,manierǎ" specificǎ de abordare si rezolvare a problemelor sale.

Politica de marketing incorporeazǎ un set de strategii adecvate conditiilor in care intreprinderea ii desfǎsoarǎ activitatea si potrivit optiunilor acesteia. Desi, aflate in stransǎ legǎturǎ, strategia si politica de marketing sunt notiuni diferite, avand o serie de cuprindere specificǎ; ele se aflǎ in raporturi de la parte la egal.

Strategia de marketing desemneazǎ liniile definitorii ale atitudinii si conduitei intreprinderii in vederea atingerii anumitor obiective. Strategia marcheazǎ perioade definitorii din viata intreprinderii si nu simple momente sau etape ale acesteia, cu semnificatii minore in mersul ei general. Modalitatea de punere in aplicare a strategiei este domeniul tacticii de marketing. Aceasta implicǎ actiuni practice prin care intreprinderea ii pune in valoare potentialul, adaptandu-se totodatǎ conditiilor concrete ale pietei astfel incat pas cu pas sǎ se indrepte spre obiectivele strategice pe care si le-a propus. Intre strategie si tacticile aferente trebuie sǎ existe o corespondentǎ; de fapt, tacticile se aflǎ in relatii de subordonare fatǎ de strategie.

Rolul strategiei de piatǎ in conducerea strategicǎ a activitǎtii firmei

Conducerea strategicǎ fiind un atribut al intreprinderii moderne, strategia de piatǎ se impune atentiei drept una dintre concretizǎrile ei; poate fi consideratǎ chiar cea mai importantǎ, dacǎ se are in vedere legǎtura sa directǎ cu finalitatea activitǎtii economice a intreprinderii.

Adaptarea intreprinderii la noile conditii ale economiei de piatǎ face nu numai posibilǎ, dar si imperios necesarǎ incorporarea viziunii marketingului in intreaga ei activitate.

Marketingul joacǎ un rol extrem de important in procesul planificǎrii strategice. Conform afirmatiilor lui Steve Harrell, de la General Electric intr-o expunere prezentatǎ in cadrul sesiunii plenare a asociatiei Americane de Marketing, Educator's Meeting, din data de 5 august 1980, in Chicago:

"directorul de marketing are cea mai mare contributie in procesul de planificare strategicǎ. Rolul sǎu de conducǎtor constǎ in definirea misiunii firmei, definirea produsului, pietei, distributiei si a planurilor de implementare a strategiei. Implicarea acestuia ajunge panǎ la elaborarea de programe si planuri operationale aflate in stransǎ legǎturǎ cu planul strategic".

Fundamentarea strategiei de piatǎ

Reusita strategiei de piatǎ depinde inainte de toate de realismul ei, de mǎsura in care alegerea si formularea ei au fost bine fundamentate.

In cadrul politicii de marketing strategia are dublu rol: pe de o parte asigurǎ orientarea generalǎ a activitǎtii intreprindrii, iar pe de altǎ parte stabi1este sarcinile de bazǎ in vederea atingerii obiectivelor propuse pentru fiecare etapǎ si posibilitǎtile de adaptare a activitǎtii intreprinderii la dinamica pietei.

Strategia de marketing cuprinde douǎ pǎrti importante: definirea sau eliminarea pietei pe care intreprinderea urmeazǎ sǎ actioneze si alcǎtuirea mixului de marketing.

Ca orice altǎ decizie, adoptarea strategiei de piatǎ este rezultatul unei optiuni dintr-o pluralitate de variante.

Fortele pietei si sinergia intreprinderii

Drept termeni de referintǎ servesc, pe de o parte posibilitǎtile intreprinderii (factorii endogeni), iar pe de altǎ parte particularitǎtile pietei in care intreprinderea isi desfǎsoarǎ sau isi propune sǎ-si desfǎsoare activitatea (factorii exogeni).

Factorii endogeni, datii de fortele si mijloacele pe care le poate mobiliza intreprinderea alcǎtuiesc sinergia intreprinderii.

Fortele pietei pot fi grupate in ,,centre de influentǎ", dintre care elementele cele mai semnificative pentru optunile strategice ale intreprinderii sunt:

a) dinamica potentialului pietei

b) gradul de segmentare a pietei

c) ritmul schimbǎrilor

d) exigentele pietei

e) nivelul competitiei

In confruntarea cu fortele pietei si in realizarea unei activitǎti eficiente si competitive, un rol important revine fortelor interne ale intreprinderii: umane, materiale, financiare precum si modului de valorificare a acestora.

Fortele interne ale intreprinderii, interdependente intre ele, dar individuale in esenta lor, se impun a fi antrenate simultan in participarea efectivǎ la realizarea scopului intreprinderii, printr-o adaptare permanentǎ la frecventele mutatii ce intervin in cadrul pietei si in procesul de dezvoltare al intreprinderii.

Cand raporturile dintre surse sunt adecvate, iar disponibilitatea lor este maximǎ, asamblarea in procesul activitǎtii poate produce un efect sinergetic ridicat. Sinergia poate fi totodatǎ potentatǎ de experienta intreprinderii, de vechimea si prestigiul ei, constituind un veritabil ghid in alegerea strategiei.

