Marketing social politic - test grila

TRUE/FALSE

Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals:

1. Aplicarea marketingului in sectorul nonprofit este justificata doar in masura in care organizatiile sociale se folosesc de politica de comunicatie promotionala pentru a-si face cunoscute actiunile.

ANS: F

Asemanator marketingului clasic, in marketingul electoral, produsul, nu poate fi schimbat sau returnat de cei care nu sunt multumiti de performantele lui.

ANS: F

3. Cercetarea calitativa vizeaza culegerea tuturor datelor deja disponibile, necesare organizatiei lucrative, sociale sau politice, pentru a-si forma o opinie generala despre mediul in care actioneaza, ca si pentru a fundamenta cercetarile ulterioare.

ANS: F

Canalele de distributie folosite de organizatiile sociale sunt lungi

ANS: F

Candidatii pot sa beneficieze gratuit si nelimitat de timpi de antena, pe unele posturi de radiodifuziune si televiziune controlate de Stat.

ANS: F

Comportamentele, se impart in actiuni nerepetitive, cum ar fi renuntarea la fumat, si introducerea unui nou model de comportament, cum ar fi semnarea unei petitii privind protejarea mediului inconjurator.

ANS: F

Componentele comunicationale utilizate in marketingul social sunt mai apropiate de marketingul clasic decat sunt cele utilizate in marketingul politic

ANS: T

8. Chiar daca daca diversitatea grupurilor tinta este redusa, organizatiile sociale folosesc un submix promotional extins.

ANS: F

Componentele corporale ale candidatului joaca un rol adesea mai important decat ideile sale.

ANS: T

Datele secundare provin din inregistrari interne sau din surse externe.

ANS: T

Daca grupurile tinta sunt numeroase, cel mai potrivit mijloc de comunicatie este publicitatea.

ANS: T

Daca grupurilor tinta sunt numeroase, cel mai potrivit mijloc de comunicatie este utilizarea fortelor de vanzare.

ANS: F

Fortele de vanzare ale organizatiilor sociale si politice sunt reprezentate de militanti si voluntari.

ANS: T

14. Intr-o organizatie sociala, lucrurile se prezinta astfel: organizatia produce bunuri sau servicii, consumatorul plateste pentru a intra in posesia lor si compania obtine din aceasta tranzactie un castig sub forma de profit.

ANS: F

In marketingul social, finalitatea activitatii este mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari.

ANS: T

In stabilirea pretului, organizatiile sociale nu se orienteaza aproape niciodata dupa concurenta, ci in functie de cerere.

ANS: T

17. In cercetarea calitativa de marketing, cercetatorul trebuie sa aiba cunostinte de statistica, modele decizionale, sisteme de sprijinire a deciziei, marketing, cercetari de marketing.

ANS: F

In raport cu cercetarile cantitative, in cercetarile calitative, abordarea respondentului are loc intr-un cadru si pentru o durata care permit obtinerea unor raspunsuri mai profunde.

ANS: T

19. In raport cu cercetarile cantitative, in cercetarile calitative, durata si costurile cercetarii sunt mai reduse.

ANS: T

In cazul marketingului electoral, pretul unui candidat este reprezentat de gradul de acceptare a respectivului candidat in randul electoratului.

ANS: T

21. In cercetarea calitativa de marketing, obiectivul cercetarii il reprezinta explorarea fenomenului, identificarea motivatiilor populatiei studiate.

ANS: T

22. In marketingul social-politic, unele dintre activitatile de distributie au si un pronuntat caracter promotional

ANS: T

23. In cercetarea cantitativa de marketing, esantionul nu este reprezentativ pentru populatia studiata.

ANS: F

24. Marketingul social reprezinta planificarea, organizarea, implementarea si controlul strategiilor si activitatilor de marketing ale organizatiilor necomerciale care sunt indreptate, in mod direct sau indirect, catre rezolvarea unor probleme sociale.

ANS: T

Marketingul societal vizeaza obiective cu caracter social, dar este practicat de catre organizatii lucrative, respectiv de catre intreprinderi.

ANS: T

26. Marketingul politic international a aparut odata cu deschiderea granitelor nationale in cadrul Uniunii Europene, ca urmare a asigurarii liberei circulatii a persoanelor.

ANS: F

Marketingul realizeaza un schimb reciproc de avantaje intre producatori si consumatori.

ANS: T

28. Marketingul politic international este practicat de oamenii politici aflati in campanie electorala care se adreseaza comunitatilor de conationali aflate in strainatate si care au drept de vot.

ANS: F

Mediul cultural cuprinde ansamblul elementelor legate de populatia existenta in zona vizata de organizatia sociala sau politica.

ANS: F

Militantii se recruteaza, de regula, din randurile grupurilor tinta care au beneficiat de serviciile respectivei organizatii sociale.

ANS: T

"Nota de atribuire" este atribuita in functie de raspunsurile care indica faptul ca elementul de comunicare le-a placut.

