| CATEGORII DOCUMENTE |
| Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Modelul celor 5 factori concurentiali (Porter)
a) Concurenti potentiali
Concurentii potentiali ai Facultatii de Agricultura ar fi unele universitati care ar dori sa intre pe piata pe acelasi domeniu adica al studiilor economice.
b) Concurenti actuali
Concurentii cei mai importanti ai Facultatii de Agricultura sunt:
c) Produse substituite
Amenintarea produselor substituite este relativ nula procentul celor care aleg o specializare si/sau studii in strainatate este foarte mic, dar nu ar trebui neglijat total, deoarece are o capacitate de crestere foarte mare.
d) Furnizorii
Furnizorii cei mai importanti sunt liceele cu profil real in cea mai mare parte pentru nivelul de studii licenta. Pentru nivelul master sunt absolventii licentiati ai facultatilor. Iar pentru reconversie profesionala furnizori sunt cei integrati in campul de munca.
e) Clientii
Clientii facultatii sunt absolventii de liceu care doresc sa urmeze studii superioare economice la nivel licenta, studentii licentiati care doresc sa urmeze studii la nivel master, si cei aflati in campul muncii interesati de reconversie profesionala.
3.2.2. Analiza capacitatii concurentiale
Compararea firmei cu concurentii ei trebuie sa se faca global si pentru fiecare segment strategic in parte. In cazul analizei globale, caracteristicile de analizat se grupeaza in cateva categorii functionale: C+D, productie, marketing, financiar, organizatoric si uman. De asemenea este important sa se includa in analiza si elementele calitative: cultura organizationala (aceasta permite sa ne facem o idee cu privire la maniera in care fiecare concurent risca sa-si utilizeze competentele de-a lungul timpului cu privire la obiectivele lor, cu modalitatea obisnuita de reactie, cu practicile decizionale). Acest studiu de poate realiza cu ajutorul unor diagrame de apreciere a pozitiei concurentiale a firmei.
|
Domeniu |
Criterii de comparare |
Evaluare
|
Media |
|
1. Produs/ tehnologie |
Amploarea gamei de produse |
| |
|
Calitatea produselor |
|
||
|
Modernism |
|
||
|
Tehnologia de baza |
|
||
|
Atitudine in dezvoltarea produselor noi |
|
||
|
2. Departamentul de marketing |
Cota de piata |
| |
|
Avantaje distributie |
|
||
|
Acoperire geografica |
|
||
|
Competitivitate din punct de vedere al pretului |
|
||
|
3. Productie |
Capacitate de productie |
| |
|
Noutatea liniilor tehnologice |
|
||
|
Productivitate |
|
||
|
Costuri de productie |
|
||
|
Calitatea productiei |
|
||
|
4. Financiar |
Resurse financiare |
| |
|
Aversiune fata de risc |
|
||
|
Acces la capital |
|
||
|
5. Management |
Calitatea conducerii |
| |
|
Flexibilitate |
|
||
|
Calitatea managementului |
|
Criterii de comparare |
Dominarea concurentei |
Dominarea asupra concurentei |
||
|
2 3 |
4 5 |
|||
1. Produs/ tehnologie |
| |||
|
2. Departamentul de marketing |
| |||
|
3. Productie |
|
| ||
|
4. Financiar |
| |||
|
5. Management |
| |||
Analiza releva faptul ca la cateva capitole Facultatea de Agricultura se afla intr-o pozitie relativ egala cu cea a concurentei. Se constata ca punctele forte ale firmei asupra concurentei sunt calitatea serviciilor prestate, lucru cunoscut atat de competitori, cat si de clientela. Un motiv in plus pentru prestarea unor servicii superioare din punct de vedere calitativ il reprezinta personalul foarte bine pregatit al facultatii. Preturile sunt relativ egale decat ale concurentei, iar in unele sectoare chiar mai scazut.
Diagrama profilului concurential
Diagrama profilului concurential compara competentele specifice ale firmei in diferite domenii de activitate cu competentele necesare pentru a reusi in sector.
Pozitia actuala
Pozitia dorita
|
Competente necesare |
Capacitate concurentiala |
|||
|
Slaba Medie Puternica |
||||
|
2 3 4 5 |
||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
|
|
|||
|
| ||||
|
| ||||
In ceea ce priveste politica de resurse umane, Facultatea de Agricultura nu se afla in pozitia dorita. Este necesara o crestere a eficientei departamentului de resurse umane, care sa dezvolte programe de stimulare a personalului, prin rasplatirea muncii depuse, precum si prin posibilitatea de dezvoltare a unei cariere.
Competente necesare |
Capacitate concurentiala |
|||
|
Slaba Medie Puternica |
||||
|
2 3 4 5 |
||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
In ceea ce priveste sectorul de servicii, facultatea are ca obiectiv permanent asigurarea unui nivel ridicat al calitatii serviciilor prestate si cresterea productivitatii.
|
Competente necesare |
Capacitate concurentiala |
|||
|
Slaba Medie Puternica |
||||
|
2 3 4 5 |
||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
Facultatea de Agricultura dispune de un management performant, care se confrunta cu aceleasi probleme cu care se confrunta aproape toate universitatile si anume datorii ridicate si disponibilitati financiare reduse. In ceea ce priveste gestiunea, evidenta clientilor si a furnizorilor, contabilitatea, toate acestea se fac peste nivelul mediu.
|
Competente necesare |
Capacitate concurentiala |
|||
|
Slaba Medie Puternica |
||||
|
2 3 4 5 |
||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
|
| ||||
In ceea ce priveste domeniul marketing, Facultatea de Agricultura nu se afla in pozitia dorita. Consider ca este necesara elaborarea unei strategii mai complexe la nivelul de marketing.