Importanta cunoasterii ciclului de viatǎ a intreprinderilor

Pentru fundamentarea strategiilor de piatǎ, alǎturi de delimitarea obiectivelor si stabilirea fortelor pietei, un rol important il are stadiul evolutiv al fiecǎrei intreprinderi.

Orice intreprindere parcurge in decursul timpului cateva etape bine conturate dintre care cele mai importante apar:

a) perioada de fondare: intreprinderea se strǎduieste sǎ creeze si sǎ ofere pietei produse si servicii cu un grad ridicat de utilitate pentru consumatori.

b) perioada de dezvoltare: intreprinderea, concomitent cu realizarea de noi produse si servicii, procedeazǎ si la o intensificare a actiunilor promotionale bazate pe imaginea de marcǎ sau ale intreprinderii.

c) perioada de consolidare, caracterizatǎ prin preocupǎri deosebite privind cresterea si consolidarea pǎrtii ce revine intreprinderii in cadrul pietei; o atentie aparte se acordǎ caracteristicilor secundare ale produselor urmǎrindu-se orice semnal de imbǎtranire sau demodare a acestora.

Stabilirea obiectivelor si ierarhizarea acestora, precum si aprecierea fortelor pietei, sunt in stransǎ legǎturǎ cu etapa pe care intreprinderea o parcurge. De asemenea, aria problematicǎ si

importanta ei, din punct de vedere al strategiei de marketing, se manifestǎ in mod semnificativ cand intreprinderea trece de la o perioadǎ la alta, fiecǎrui stadiu de dezvoltare corespunzandu-i o anumitǎ strategie.

1 .2.3. Marketingul-mix si insemnatatea lui in concretizarea strategiei de piatǎ

Mixul de marketing reprezintǎ combinarea resurselor intrepririderii - umane, materiale si financiare - in cadrul unor programe de marketing care au in vedere realizarea obiectivelor propuse in cadrul pietei. Mixul de marketing reprezintǎ o continuare a strategiei de piatǎ, intreprinderea dupǎ definirea obiectivelor strategice referitoare la o anumitǎ piatǎ, trebuind sǎ elaboreze strategii detaliate referitoare la:produs, pret, distributie si promovare.

Pozitia si ordinea de importantǎ a celor patru elemente variazǎ in functie de conditiile concrete ale implementǎrii mixului, de specificul strategiei in slujba cǎruia este pus.

Mixul de marketing nu contine in mod obligatoriu, in toate cazurile, ansamblul celor patru componente ale sale. El se poate limita la douǎ, trei sau chiar la un singur element.

Prin intermediul mixului de marketing intreprinderea actioneazǎ asupra pietei in vederea realizǎrii obiectivelor strategice stabilite. Sarcina marketingului mix este de a reuni cele patru grupe de variabile in programe de actiuni care sǎ asigure o eficientǎ maximǎ pentru mijloacele investite de intreprindere.

In general, elaborarea marketingului-mix presupune parcurgerea a douǎ etape:

a) identificarea si alegerea variabilelor de marketing;

b) integrarea optimǎ a acestora;

Fig.2.Locul marketingului-mix in cadrul politicii de marketing

2.3. Politica de produs

Politica de produs reprezintǎ conduita pe care o adoptǎ firma referitor la dimensiunile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac obiectul propriei sale activitǎti, atitudine ce se raporteazǎ permanent la cerintele mediului de piatǎ, la tendintele manifestate de ceilalti concurenti.

Obiectivele urmǎrite de politica de produs trebuie sǎ slujeascǎ scopului activitǎtii economice a firmei.

Ca un ansamblu de strategii si tactici, politica de produs nu trebuie inteleasǎ drept o succesiune de decizii de facturǎ tehnologicǎ, menite sǎ asigure o anumitǎ structurǎ a fabricatiei, ci ca un proces economic complex de raportare permanentǎ a firmei la cerintele pietei, de modelare a componentelor ofertei in raport cu aceste cerinte. Activitǎtile componente ale politicii de produs pot fi grupate, dupǎ continutul tematic, in urmǎtoarele ansambluri:

a) Cercetarea produsului - componenta distinctǎ a studiilor de piatǎ are in vedere analiza calitǎtii produselor aflate in fabricatie si/sau in vanzare, studiul invechirii economice a acestora (prin intermediul ciclului lorr de viat), analiza circulatiei produselor si urmǎrirea comportǎrii lor in utilizare sau consum.

b) Principala orientare ofensivǎ a politicii de produs este reprezentatǎ de activitatea de inovatie. Ea priveste nu numai produsul, ci si stimularea capacitǎtii creatoare din cercetare si productie, descoperirea de noi materii prime si tehnologii, dezvoltarea service-ului - cu alte cuvinte, crearea unui climat novator in toate cornpartimentele firmei, ce concurǎ direct la realizarea tehnico-economicǎ a produsului.