ANS: F

32. Organizatiile receptor-distributive dispun de o dotare constanta sau in crestere care are propietatea generarii de resurse ce urmeaza a fi distribuite, in vederea disponibilizarii de servicii sau bunuri pentru nevoi personale, institutionale sau comunitare.

ANS: F

33. Organizatiile receptor-distributive furnizeaza, de regula, servicii destinate persoanelor handicapate, familiilor cu venituri foarte mici, batranilor si copiilor.

ANS: T

34. Oferta organizatiilor sociale o oferta potentiala, care se transforma in oferta reala in momentul intalnirii cu cererea.

ANS: T

Organizatiile sociale si politice utilizeaza, comparativ cu intreprinderile, formule de comunicatie mai costisitoare

ANS: F

Organizatiile sociale si politice pun un accent mai mare, comparativ cu intreprinderile, pe relatiile personalizate, decat pe comunicatia de masa.

ANS: T

37. Organizatiile sociale se folosesc de intermediari in distributia serviciilor lor pentru aeficientiza distributia si pentru a maximiza profiturile

ANS: T

38. Organizatiile sociale adapteaza pretul la posibilitatile grupului tinta vizat, desi cunosc costurile efective ale produselor si se straduiesc sa le limiteze.

ANS: F

Organizatiile politice au tendinta de a actiona ca o intreprindere, in timp ce organizatiile sociale raman in mai mare masura consecvente primatului personalitatilor.

ANS: F

Organizatiile sociale si politice beneficiaza, la scara redusa si de publicitate gratuita

ANS: F

Primul concept care nu incearca numai sa adauge o noua dimensiune, sociala, marketingului clasic, ci doreste sa inlocuiasca conceptia clasica in ansamblul ei, sa reprezinte o noua modalitate de a intelege rolul marketingului in intreprindere, subliniind necesitatea implicarii acestuia in rezolvarea problemelor societatii este marketingul societal

ANS: T

42. Prescriptorii reprezinta o categorie a subcriptorilor

ANS: F

Responsabilitatea sociala a marketingului reprezinta o viziune globala asupra aspectelor sociale ale activitatii intreprinderii, fiind conceptul care s-a bucurat de cea mai larga audienta dintre toate cele referitoare la implicatiile si responsabilitatile sociale ale intreprinderii.

ANS: F

Prin activitatea lor, organizatiile social-politice faciliteaza integrarea sociala si politica.

ANS: T

Prin activitatea lor, organizatiile social-politice promoveaza idei noi in societate.

ANS: T

46. Perceptia este un proces foarte complex, care reuneste actiuni de constatare, intelegere si judecare a diversilor stimuli.

ANS: T

Principalul element care influenteaza atitudinea alegatorilor este imaginea pe care acestia o au despre candidat si ideile lui.

ANS: T

Pretul practicat de catre organizatiile sociale reprezinta contraprestatia efectuata de catre beneficiarul acestor activitati si poate imbraca forma monetara sau nemonetara.

ANS: T

49. Printre obiectivele de pret ale organizatiei sociale se poate numara obtinerea de surplus, adica aunei difernte favorabile intre venituri si cheltuieli.

ANS: T

Pretul nu devine mai putin important atunci cand scopul organizatiei sociale nu este obtinerea profitului

ANS: F

51. Politica de distributie a organizatiilor sociale si politice vizeaza punerea la dispozitia acestor grupuri-tinta a unor idei, bunuri si/sau servicii corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ, in locul si la momentul dorite de catre acestea

ANS: T

Prin politica de comunicatie promotionala, organizatiile sociale trebuie sa se adreseze membrilor grupurilor tinta vizate in directia carora se folosesc, mai ales contactele personale sau personalizate si relatiile publice.

ANS: F

Prin politica de comunicatie promotionala, organizatiile sociale trebuie sa se adreseze subscriptorilor potentiali, in cazul carora, cele mai eficiente mijloace sunt relatiile publice si publicitatea.

ANS: F

Pretul este considerat important chiar daca organizatiile sociale se adreseaza cu produsele si serviciile lor unor grupuri-tinta defavorizate, iar produsele sau serviciile se ofera gratuit sau la un pret modic.

ANS: F

Pretul platit de clientii organizatiilor soaciale imbraca, in cele mai multe cazuri, o forma nemonetara.

ANS: T

Pentru un candidat, a fixa coordonatele politicii de distributie inseamna a stabili un program concret al activitatilor prestate de el si de echipa sa de voluntari, inaintea si in timpul campaniei electorale.

ANS: T

Pentru alegerile europene, campania electorala incepe din a cinsprezecea zi care precede scrutinul pana la data acestuia.

ANS: T

Rezultatele sondajelor preelectorale, reprezinta "cartea de vizita" cu care institutele de sondare a opiniei publice se prezinta in fata firmelor care intentioneaza sa le incredinteze efectuarea unor cercetari de marketing clasic.

