Concurenta - componenta definitorie a regulilor de joc in cadrul PUE

Concurenta - componenta definitorie a regulilor de joc in cadrul PUE

     Efectele concurentei. Conduce la:

Imbunatatirea structurii si calitatii ofertei;

Stabilirea unor niveluri reale ale preturilor;

Eliminarea de pe piata a intreprinzatorilor care nu stiu sa se adapteze cerintelor de mediu.

     In lupta de concurenta, specifica economiei de piata, intreprinzatorii apeleaza la 4 mijloace:

Produs

Pret

Distributie

Promovare

     In cadrul PUE exista un mediu concurential deosebit de acut, impunand din partea intreprinzatorilor eforturi pt. cunoasterea acestui mediu. Kotler spunea ca trebuie sa stim:

Care e concurenta?

Cati sunt?

Care sunt strategiile lor?

Care sunt mijloacele lor de actiune?

Care sunt punctele lor forte si slabe?

     Concurenta:

poate imbraca forme variate, unele firme concurente fiind in relatii de cooperare;

beneficiaza de statutul de cel mai important principiu organizational al economiei de piata.

in cadrul politicii promovate la nivelul U.E. , ea a constituit una din preocuparile majore.

I. Cadrul de desfasurare a concurentei in PUE.

     Politica europeana in domeniul concurentei e prevazuta in art. 3 a    doua dintre tratatele U.E.:

Tratatul de la Roma (1957 - s-au pus bazele U.E.)

Tratatul de la Maastricht

Aceste tratate prevad necesitatea luarii unor masuri, a.i. concurenta sa nu fie distorsionata in cadrul U.E.

Regulile cu privire la concurenta, prevazute in aceste tratate, constituie si in prezent pilonii centrali ai politicii concurentiale comunitare.

Scopul esential al politicii concurentiale in cadrul U.E. il constituie protejarea concurentei eficiente pe aceasta piata.

     Politicile concurentiale specifice PUE se concentreaza pe 4 domenii principale:

1. Eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si abuzurilor de pozitie dominanta.

2. Controlul fuziunii firmelor pt a se evita sa ajunga intr-o pozitie dominanta

3. Liberalizarea sectoarelor economice in care mai exista situatii de monopol

4. Monitorizarea subventiilor acordate de stat

1. Eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si abuzurilor de pozitie dominanta.

Anumite intelegeri incheiate intre firme pot prejudicia concurenta. Prin urmare, se prevede in tratat ca sunt incompatibile cu piata comuna si interzise orice fel de acorduri intre intreprinderile care sunt susceptibile de a afecta jocul concurentei in interiorul pietei comune.

2. Controlul fuziunii intreprinderii.

In ultimul timp exista o tendinta de intensificare a unirii prin fuziune a intreprinderilor pe cuprinsul U.E.

Tratatul interzice fuziunile care creeaza sau intaresc o pozitie dominanta pe piata, care ar distorsiona concurenta.

Pt interzicerea realizarii unor astfel de fuziuni a fost creat un sistem perfectionat de proceduri, au fost stabilite praguri din cifra de afaceri ale firmelor implicate.

Pragul mondial: 5 mld

Pragul U.E.: 250 mil

Sub aceste valori, controlul fuziunilor se face la nivel national. La acelasi nivel se exercita controlul daca cel putin una dintre firmele participante la fuziune realizeaza cel putin 2/3 din cifra de afaceri necesara la nivel european intr-o singura tara.

3. Drepturile speciale si liberalizarea sectoarelor economice.

Drepturi speciale se acorda in anumite imprejurari unor intreprinderi de stat sau particulare pt.    a genera activitati in domeniul serviciilor de interes general.

U.E. urmareste liberalizarea treptata a pietei, deschiderea spre concurenta si in aceste sectoare de activitate.

4. Ajutoarele acordate de stat.

In cadrul U.E. se urmareste a se acorda ajutoare de stat numai in anumite imprejurari, sub forme variate, prin diferite forme:

Alocarea unor fonduri

Scutiri de plata a dobanzilor

Exonerare (scutire) de la plata impozitelor

Se urmareste restrangerea acestor ajutoare pt a nu denatura concurenta. Reglementarile din cadrul U.E. cu privire la concurenta fac parte din mediul legal a oricarei intreprinderi ce are in vedere sa actioneze in acest spatiu.

Dreptul comunitar are prioritate in definirea regulilor jocului in spatiul comunitar.

II. Controlul concurentei in cadrul PUE

Misiunea controlulului concurentei in spatiul comunitar revine Comisiei Europene (CE), conform Tratatului de la Roma.

In acest demers al politicii concurentei, Comisia Europeana e sprijinita si de Curtea Europeana de Justitie. Aceste institutii au in prezent la dispozitie un bogat arsenal juridic impotriva practicilor neloiale privind concurenta.

     Comisia Europeana. Atributii:

Aplica amenzi a caror marime se calculeaza in raport de gravitatea si durata infractiunii si poate ajunge la 10% din cifra de afaceri globala a firmei;

Are posibilitatea de a interzice incheierea unor intelegeri si poate emite o hotarare judecatoreasca care sa puna capat unei practici restrictive;

Are autoritatea ca ajutoarele acordate ilegal sa fie returnate de catre beneficiarii ajutorului catre autoritatile publice care le-au acordat;

In cadrul acestei institutii functioneaza 24 de directorate generale, dintre care unul se ocupa de concurenta.

Curtea Europeana de Justitie are un rol esential in aplicarea reglementarilor in domeniul concurentei.

La Lisabona a fost stabilit drept obiectiv major transformarea U.E. pana in 2010 in cea mai competitiva economie din lume.