c) Totalitatea operatiunilor prin care intreprinderea producǎtoare conferǎ identitate bunurilor pe care le creeazǎ reprezintǎ activitatea de modelare a produsului. Ea are in vedere conceperea si realizarea sub formǎ de prototip sau machetǎ a tuturor componentelor ce dau conturul viitorului produs. Privitǎ drept componentǎ a politicii de produs, modelarea nu are un sens tehnologic, ci o semnificatie de orientare potrivit cerintelor pietei a tuturor elementelor ce contribuie la realizarea viitoarei mǎrfi.

d) Asigurarea legala a produsului semnificǎ ansamblul de acitiuni juridice prin care acesta este protejat impotriva contrafacerilor . Cea mai uzitatǎ modalitate de asigurare legalǎ a unei mǎrfi o reprezintǎ inregistrarea mǎrcii; aceasta are valente de personalizare a produsului, detasandu-l din masa bunurilor anonime.

e) O altǎ componentǎ a politicii de produs o constituie atitudinea fatǎ de produsele vechi. Aceasta priveste preocuparea intreprinderilor fatǎ de soarta mǎrfurilor cu un grad ridicat de uzurǎ moralǎ si nivel scǎzut de rentabilitate. Atentia acordatǎ acestora va fi proportionalǎ cu locul ocupat in productia sau desfacerea firmei.

2.3.2. Politica de pret

Asa cum se cunoaste din cadrul lucrǎrilor de teorie economicǎ, pretul reprezintǎ valoarea de schimb a unui produs sau serviciu. Pretul este efectiv folosit ca instrument de marketing,pe baza unor analize complexe si aprofundate,acestea dovedindu-se un element cu implicatii directe asupra tuturor activitǎtilor si actiunilor de marketing ale intreprinderilor.

De aitfel, politica de pret apare in conceptul de marketing ca o continuare a politicii de produs. Tinand seama de acest aspect, strategiile de pret ale intreprinderii, la fel ca si strategiile de produs, este necesar sǎ se fundamenteze atat pe elemente tinand de procesul de productie, cat si de conditiile de piatǎ in care urmeazǎ sǎ se realizeze produsul.

O astfel de strategie a preturilor asigurǎ posibilitatea intreprinderilor producǎtoare de a stabili un ritm corespunzǎtor de dezvoltare a activitǎtii sale. Cunoscand locul pe care-i ocupǎ produsele sale in procesul tehnologic al utilizatorilor si indeosebi modul in care nivelul pretului produselor respective afecteaz eficienta activittii acestora, intreprinderile producǎtoare vor putea sǎ-i orienteze intreaga politicǎ in vederea lǎrgirii continue a pietei pe care actioneazǎ. In felul acesta, pretul poate fi folosit in politica de marketing pentru realizarea unora din principalele sale deziderate: fabricarea si introducerea pe piatǎ numai a acelor produse care sunt solicitate de utilizatori, concomitent cu desfǎsurarea unei politici comerciale active de influentare a pietei.

2.3.3. Politica de distributie

. Conceptul de distributie

In cadrul conceptului de marketing, distributia apare ca o componentǎ majorǎ a sa, definind procesul aducerii bunurilor si serviciilor de la producǎtor la consumator. Prin politica de distributie se urmǎreste crearea tuturor condittiilor care sǎ faciliteze utilizatorilor gǎsirea produselor necesare proceselor de productie, in locuri accesibile, la timpul oportun, in cantitǎti suficiente si de calitate corespunzǎtoare.

Economia modernǎ are in vedere prin distributie un proces economic desemnat sǎ contribuie la promovarea progresului economic general.

Principalele functii ale procesului de distributie astfel conceput sunt urmǎtoarele:

-schimbarea proprietǎtii asupra produsului, respectiv efectuarea transferului succesiv al dreptului de proprietate de la producǎtor la consumator, prin intermediul actelor de vanzare-cumpǎrare;

- deplasarea produselor, respectiv transportul, stocarea, conditionarea, manipularea, demontarea sau asamblarea acestora, etc.;

- conducerea activitǎtilor specifice de marketing, respectiv a deciziilor referitoare la culegerea de informatii asupra pietei.

. Canale si forme de distributie

In cadrul succesiunii fazelor ce urmeazǎ ciclul de marketing, dupǎ ce produsul este gata pentru a fi lansat pe piatǎ, etapa urmǎtoare a procesului de marketing constǎ in determinarea metodelor si fluxului sau canalelor care vor fi folosite pentru a aduce produsul respectiv la indemana consumatorilor.

In actualul sistem de organizare a circuitului bunurilor de utilizare productivǎ in cadrul pietei interne se disting in principal trei posibilitǎti.

Fig.3.Principalele canale de distributie ale produselor de utilizare productivǎ

Prima varianta are in vedere livrarea directa, pe baza de contract, a produselor de la producator la unitatile utilizatoare; acest sistem de livrare este cunoscut in literatura economicǎ sub denumirea de circuit scurt. Cea de a doua variantǎ are in vedere interpunerea in circuitul produselor a unui intermediar; in tara noastrǎ acest intermediar poate fi reprezentat de diferite depozite comerciale intermediare, precum si de o serie de baze specializate.