ANS: T

59. Spre deosebire de intreprinderile lucrative, succesul activitatii organizatiilor sociale nu depinde de cunoasterea mediului extern intrucat ele nu urmaresc obtinerea de profit

ANS: F

Spre deosebire de marketingul electoral, in marketingul clasic, intreaga colectivitate si cei ce s-au opus achizitiei lui, si non-consumatorii absoluti, este obligata sa il "consume".

ANS: F

Spre deosebire de marketingul clasic, in marketingul electoral, produsul, odata ales prin vointa unei majoritati, este impus tuturor cetatenilor

ANS: T

62. Sistemul de distributie al unei organizatii sociale vizeaza atat realizarea unor canale de distributie cu grupurile tinta, cat si cu subscriptorii.

ANS: T

63. Un candidat care nu face nici o promisiune va primi pretul cerut - votul - intrucat este un produs credibil.

ANS: F

Un candidat care face foarte multe promisiuni, va fi catalogat drept un demagog lipsit de credibilitate, trezind indoieli in mintea alegatorului.

ANS: T

Un candidat care doreste sa-si sporeasca gradul de popularitate trebuie sa aiba in vedere contacte personale cu alegatorii obisnuiti, vizitele "din poarta in poarta" contactele de tipul "cafeaua candidatului", corespondenta personalizata sau nepersonalizata, , contactarea telefonica a alegatorilor.

ANS: T

Vizitele "din poarta in poarta" se practica in cartierele cu blocuri, care asigura o eficienta ridicata si mai putin in cele cu case.

ANS: F

MULTIPLE CHOICE

Alegeti raspunsul corect:

1. Conceptul de marketing care poate fi caracterizat ca exprimand o viziune etatista, in masura in care rolul statului, respectiv al guvernului, in desfasurarea activitatilor de marketing este primordial, si utopica, in masura in care acest deziderat pare imposibil de indeplinit, se numeste:

ANS: A

2. Diferenta dintre marketingul social si cel societal este ca:

ANS: B

Spre deosebire de marketingul social, cel societal:

ANS: C

Stabiliti care dintre urmatoarele grupari contine afirmatii valabile pentru aplicarea marketingului social:

1. se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si serviciilor

2. schimburile sunt de natura financiara

3. finalitatea activitatii este mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari

4. beneficiile sunt corelate cu platile facute

5. se adreseaza, in cele mai multe cazuri, unor segmente de piata cu o putere de cumparare redusa

6. se adreseaza doar segmentelor de piata profitabile

7. piata are o singura componenta: relatia cu clientul

ANS: D

Stabiliti care dintre urmatoarele grupari contine afirmatii valabile pentru aplicarea marketingului clasic:

1. se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si serviciilor

2. schimburile sunt de natura financiara

3. finalitatea activitatii este mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari

4. beneficiile sunt corelate cu platile facute

5. se adreseaza, in cele mai multe cazuri, unor segmente de piata cu o putere de cumparare redusa

6. se adreseaza doar segmentelor de piata profitabile

7. piata are o singura componenta: relatia cu clientul

ANS: B

Potrivit lui Denis Lindon, marketingul politic isi are originile:

ANS: B

7. In campaniile electorale trebuie respectate patru reguli generale:

ANS: D

Primele spoturi negative despre contracandidatii politici apar in SUA:

ANS: A

Confruntarea decisiva, specifica campaniilor prezidentiale din SUA apare:

ANS: A

Confruntarea decisiva, specifica campaniilor prezidentiale din SUA:

ANS: D

11. Etapa copilariei marketingului electoral din SUA se caracterizeaza prin:

ANS: B

12. Etapa adolescentei marketingului electoral din SUA se caracterizeaza prin:

ANS: D

13. Acea specializare a marketingului care ajuta guvernantii sa cunoasca dorintele populatiei si sa o informeze cu privire la masurile intreprinse este:

ANS: C

Prima tara din lume care a utilizat marketingul puterilor publice si administrative sub forma comunicatiei politice este:

ANS: B

Activitatea desfasurata de delegatia Romaniei la Consiliul Europei se incadreaza in categoria

ANS: B

Participarea cu pavilion national la targuri si expozitii internationale se incadreaza in categoria:

ANS: D

Mediul asupra caruia intreprinderile nu isi propun, in general, sa actioneze, urmarind doar sa se adapteze la cerintele lui, dar asupra caruia organizatiile sociale si politice urmaresc sa-si puna amprenta prin modificare anumitor aspecte este:

ANS: A

Acele persoane vizate de organizatiile sociale sau politice, care ocupa locul central in activitatea de marketing a acestora fac parte din:

ANS: C

19. Liceenii reprezinta pentru o universitate:

ANS: A

Acele persoane care contribuie financiar la buna desfasurare a activitatii organizatiilor sociale sau politice fac parte din:

ANS: A

Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:

ANS: C

Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:

ANS: B

Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:

ANS: D

Acele persoane dispuse sa sprijine, prin efectuarea unor activitati cu caracter voluntar activitatea unei organizatii sociale sau campania electorala a unui candidat fac parte din:

ANS: D

25. Partidele politice sunt:

ANS: D

26. Cluburile sociale sunt:

ANS: C

27. Organizatiile religioase sunt:

ANS: A

28. Organizatiile sociale din domeniul culturii cuprind:

ANS: B

29. Organizatiile sociale care furnizeaza, de regula, servicii destinate persoanelor handicapate, familiilor cu venituri foarte mici, batranilor si copiilor sunt:

ANS: B

Bunurile si serviciile orferite de organizatiile sociale prezinta anumite limite:

ANS: C

Cererea diversificata pentru produsele sociale apare atunci cand:

ANS: D

Cererea pentru produsele sociale este negativa atunci cand:

ANS: C

Cererea pentru produsele sociale este latenta atunci cand:

ANS: D

34. Persoanele care, la un moment dat, nu sunt hotarate cu cine sa voteze fac parte din:

ANS: B

Persoanele care nu sunt interesate de politica si de alegeri si care, foarte probabil, nu vor participa la vot, fac parte din:

ANS: B

36. Alegatorii care, il vor vota cu certitudine pe candidatul analizat sunt:

ANS: D

37. Alegatorii care, la un moment dat, au o preferinta pentru candidatul analizat, care, insa, se poate modifica, sunt:

ANS: A

Dezvoltarea pietei electorale are loc:

ANS: A

Intrucat sunt cunoscute numarul, numele si adresele exacte ale celor cu drept de vot, dimensiunile pietei electorale sunt mai clare sub aspect:

ANS: C

40. In comportamentul consumatorului, intre stimuli si reactia individului intervine

ANS: A

41. Atunci cand o persoana, constient sau inconstient, pe baza manifestarilor si actiunilor proprii, face aprecieri personale, precum "eu cred", acesta reprezinta:

ANS: D

Mentinerea pe o anumita perioada a parerilor legate de o anumita situatie, care-l determina pe individ sa actioneze intr-un anumit mod reprezinta:

ANS: B

43. Modul in care un individ apreciaza comportamentul unui grup in totalitatea sa reprezinta:

ANS: C

Unul dintre cele patru modele de schimbare a comportamentului consumatorului identificate de Philip Kotler care presupune ca persoanele culeg mai intai informatii despre produsul social si dupa aceea isi manifesta o anumita atitudine se numeste:

ANS: D

Unul dintre cele patru modele de schimbare a comportamentului consumatorului identificate de Philip Kotler care presupune ca indivizii accepta intai o opinie sau un model comportamental bazat pe experienta proprie si isi modifica atitudinea fata de produsul respectiv in functie de situatie se numeste:

ANS: B

Unul dintre cele patru modele de schimbare a comportamentului consumatorului identificate de Philip Kotler care presupune ca persoanele tinta se hotarasc pentru un mod de comportare unic pe baza cunostintelor pe care le au in nod obisnuit din publicitate se numeste:

ANS: C

47. Organizatia sociala care militeaza pentru planificarea familiala si se adreseaza unui grup tinta format din membrii unui grup religios care considera copii ca fiind planul lui Dumnezeu asupra caruia omul nu trebuie sa intervina se va confrunta cu dificultati in realizarea misiunii sale intrucat:

ANS: A

48. Organizatia sociala care militeaza pentru reciclarea deseurilor se va confrunta cu dificultati in realizarea misiunii sale intrucat:

ANS: C

49. Organizatia sociala care se adreseaza unui grup tinta format din membrii unei comunitati nu pot sa-si permita achizitionarea unui vaccin sau nu se pot deplasa pana la clinica unde acesta le-ar fi furnizat gratuitse va confrunta cu dificultati in realizarea misiunii sale intrucat:

ANS: D

50. Pentru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care coreleaza, prin relatii probabilistice, decizia electorala cu caracteristicile socio-demografice ale individului.Acestea sunt:

ANS: C

51. Pentru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care coreleaza decizia electorala cu trecutul si personalitatea profunda a individului. Acestea sunt:

ANS: B

52. Pentru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care fundamenteaza comportamentul electoral pe atitudini afective profunde, chiar inconstiente, cu privire la candidati. Acestea sunt:

ANS: B

53. Consumatorul care face o alegere impulsiva, mai ales in cazul produselor de valoare mica si lipsite de conotatii afective, alegand produsul cu cel mai bun scor pentru un atribut utilizeaza in decizia sa:

ANS: D

54. Consumatorul care procedeaza prin excludere, stabilind niste praguri pentru fiecare atribut si alegand produsul care le depaseste, utilizeaza in decizia sa:

ANS: B

55. Electoratul care respinge un candidat pe care-l considera inacceptabil dintr-un anumit punct de vedere, utilizeaza in decizia sa:

ANS: B

56. Electoratul care compara candidatii din punctul de vedere al celui mai important atribut si il va alege pe cel cu scorul cel mai mare iar daca mai multi candidati obtin scorul cel mai mare, va trece la atributul urmator ca importanta, utilizeaza in decizia sa:

ANS: A

57. Consumatorul care va alege produsul cu scorul global cel mai mare, realizand o compensare intre scorurile mari ale unor atribute si cele mici ale celorlalte, utilizeaza in decizia sa:

ANS: C

58. Cercetarea de marketing social-politic se individualizeaza in raport cu cercetarea de marketing clasic prin cateva aspecte particulare:

ANS: C

59. In functie de locul de desfasurare, cercetarile de marketing social-politic pot fi:

ANS: C

60. In functie de posibilitatea generalizarii rezultatelor obtinute, cercetarile de marketing social-politic pot fi:

ANS: B

61. In functie de beneficiarul cercetarii, cercetarile de marketing social-politic pot fi:

ANS: D

62. Cecetarile cunoscute si sub numele de anchete selective sau sondaje de opinie, care se desfasoara pe esantioane de mari dimensiuni, reprezentative, rezultatele putand fi generalizate la intreaga colectivitate sunt:

ANS: D

63. Cercetarile comandate si finantate de alte organizatii sociale sau politice sau de catre mass media, destinate publicului larg si care pot reprezenta o importanta sursa de informatii, practic, gratuite, pentru organizatia respectiva sunt:

ANS: A

64. Cercetarile comandate si finantate de organizatia in cauza, dar efectuate, de regula, de institute specializate, nefiind destinate publicitatii in marketingul electoral, dar fiind, adesea, facute publice sunt:

ANS: C

Sondaje de opinie se refera la:

ANS: D

66. Estimarea prealabila a valorii informatiei ce va fi obtinuta prin cercetare reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

ANS: A

Identificarea problemei de rezolvat reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

ANS: A

Stabilirea obiectivelor cercetarii reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

ANS: A

Alegerea surselor de informatii reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

ANS: B

Selectarea modalitatii de culegere a informatiilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

ANS: B

Formularea concluziilor si recomandarilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

ANS: C

Recoltarea informatiilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

ANS: C

Prelucrarea informatiilor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:

ANS: C

74. Alegeti varianta de raspuns care stabileste ordinea corecta in care se deruleaza operatiunile aferente unei cercetari de marketing:

Definirea scopului cercetarii

Elaborarea planului de analiza a datelor

Recoltarea informatiilor

Stabilirea obiectivelor

Prelucrarea informatiilor

Estimarea prealabila a valorii informatiei ce va fi obtinuta prin cercetare

Formularea ipotezelor cercetarii

Analiza si interpretarea informatiilor

Alegerea surselor de informatii

10. Formularea concluziilor si recomandarilor

11. Identificarea problemei de rezolvat

12. Redactarea raportului de cercetare si prezentarea acestuia

13. Selectarea modalitatii de culegere a informatiilor

ANS: C

75. Sursele interne din care sunt culese datele secundare pot fi:

ANS: D

76. Sursele externe din care sunt culese datele secundare pot fi:

ANS: A

77. Sursele externe din care sunt culese datele secundare pot fi:

ANS: C

78. In prezent, cea mai importanta surse de date secundare este:

ANS: B

79. Printre avantajele studiului documentar ca modalitate de obtinere a informatiilor secundare de marketing se numara:

ANS: C

80. Pentru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credibila, aceasta trebuie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate in fisiere. Fisierul care contine numele, adresa, caracteristicile socio-demografice si comportamentale ale indivizilor, elemente despre modul in care organizatia a actionat asupra acestora si rezultatele acestor actiuni este:

ANS: C

81. Pentru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credibila, aceasta trebuie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate in fisiere. Fisierul care contine informatii despre aria de activitate a aorganizatiilor cu profil similar de activitate, actiunile si luarile de pozitie ale acestora, strategiile utilizate in materie de comunicatie, fondurile de care beneficiaza si sursele de provenienta, persoanele din conducerea acestora etc. este:

ANS: B

82. Pentru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credibila, aceasta trebuie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate in fisiere. Fisierul alcatuit pe baza articolelor, notelor, reportajelor si emisiunilor aparute in presa audio-vizuala, care se refera la organizatie sau la subiecte care vizeaza profilul acesteia este:

ANS: A

83. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'asocierea libera de cuvinte', care face parte din categoria

ANS: A

84. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'asocierea dirijata de cuvinte', care face parte din categoria

ANS: A

85. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'testul de aperceptie tematica', care face parte din categoria

ANS: B

86. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'tehnica persoanei a treia', care face parte din categoria

ANS: B

87. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'portretul chinezesc', care face parte din categoria

ANS: B

88. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'completarea frazei', care face parte din categoria

ANS: C

89. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'psihodrama', care face parte din categoria

ANS: D

90. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'jocul de roluri', care face parte din categoria

ANS: D

91. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'brainstormingul', care face parte din categoria

ANS: C

92. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'analiza problemelor', care face parte din categoria

ANS: B

93. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'inventarierea caracteristicilor', care face parte din categoria

ANS: B

94. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'analiza morfologica', care face parte din categoria