2.3.4. Politica de promovare

Dupǎ pǎrerea multor specialisti, comunicatia publicitarǎ a devenit, in epoca contemporanǎ, un fapt al civilizatiei. Ea face parte din universul nostru socio-cultural, innobiland mesajele sale si transformandu-le in adevǎrate scrisori de acreditare a noului stadiu de dezvoltare economicǎ atins de lumea modernǎ.

Conceptul de promovare

Activitatea promotionalǎ este conceputǎ ca un complex de actiuni si mijloace care sǎ constituie competenta finalǎ a programelor de marketing ale intreprinderilor, in realizarea acestei activitǎti se pleacǎ de la stabilirea unui sistem de comunicatii care sǎ prezinte intreprinderea, produsele si serviciile realizate de cǎtre aceasta in scopul promovǎrii lor prin modificǎrile favorabile, generate de mentalitatea si obiceiurile cumpǎrǎtorilor potentiali.   

Canal

Cercetari comerciale, rapoarte de vanzari

Director (sef) de marketing

Decizia de consum

Mesaj

Interferente

Retroactiune

Fig. 4. Structura procesului comunicatiilor de marketing

Intregul complex de actiuni promotionale este conceput ca o parte integrantǎ

a marketingului-mix, luarea oricǎrei mǎsuri de ordin promotional trebuind sǎ fie

ganditǎ in stransǎ interdependentǎ cu celelalte componente ale mixului de marketing

si nu in mod izolat.

Fig.5.Structura actiunilor promotionale

Astfel, organizarea unui program promotional trebuie sǎ aibǎ in vedere, pe de o parte, mediile, mijloacele si tehnicile de promovare, pe de altǎ parte, asigurarea tuturor parametrilor la nivelul inscris in mesajul publicitar, o prezentǎ constantǎ a acestuia pe piatǎ si un regim de preturi corespunzǎtor.

3. Tipologia strategiilor de piatǎ

Principalele variante strategice decurg din pozitia intreprinderii fatǎ de principalele dimensiuni si trǎsǎturi ale pietei:

Pozitia intreprinderii fatǎ de dinamica pietei:

. strategia cresterii, dezvoltǎrii de piatǎ, caracteristicǎ intreprinderilor aflate in expansiune, cu o sinergie ridicatǎ si functionand in cadrul unor piete dinamice:

. strategia mentinerii volumului activitǎtii de piatǎ, strategie indicatǎ in conditiile in care piata este saturatǎ, sau potentialul intreprinderii este limitat;

. strategia restrangerii activitǎti de piatǎ practicatǎ in conditiile unei piete aflate     intr-un evident regres.

2. Pozitia intreprinderii fatǎ de structurile pietei:

. strategia nediferentiatǎ: intreprinderea se adreseazǎ prin produsele (serviciile) sale in mod global, farǎ a tine seama de eventualele segmentǎri ale pietei;

. strategie diferentiatǎ: intreprinderea se adreseazǎ cu produse, servicii, preturi, modalitǎti de distributie si promovare specifice fiecǎrui segment in parte;

. strategie concentratǎ: intreprinderea se raporteazǎ la un singur segment sau la un numr limitat de segmente adaptandu-se specificului acestora.

Cele trei varianate ale strategiei de piat mai poart denumirea, in unele lucrǎri de specialitate de:

. ,,marketing nesegmentat"

. ,,marketing segmentat"

. ,,marketing selectiv"

3. Pozitia intreprinderii fatǎ de schimbǎrile pietei:

. strategie activǎ: caracteristicǎ intreprinderilor moderne, puternice, preocupate permanent de innoire si perfectionare;

. strategie adoptivǎ: intreprinderea ii propune sǎ tinǎ pasul cu schimbǎrile pietei, anticipandu-le si intervenind din vreme cu modificǎri in activitatea sa;

. strategie pasivǎ: specificǎ intreprinderilor cu potential redus, definind un compartiment de asteptare fatǎ de schimbǎrile pietei, adoptarea fǎcandu-se doar in urma schimbǎrilor intervenite efectiv.

4. Pozitia intreprinderii fatǎ de exigentele pietei:

. strategia exigentei ridicate: presupune satisfacerea la un nivel cat mai inalt a exigenielor pietei, uneori chiar depǎsirea acestora;

. strategia exigentei medii: caracteristicǎ intreprinderilor cu un potential mai modest si care actioneazǎ in cadrul unor piete unde existǎ diferentieri intre cumpǎrǎtori si in functie de nivelul exigentelor;

. strategia exigentei reduse: se poate practica totusi pe o scarǎ largǎ doar in conditii de penurie si a unei competitii slabe.

5. Pozitia intreprinderii fatǎ de nivelul competitiei:

. strategie ofensivǎ (uneori agresivǎ): specificǎ intreprinderilor puternice care adoptǎ strategia cresterii cotei de piatǎ a firmei;

. strategie defensivǎ: caracterizatǎ intreprinderilor cu o sinergie medie cu o pozitie relativ modestǎ in cadrul pietei. Se poate concretiza la randul ei in douǎ vanriante:

a) strategia mentinerii cotei de piat cand forta defensivǎ a intreprinderii este redusǎ, iar concurenta este foarte puternicǎ;

b) strategia restrangerii cotei de piata

CAPITOLUL 2

Coordonate generale al activitǎtii

Societǎtii Comerciale TITAN S.A.

2. Istoricul societǎtii

2.2. Obiectul de activitate si diagnosticul juridic

2.3. Structura organizatoricǎ. Locul si rolul compartimentului de marketing in cadrul unei intreprinderi industriale

2. Istoricul societǎtii   

In cadrul fostei Intreprinderi de Masini Unelte si Agregate Bucuresti(I.M.U.A.B.) infiintatǎ in anul 1961, a functionat Fabrica de Masini de Rectificat, intre anii 1968-1990.    O datǎ cu reorganizarile specifice trecerii la economia de piatǎ, I.M.U.A.B. s-a transformat in Grupul Industrial Titan (G.I.T.).

Fabrica de Masini de Rectificat a fost unul din modulele acesteia panǎ in anul 1991 cand H.G.R. nr. 158/7.03.1991 s-a constituit actuala Societatea Comercialǎ TITAN MASINI GRELE S.A. Bucuresti.

2.2. Obiectul de activitate si diagnosticul juridic

Denumirea societǎtii comerciale este Societatea ComercialǎTITAN MASINI

GRELE S.A. Bucuresti, avand certificatul de inmatriculare SERIA A, nr.

411369/5.01996. Sediul societǎtii se aflǎ in Bucuresti, pe Bulevardul Basarabia nr.250, sector 3,avand numǎrul mediu de salariati de 712.

Forma juridicǎ de organizare a societǎtii este societate pe actiuni cu duratǎ nelimitatǎ, cu capital de stat.

Actionarii firmei sunt:

*FONDUL PROPRIETATII DE STAT - Str. C.A. Rosetti nr. 21 (participatie 70%)= 302 RON , respectiv 12.080 actiuni a 0,25 RON fiecare.

*FONDUL PROPRIETATII PRIVATE (F.P.P.) MUNTENIA (participatie 30%) = 128,6975 RON , respectiv 5 463 actiuni a 0.25 RON fiecare.

Sediul si participarea in capital social, inregistrat la C.C.I. - O.R.C. prin cererea de inscriere de mentiuni nr. 35378/6.06.1996.

Capitalul social este inregistrat la C.C.L - O.R.C. prin cererea de inscriere de mentiuni nr. 35788/6.06.1996. Valoarea capitalului social este de 428,8575 . Numǎrul actiunilor nominative este de 17543, iar valoarea nominalǎ a unei actiuni este de 0.25 RON.

Numǎrul de inmatriculare la Registrul Comertului J 40/4781/199 Codul fiscal este R341938, codul SIRUES: 40/1326504.

Intreprinderea detine contul cu numǎrul 300100761000-2 Ta Banca Comercialǎ Romanǎ, filiala sector 3. Telefon/fax al intreprinderii este 0216276760.

Modul de constituire ca societate comercialǎ s-a fǎcut in baza Legilor nr. 31/1990 si 15/1990 si a hotǎrarii guvernamentale H.G.R. nr. 158/7.03.1991 prin care Societatea Comercialǎ TITAN MASINI GRELE S.A. s-a constituit ca persoanǎ juridicǎ romanǎ, avand forma juridicǎ de societate pe actiuni cu capital de stat, prin preluarea unei pǎrti din patrimoniul fostei intreprinderi de Masini Unelte si Agregate Bucuresti.

Obiectul de activitate la infiintare

. Fabricarea de masini unelte mici si mijlocii destinate prelucrǎrii de precizie tip:

. masini de rectificat rotund

. masini de gaurit si rectificat in coordonate

. masini speciale si la temǎ de precizie ridicatǎ

. masini si utilaje de alte tipuri pentru industria alimentarǎ, utilaje de laborator

. Asigurarea de servicii, asistentǎ tehnicǎ si punere in functiune la beneficiari.

Prin cererea de inscrieri de mentiuni nr. 8538/23.07.1991 se anuleazǎ obiectul de activitate din statutul societǎtii de la infiintare si se introduce urmǎtorul obiect de activitate:

. Producerea si comercializarea in tarǎ si strǎinǎtate de masini unelte de precizie (de rectificat rotund, de gǎurit si rectificat in coordonate, speciale si la temǎ);

. Proiectare, dezvoltare, fabricare si comercializare in tarǎ si strǎinatate a altor tipuri de utilaje industriale, masini si produse;

. Executarea si comercializarea de piese si subansamble si de prelucrǎri tehnologice de piese pentru clientii din tarǎ si strǎinǎtate;

. Executarea si comercializarea in tarǎ si strǎinǎtate de servicii de punere in functiune, asistentǎ tehnicǎ si de service in garantie si postgarantie pentru produse proprii sau ale altor firme.