ANS: B

95. Discutia individuala, de 60-90 de minute, inregistrata, in cadrul unor grupuri de 30-50 de persoane, a caror structura socio-demografica trebuie sa fie reprezentativa pentru populatia studiata se numeste:

ANS: A

96. Discutia libera, purtata cu un grup de persoane special invitate in acest scop, timp de 2-5 ore, fiind inregistrata atat audio, cat si video, pentru a se identifica persoana care ia cuvantul si pentru a se urmari reactiile diferitelor persoane atunci cand sunt exprimate anumite opinii se numeste:

ANS: C

97. Grupul de lucru cu un caracter relativ omogen din punct de vedere comportamental si chiar socio-demografic al participantilor la discutie, format din 3-6 subgrupuri, fiecare fiind alcatuit din 8-12 persoane, asemanatoare dintr-un anumit punct de vedere, se numeste:

ANS: B

98. Alcatuirea grupului prin nominalizarea membrilor unui grup abstract, construit de cercetator, care contine indivizi ce nu se cunosc intre ei si care - spre deosebire de celelalte metode de cercetare calitativa de grup - sunt chestionati pe rand, cu acelasi instrument, fara a putea comunica sau interactiona direct intre ei, este:

ANS: A

99. Printre regulile de desfasurare a unui interviu in profunzime se numara:

ANS: A

100. Printre regulile de desfasurare a unui interviu in profunzime se numara:

ANS: B

101. "Underdog effect" presupune ca:

ANS: D

102. Utilizarea cercetarilor cantitative in domeniul electoral a dat nastere unei serii de controverse, precum:

ANS: D

103. Popularizarea unor idei prin intermediul campaniilor electorale, care, intr-un interval scurt, concentreaza atentia cetatenilor este un tip de activitate care se incadreaza in:

ANS: B

104. In situatia in care un candidat se confrunta cu absenta cererii , rolul marketingului este de:

ANS: A

105. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere latenta , rolul marketingului este de:

ANS: C

106. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere in declin, rolul marketingului este de:

ANS: B

107. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere completa, rolul marketingului este de:

ANS: B

108. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere excesiva, rolul marketingului este de:

ANS: D

109. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere indezirabila, rolul marketingului este de:

ANS: A

110. In situatia in care un candidat se confrunta cu absenta cererii, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

ANS: D

111. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere latenta, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

ANS: C

112. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere in declin, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

ANS: B

113. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere completa , specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

ANS: D

114. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere excesiva, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

ANS: A

115. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere indezirabila, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:

ANS: B

116. Candidatul care se prezinta simplu, popular, lipsit de pretentii, incearca sa se identifice cu majoritatea alegatorilor sai si sa-i faca pe acestia sa se identifice cu el, adopta o imagine de:

ANS: D

117. Candidatul care se prezinta ca un anti-erou, cu un stil decontractat, tineresc, surazator, care incearca sa seduca, in mai mare masura decat sa convinga, adopta o imagine de:

ANS: B

118. Candidatul care se prezinta sever, dar drept, capul intelept al unei familii care numara milioane de membri, conducatorul revolutionar sau fauritorul independentei nationale, foarte apropiat de imaginea de erou, adopta o imagine de:

ANS: E

119. Cand o circumscriptie sustine, in mod traditional un anumit partid, candidatul respectivului partid trebuie sa le reaminteasca alegatorilor ca el - si nu altcineva - este reprezentantul partidului in cauza a-i determina sa se prezinte la vot fara a fi nevoie de eforturi materiale si financiare, se aplica:

ANS: A

120. Cand candidatul va crea o distinctie clara fata de oponentul sau, punand accentul pe diferentele de natura ideologica, se aplica:

ANS: D

121. Candidatul care-si defineste si, apoi, si construieste o imagine bazata pe calitatile sale care sa conduca la obtinerea unui numar suficient de voturi, aplica:

ANS: B

122. Un candidat poate sa cheltuiasca mari sume de bani, nu atat pentru a-si indeplini anumite puncte din planul campaniei sale electorale, cat pentru a-si demoraliza adversarul si ai determina pe sustinatorii acestuia sa renunte sa-l mai sprijine daca vor considera ca un om care cheltuieste atatia bani nu poate pierde alegerile. Respectivul astfel de candidat foloseste:

ANS: C

123. Candidatul care doreste va crea o distinctie clara fata de oponentul sau, accentuand o anumita caracteristica: o trasatura de caracter, experienta, eficienta, chiar o diferenta fizica, foloseste:

ANS: D

124. Candidatul care va gasi o tema de larg interes si isi va orienta intregul discurs asupra acestei teme, pentru a-i determina pe alegatori sa-i acorde votul, foloseste:

ANS: B

125. Atunci cand candidatul se foloseste de o echipa de voluntari suficient de numeroasa, bine organizata si bine instruita, pasionata de activitatea pe care o desfasoara, care poate inclina balanta alegerilor in favoarea candidatului pe care il sprijina, aplica:

ANS: E

126. Strategia potrivit careia candidatul mizeaza pe interesul creat in jurul alegerilor pentru a transmite idei sau pentru a apara o cauza, fara a avea o atitudine agresiva fata de oponenti, fara a dispune de resurse financiare importante si fara sa mizeze pe castigarea alegerilor este:

ANS: C

127. Strategia potrivit careia candidatul va actiona atat in directia identificarii si convingerii diferitelor segmente de alegatori dispusi sa-l voteze, utilizand mijloace specifice marketingului electoral, cat si in directia contactarii diverselor formatiuni politice concurente, pentru negocierea unor aliante sau a unor avantaje la care ii da dreptul numarul de voturi obtinut este:

ANS: B

128. In functie de obiectivele stabilite, candidatul poate aborda:

ANS: B

129. In functie de structura electoratului, candidatul poate aborda:

ANS: A

130. In functie de cerintele electoratului, candidatul poate aborda:

ANS: C

131. In functie de resursele disponibile, candidatul poate aborda:

ANS: E

132. Strategia adoptata de favoriti, care presupune atragerea majoritatii alegatorilor, prin abordarea unor teme cu caracter general si propunerea unor solutii larg acceptate intrucat acestia au tot interesul de a mentine statutul, si nu se vor hazarda in a face promisiuni concrete, care risca sa le submineze credibilitatea sau chiar sa indeparteze alegatorii care s-ar simti neglijati sau afectati de aceste propuneri, este

ANS: C

133. Strategia de atac, pe care o adopta favoritii nesiguri, care presupune eforturi si costuri ridicate, putand genera si probleme de coerenta si credibilitate si care vizeaza coagularea intereselor diverselor segmente de alegatori, prin integrarea in discursul politic a unor teme, a unui limbaj si a unor solutii specifice fiecarui segment, este:

ANS: A

134. Strategia care presupune adoptarea unei atitudini extrem de receptiva la dorintele electoratului, candidatul adaptandu-si atat programul, aspectul fizic si comportamentul la exigentele alegatorilor, este:

ANS: D

135. Strategia agresiva care pune accentul pe discreditarea favoritului pentru a recupera decalajul care ii separa pe candidatul care o aplica de acesta, este:

ANS: E

136. Strategia adoptata de acei candidati de stanga care nu dispun de suficiente resurse financiare pentru desfasurarea unei campanii electorale normale si care incearca sa transforme acest handicap intr-un avantaj, prin suscitarea compasiunii alegatorilor, in special a celor din categoriile defavorizate, este:

ANS: B

137. Strategia care presupune alocarea echilibrata a resurselor de care dispune candidatul, evitand atat risipa, cat si insuficienta finantare actiunilor acestuia, este:

ANS: C

138. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile politice este:

ANS: A

139. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile culturale este:

ANS: C

140. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile religioase este:

ANS: A

141. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile de caritate este:

ANS: A

142. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile politice este:

ANS: C

143. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile culturale este:

ANS: D

144. Gradul de utilizare a politicii de pret in servicii publice este:

ANS: A

145. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile religioase este:

ANS: C

146. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile de caritate este:

ANS: D

147. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile politice este:

ANS: D

148. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile culturale este:

ANS: A

149. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile religioase este:

ANS: D

150. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile de caritate este:

ANS: E

151. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile politice este:

ANS: A

152. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile culturale este:

ANS: D

153. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in servicii publice este:

ANS: D

154. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile religioase este:

ANS: E

155. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile de caritate este:

ANS: B

156. Intr-o campanie de crestere a securitatii rutiere, produsul de baza oferit este:

ANS: B

157. Varsta, sexul, aspectul fizic, timbrul vocii, imbracamintea candidatului politic reprezinta:

ANS: A

158. Numele candidatului si originea sa, apartenenta partinica, programul politic, comportamentul public al candidatului, anturajul, experienta, moralitatea candidatului politic reprezinta:

ANS: B

159. Mitingurile, campaniile de afisaj, spoturile televizate, anunturile in presa, interviurile si dezbaterile la televiziune si radio reprezinta:

ANS: C

160. Sinteza reprezentarilor mentale ale candidatului in randul alegatorilor reprezinta:

ANS: D

161. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Imaginea pe care candidatul ar dori sa o aiba in randurile electoratului si care nu se poate indeparta prea mult de imaginea existenta sau, in absenta acesteia, de caracteristicile reale ale candidatului este:

ANS: C

162. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Imaginea pe care candidatul o transmite, cel mai adesea prin intermediul unei agentii de publicitate, si, care nu ar trebui sa fie diferita de imaginea dorita, este:

ANS: A

163. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Imaginea ppe care fiecare alegator si-o formeaza despre respectivul candidat si care poate fi diferita de cea transmisa, datorita capacitatii de intelegere si a sistemului de valori al persoanei receptoare, este:

ANS: D

164. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Sinteza a imaginilor receptionate la nivel individual, la un moment dat, prelucrate la nivel social si singura categorie de imagine care poate si trebuie sa fie studiata cu mijloace specifice cercetarii de marketing, este:

ANS: B

165. Componenta cantitativa a imaginii, care, in marketingul electoral se exprima ca procent al alegatorilor care au auzit de respectivul candidat, iar in marketingul social, ca procent al persoanelor care au auzit de organizatia in cauza, este:

ANS: A

166. Componenta preponderent calitativa a imaginii, care vizeaza conotatiile existente in mintea persoanelor intervievate in legatura cu o organizatie sociala sau politica, cu un candidat, cu o institutie publica, reprezinta:

ANS: B

167. Componenta preponderent cantitativa a imaginii, care releva cat de puternica,cat de bine este conturata o anumita imagine, reprezinta:

ANS: C

168. Componenta imaginii care arata cat de distincta este imaginea unei organizatii sau a unui candidat in raport cu concurentii sai, reprezinta:

ANS: D

169. Incercarea de reducere a distantei existente intre pozitia candidatului si asteptarile electoratului, fara a tine cont de ceilalti candidati reprezinta:

ANS: A

170. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, taxele practicate de universitatile particulare reprezinta:

ANS: A

171. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, multumirile adresate de catre o persoana cu handicap locomotor unei organizatii caritabile care i-a facilitat obtinerea unui carucior reprezinta:

ANS: C

172. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, partea din taxele si impozitele platite la bugetul statului destinata acoperirii unor cheltuieli legate de sanatate, cultura, invatamant, siguranta publica, reprezinta:

ANS: B

173. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, satisfactia generata de formarea unei constiinte ecologice in randurile populatiei, reprezinta:

ANS: D

174. Campania electorala se poate construi in jurul unei axe minimala, care nu creeaza o diferenta intre candidati, ci doar reafirma o diferenta existenta, care, in principiu, este cunoscuta. Aceasta este:

ANS: A

175. Campania electorala se poate construi in jurul unei axe care poate fi utilizata atat de catre puterea politica in exercitiu, si pune accentul fie pe unire, convergenta, reconciliere, fie pe continuitate, cat si de candidatii opozitiei, care vor accentua necesitatea schimbarii, a reinnoirii. Aceasta este:

ANS: B

176. Campania electorala se poate construi in jurul calitatilor personale ale candidatului

care doreste sa se delimiteze intr-o oarecare masura de partidul pe care il reprezinta, datorita faptului ca se bucura de o notorietate mai mare si/sau de o imagine mai buna decat a acestuia. Aceasta este:

ANS: C

177. Campania electorala se poate construi in jurul unei axe "circumstantiale", care vizeaza abordarea de catre candidat a temelor importante pentru electorat, la momentul respectiv. Aceasta este:

ANS: D

COMPLETION

Completati spatiile libere.

In redactarea raspunsului, va rugam sa nu folositi diacritice sau semne de punctuatie. Separarea cuvintelor se va face cu un singur spatiu. De asemenea, substantivele trebuie declinate si acordate astfel incat sa se potriveasca in propozitie.

1. Ancheta .este o cercetare instrumentala, realizata pe un numar restrans de subiecti (20-50), care isi propune sa valideze chestionarul utilizat in cercetare.

ANS: pilot

2. Cand rolul marketingului este de a spori notorietatea omului politic si de a incerca o pozitionare originala in raport cu concurentii pentru a contracara indiferenta alegatorilor fata de acesta, se aplica strategia de

ANS: stimulare

3. Cand alegatorii sunt nesatisfacuti de oferta actuala si asteapta aparitia unui om politic nou, marketingul trebuie sa valorifice aceasta situatie si sa creeze omului politic o imagine care sa corespunda asteptarilor alegatorilor indecisi sau nesatisfacuti de nici unul dintre candidatii existenti aplicand strategia de .

ANS: dezvoltare

4. Oamenii politici trebuie sa evite aplicarea strategiei de . prin innoirea permanenta a temelor abordate sau chiar retragerea in momentul in care constata ca temele sustinute in plan public apartin iremediabil trecutului.

ANS: remarketing

5. Cand un candidat conteaza pe un numar de alegatori constant si suficient de numeros pentru a-si atinge, specialistii de marketing trebuie sa aplice strategia de , care sa-l ajute pe candidat sa mentina relatiile cu cei care l-au votat.

ANS: intretinere

6. Aplicarea strategiei de . este o situatie mai putin obisnuita in viata politica, dar poate fi aplicata atunci cand candidatul care doreste sa castige alegerile trebuie sa reduca interesul anumitor segmente de alegatori, altfel riscand sa fie etichetat ca reprezentant al acestor segmente si sa piarda sprijinul altor alegatori.

ANS: demarketing

7. Cand un candidat este fi pus in situatia de a respinge sprijinul oferit de o anumita categorie de alegatori, pentru a evita ca imaginea necorespunzatoare pe care o au acestia sa se rasfranga asupra sa, marketingul va utiliza strategia de .., pentru a distruge interesul pe care o categorie de alegatori cu o imagine indezirabila o are pentru candidatul respectiv .

ANS: antimarketing