Diagnosticul juridic

Rulajul capitalului social este prezentat in tabelul urmǎtor:

Adunarea Generalǎ a Actionarilor

In conformitate cu prevederile Legii nr.15/1990 si Legii nr. 3 1/1990, organul de conducere al Societǎtii Comerciale TITAN MASINI GRELE S.A. Bucuresti este Adunarea Generalǎ a Actionarilor (A.G.A.). In perioada in care statul este actionar unic, atributiile Adunǎrii Generale a Actionarilor sunt exercitate de cǎtre reprezentantii detinǎtorilor de actiuni, adicǎ F.P.S. si F.P.P. IV Muntenia.

Componenta Adunǎrii Generale a Actionarilor la 307.2007este:

. Bǎdǎnoiu Petre - reprezentant F.P.S.

. Popa Dan Viorel - reprezentant F.P.P.   

Comisia de censori

Comisia de cenzori este organizatǎ si isi desfǎoarǎ activitatea prin efectuarea de verificǎri privind legalitatea organizǎrii si conducerii contabilitǎtii, integritatea patrimoniului, respectarea disciplinei financiare si fiscale.

La momentul 307.2007 Comisia de Cenzori avea urmǎtoarea componentǎ:

- Voica Valeriu

- Bararu Julieta

Popescu Dan

Administratia societǎtii

Societatea a fost administratǎ de cǎtre un consiliu de administratie compus din persoane fizice desemnate de A.G.A., atributii1e acestui consiliu fiind nominalizate in statutul societǎtii. In conformitate cu Legea nr. 66/1993 s-a incheiat contractul managerial la data de 18.11994. Echipa managerialǎ este formatǎ din:

Vomicu Petre - magager general

- Perieteanu Teodor - manager

- Mitrea Ion - manager

Prin contract, societatea incredinteazǎ managerilor organizarea si gestionarea activitǎtii sale, pe baza unor obiective si criterii de performantǎ si sunt stipulate drepturile si obligatiile partilor.

Contractul a fost incheiat pe o duratǎ de patru ani, cu posibilitatea prelungirii acestuia.

Registrele societǎtii

Societatea Comercialǎ TITAN MASINI GRELE S.A. are tinut la zi Registrul de Sedinte A.G.A., constituit conform dispoziiilor Legii nr. 3 1/1990. Consultand acest registru s-a constatat ca au verificate si aprobate:

. bi1antul contabil pe perioada 2003-2007

. bugetul de venituri si cheltuieli

. situatia mijloacelor fixe

. rapoarte de gestiune

. rapoarte ale comisiei de cenzori.

Materialele au fost intocmite in conformitate cu Legea contabilitǎtii nr. 82/1991, H.G. nr. 3/1995, precizǎrile Ministerului Finantelor nr. 160 18/27.01995 si

16805/16805. In cadrul societǎtii a fost organizat controlul financiar preventiv si controlul propriu de gestiune. Societatea a fost verificatǎ de Curtea de Conturi a Romaniei, Sectia de Conturi in perioada 12.09- 17.10.1995.

-a efectuat controlul asupra respectǎrii prevederilor legale privind reevaluarea mijloacelor fixe din categoria I si contabilizǎrii valuteri din operatiuni1e de import-export ale societǎtii.

Ca urmare a acestui control conform procesului verbal nr. 092/17.10.1995 s-a majorat capitalul social de la 194.72 RON la 428.8575 RON ca urmare a reevaluǎrii clǎdirilor.

Situatia drepturilor de proprietate

. Terenuri

In conformitate cu certificatul seria MO3 nr. 1712/10.03.1995 emis de Ministerul Industriilor Societatea Comercialǎ TITAN MASINI GRELE S.A. detine in proprietate suprafata de 22.111 m2 din care:

- 18.539 m2 in proprietate exclusivǎ

- 3.572 m2 in cota indivizǎ

. Bunuri imobiliare

Societatea detine in proprietate exclusiv urmatoarele clǎdiri din B-dul Basarabia nr. 250, sector 3, Bucuresti:

-halǎ masini de rectificat

-atelier hidraulic

- centrul de calcul (etajul III + 7 camere la etajul II + ? vestiar la etajul I)

. Alte mijloace fixe:

Pentru mijloacele fixe din categoriile: masini, utilaje si instalatii de lucru (grupa 3), aparate si instalatii de mǎsurǎ, control si reglare (grupa 4), mijloace de transport (grupa 5), unelte, utilaj gospodǎresc si alte mijloace fixe (grupa 7), societatea are drept de proprietate, acestea fiind nominalizate in evidenta contabilǎ in soldul conturilor sintetice respective.

. Alte drepturi de proprietate

Participantii:

Societatea Comercialǎ TITAN MASINI GRELE S.A. Bucuresti detine titluri de proprietate sub formǎ de actiuni la TITAN-COM S.R.L., cu numǎr de inmatriculare la Registrul Comertului J 40/24574/1992 in valoare de 20 RON.

Asocieri, constituiri de societǎti mixte

Societatea constituie asocieri sau societǎti mixte cu firme cu capital de stat sau privat, romane sau strǎine.

Bunuri de conservare, inchiriate, in locatii de gestiune sau vandute

Societatea nu a procedat la actiuni de conservare a unor capacitǎti, bunuri imobiliare, alte mijloace fixe. Societatea nu are inchiriate si nici date in locatie de gestiune constructii, mijloace de transport, utilaje si instalatii specifice.

Licente

Societatea nu utilizeaz licente in desfǎsurarea activitǎtii.

Situatia imprumuturilor

Societatea contracteazǎ pe termen scurt credite pentru a acoperi nevoia de fond de rulment.

Aspecte comerciale

Societatea Comercialǎ TITAN MASINI GRELE S.A. Bucuresti are incheiate contracte comerciale cu c1ienti, furnizorii de materiale si utilitǎti etc.

Contractele comerciale sunt incheiate in conformitate cu prevederile Codului Comercial Roman si a altor norme legale ce reglementeaza activitatea comercialǎ si contine prevederi referitoare la prti1e contractante, obiectul contractului, termenul si conditii1e de livrare, pretul produselor si/sau serviciilor, obligatiile pǎrtilor, litigii/mod de solutionare etc.

In contractele perfectate nu existǎ clauze care sǎ afecteze dreptul de proprietate si nici clauze prin care sǎ fie incǎlcate dispoztiile articolul 36 din Legea nr. 15/1990 referitoare la practicile anticoncurentiale.

Instrumentele de platǎ utilizate de societate in relatiile comerciale cu clientii, furnizorii sunt cele practicate in practica comercialǎ (ordin de platǎ, cecurile).

Contractele importante in derulare sunt cu clienti din tarǎ.

Litigii

Societatea Comercialǎ TITAN MASINI GRELE S.A. Bucuresti nu are pe rol litigii nici ca reclamantǎ, nici ca paratǎ.

Relatiile cu salariatii

alariatii societǎtii sunt organizati partial in sindicat. Intre reprezentantul salariatilor, membrilor de sindicat si patronat reprezentat de managerii societǎtii s-a

incheiat Contractul Colectiv de Muncǎ in 1996. Contractul Colectiv de Muncǎ stipuleazǎ o serie de drepturi pentru salariatii Societǎtii Comerciale TITAN MASINI GRELE S.A. in conformitate cu legislatia in vigoare.

Contractele individuale de muncǎ sunt tip si au fost incheiate cu toti salariatii. Forna de salarizare este in regie si acord.

Nu au fost semnalizate greve, conflicte de muncǎ sau alte manifestǎri revendicative. Conducerea societǎtii manifestǎ disponibilitate in rezolvarea solicitǎrilor personalului, eventualele divergente fiind solutionate pe cale amiabilǎ. Salariile si celelalte drepturi bǎnesti sunt plǎtite fǎrǎ intarziere si integral. Salariul mediu se situeazǎ la nivelul salariului mediu pe economie.

Protectia mediului si a muncii

Pentru functionarea societǎtii, aceasta detine urmǎtoarele avize si autorizatii:

. autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei muncii nr. 4.250/3.06.1992, eliberatǎ de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale -Departamentul Protectiei Muncii.

. autorizatie sanitarǎ de functionare nr. 5457/30.04.1992 eliberatǎ de Centrul de Medicinǎ Preventivǎ a Municipiului Bucuresti.

Societatea Comercialǎ MASINI GRELE- S.A. NU este un factor poluant in zonǎ.

2.3. Structura organizatoricǎ. Locul si rolul compartimentului de marketing in cadrul unei intreprinderi industriale

Problemele integrǎrii conceptiei si practicilor de marketing in activitatea unitǎtilor industriale si incercǎrile de reorientare a modalitatilor de actiune in vederea perfectionǎrii activitǎtii fiind extrem de complexe, nu pot fi rezolvate doar prin crearea unui compartiment special si stabilirea corectǎ organigramei acestuia.

Stabilirea atributiilor ce revin compartimentului de marketing dintr-o unitate industrialǎ si apoi specialistilor sǎi au in vedere, pe de o parte, locul ce il ocupǎ respectiva unitate in sistemul general al mecanismului pietei, iar pe de altǎ parte, gradul de integrare al conceptului si practicilor de marketing in activitatea desfǎsuratǎ.

In condtiile existentei unei viziuni favorabile conceptului de markting si a realizǎrii anumitor progrese in ceea ce priveste integrarea practicilor respective, se poate trece la formularea principalelor atributii ce revin formatiei de lucru nou create. Aceasta urmeazǎ a se realiza intr-un cadru mai larg pentru a se asigura, pe parcurs, o bunǎ colaborare cu celelalte compartimente din unitate si o asimilare dinamicǎ a unor noi sarcini si obiective, generate de evolutia de ansamblu a principalelor fenomene economico-sociale ce dau cadrul de desfǎsurare a activitǎtii industriale.

Pornind de la asemenea premise-cadru, principalele atributii ce urmeazǎ a fi formulate pot fi grupate in douǎ categorii: o prima categorie care sǎ aibǎ in vedere functiile generale pe care urmeazǎ sǎ le indeplineascǎ un compartiment de marketing in structura de responsabilitǎti dintr-o unitate industrialǎ si sistemul de relatii cu celelalte compartimente din unitate; cea de-a doua urmeazǎ sǎ grupeze sarcinile concrete ce revin compartimentului respectiv sau specialistilor sǎi, pe diferite domenii de activitate.

*In ceea ce priveste prima categorie, de remarcat faptul cǎ functiile ce urmeazǎ sǎ fie indeplinite de un compartiment de marketing pot sǎ varieze potrivit specificului activitǎtii fiecǎrei unitǎti economice, obiectivelor, sarcinilor si mǎrimii acesteia. Si in aceastǎ privintǎ specialistii sunt, in marea lor majoritate, de acord cǎ sau conturat totusi cateva functii generale care trebuie sǎ fie prevǎzute in atributiile compartimentului de marketing, indiferent de conditiile in care activeazǎ unitatea. Intre acestea sunt amintite:

- Elaborarea strategiei generale de marketing, incorporarea acesteia in activitatea unitǎtii si controlului modului de aplicare

- Orientarea cercetǎrilor de piatǎ si realizarea unor studii cu forte proprii sau in colaborare cu unitǎtile de specialitate, necesare fie in procesul decizional al conducǎtorilor, fie in elaborarea strategiilor privind orientarea si dezvoltarea in perspectivǎ a activitǎtii

―Oragnizarea procesului de distributie, incluzand aici intreaga gestiune a fortelor de vanzare a produselor si sistemul lor de relatii cu intermedieri de distributie si beneficiarii, precum si distributia fizicǎ

*Cea de-a douǎ categorie ce urmeazǎ a fi realizate de compartimentul de marketing sau specialistii sǎi, implicǎ o grupare a acestora pe domenii de preocupǎri, stabilind urmǎtoarea structurǎ:

- In domeniul definirii si realizǎrii produselor: stabilirea orientǎrilor pe plan mondial cu privire la pregǎtirea si valorificarea produselor industriale, tendintele privind consumul sau organizarea serviciilor industriale si preocupǎrile privind incadrarea in aceste tendinte; realizarea unitǎtii si influenta acestora asupra cererii; determinarea mutatiilor intervenite in compartimentul utilizatorilor, cauzele acestor mutatii si repercusiunile ce le pot avea asupra activitǎtii unitǎtii; stabilirea politicii de produs, etc.

- In domeniul cercetǎrii si orientǎrii modului de realizare a serviciilor industriale: conturarea principalelor orientǎri pe plan mondial, in sectorul prestǎrilor de servicii catre utilizatori; stabilirea tendintelor in evolutia cererii utilizatorilor pentru servicii; gradul de solicitare a diferitelor categorii de servicii; motivatia cererii utilizatorilor pe tipuri de servicii; raportul intre cererea de rnarfuri si cererea de servicii pe categorii de consumatori si zone deservite; locul serviciilor in cadrul activitǎtii unitǎtii si directiile in care vor evolua respectivele servicii; cǎile de perfectionare a serviciilor realizate de unitate, etc.

- In domeniul studiilor si cercetǎrilor de piatǎ: determinarea mǎsurii si structurii pietei pentru diferitele elemente ce alcǎtuiesc produsul de care se ocupǎ unitatea si estimarea evolutiei cererii viitoare, stabilirea trsǎturilor prin care se particularizeazǎ piata unitǎtii, precum si a celor cu activitate similarǎ care actioneazǎ concomitent in zona teritorialǎ de atractie sau in zonele ce formeazǎ obiectul tranzactiilor externe; analiza vanzǎrilor si efectuarea unor previziuni asupra acestora; stabilirea orientǎrilor posibile in evolutia formelor de distributie in politica de pret etc.

- In domeniul promovǎrii si publicitǎtii: efectuarea unor cercetǎri motivationale in randul consumatorilor interni sau firmelor strǎine si stabilirea programelor de promovare pe produse, servicii, segmente de piatǎ, etc.; cercetarea programelor de promovare ale unitǎtilor cu activitate similarǎ, analiza efectului acestora in randul utilizatorilor si corectarea unor actiuni promotionale intreprinse; organizarea unor demonstratii, expozitii, conferinte etc. prin care sǎ se prezinte produse realizate, in ansamblu sau pe elemente componente ale acestora, sistemul de acordare a serviciilor, modul de organizare a comunicatiilor; asigurarea activitǎtii de protocol si relatii publice ale intrepninderii

- In domeniul distributiei si al tehnicilor de acordare a serviciilor: evaluarea metodelor existente de distributie si propunerea de noi metode; analiza permanentǎ a modului de participare al produselor si serviciilor in procesul de servire al utilizatorilor din fiecare unitate si stabilirea celor mai eficace sisteme de realizare a unui proces complex si eficient de servire; determinarea proceselor optime de vehiculare, transport, depozitare si pǎstrare a produselor realizate atat prin productia unitǎtilor centrale, cat si prin productia proprie fiecǎrei unitǎti; determinarea celor mai apreciate si eficiente modalitǎti de realizare si punere la dispozitia consumatorilor a diverselor servicii industriale; urmǎrirea modului de indeplinire a obligatiilor ce revin unitǎtilor cu care se colaboreazǎ in cadrul unei eventuale cooperǎri.