Matricea BCG
Pe baza acestui model o firma poate sa analizeze pozitia SBU-urilor sau a produselor sale in raport cu concurenta. Analiza are la baza matricea crestere - cota de piata. SBU-urile sunt reprezentate prin cercuri care au aria proportionala cu volumul afacerii. Rata de crestere a pietei indica o rata anuala de crestere pe care opereaza firma. Aceasta variaza de obicei de la 0 la 20 %, iar o rata de 10% este considerata inalta.
Cota relativa de piata, pe axa orizontala, se refera la cota de piata relativ la cea a celui mai important competitor. O cota relativa de piata de 0,1 inseamna ca volumul de vanzari al firmei este de doar 10% din cel al liderului, iar 10 inseamna ca SBU-ul firmei este lider si ca vanzarile sale sunt de 10 ori mai mari decat cele ale urmatorului concurent. Cota relativa de piata este considerata ridicata sau joasa, 1,0 fiind linia de demarcatie.
Matricea are patru cadrane, fiecare indicand o afacere diferita:
Dileme: sunt afacerile nou introduse in portofoliul firmei, cu un ritm de crestere peste media economiei, avand un viitor promitator deoarece cererea este in expansiune, dar care inca nu si-au intarit pozitia pe piata. Sunt afacerile cele mai critice. Concurenta este acerba, deoarece exista posibilitati favorabile pe termen lung.
Vedete: sunt afacerile care se caracterizeaza printr-o cota de piata mai mare decat a concurentului principal, cu un ritm de crestere al pietei peste media economiei. Datorita acumularii de experienta in productie si valorificarea din partea firmei, aceste afaceri au costuri unitare foarte reduse si aduc profituri substantiale.
Saci cu bani: aceste afaceri au urmatoarele caracteristici: cota de piata mare, care asigura profituri ridicate, dar care nu mai merita a fi cheltuite pentru modernizarea sau dezvoltarea proprie, deoarece afacerea a trecut de prima tinerete.
Pietre de moara: sunt afaceri al caror prezent a devenit instabil, nepromitator si care nu mai au viitor. De obicei aceste afaceri nu mai aduc lichiditati si nu exista posibilitati de intinerire a lor deoarece au ajuns in ultima faza a ciclului de viata al produselor.
|
UNITATEA STRATEGICA |
COTA RELATIVA DE PIATA |
RATA ANUALA DE CRESTERE |
|
1-nivel licenta- administrarea afacerilor |
3X | |
|
2-nivel licenta- manag. afacerilor in industria hoteliera |
4X | |
|
3- masterat- administrarea afacerilor |
3X | |
|
4- masterat- manag. afacerilor in industria hoteliera |
4X | |
|
5-cercetare |
0,7X | |
|
6-reconversie profesionala |
0,5X |
Cota relativa de piata
|
|
SINTEZA DIAGNOSTICULUI STRATEGIC
Operationalizarea diagnosticului strategic este inlesnita cu ajutorul unor logici de sinteza a imensei mase de date pentru descoperirea elementelor decisive cu suficienta claritate. Cea mai populara este rationarea in termeni de amenintari-oprtunitati, puncte forte-puncte slabe (analiza SWOT) care constituie o baza foarte utila, mai ales daca aceste elemente se incruciseaza sintetic pentru a evidentia multiplele comportamente strategice posibile.
|
FACTORI INTERNI |
|
|
PUNCTE FORTE |
PUNCTE SLABE |
|
Calitatea deosebita a profesorilor Experienta profesorilor in activitatea desfasurata Echipament de studiu modern Resurse umane specializate Oferirerea unor servicii auxiliare solicitate de catre studenti Management de calitate Flexibilitatea educationala |
Lipsa salilor de curs Raspindirea prea mare a locatiilor pentru cursuri Lipsa unui sediu central propriu al facultatii |
|
FACTORI EXTERNI |
|
|
OPORTUNITATI |
AMENINTARI |
|
Politica de crestere economica a noului guvern Cresterea asteptarilor clientilor in materie de calitate a produselor si serviciilor Intrarea intr-o perioada de relansare economica Aparitia firmelor de consultanta pentru studii de fezabilitate, intocmiri de planuri de marketing Posibilitatea de specializare a personalului si a studentilor la cursuri de marketing si vanzari Trecerea spre programe de consultanta, expertiza, cercetare-dezvoltare interne si internationale |
Instabilitatea mediului macroeconomic romanesc Mediu competitiv din ce in ce mai ostil atat intern cat si international Scaderea populatiei scolare Scaderea natalitatii Scaderea bugetului general in contextul pastrarii procentului actual de alocare din PIB. |
Metoda SWOT permite identificarea a patru strategii mari, rezultate din combinatiile dintre factorii interni catalogati ca forte si slabiciuni si factorii de mediu externi, considerati oportunitati si amenintari. Aceasta incrucisare de elemente din mediul intern si cel extern al firmei pune in evidenta mai multe orientari startegice.
Oportunitati
majore
Forte majore Amenintari
critice
Pentru a vedea orientarea srategica a firmei, ce tip de strategii va urma sa adopte aceasta in viitor, trebuie utilizate datele analizei SWOT, cu ajutorul carora se elaboreaza matricea SWOT.
Pentru elaborarea matricii SWOT trebuie realizate matricile MEFI (matricea de evaluare a factorilor interni) si MEFE (matricea de evaluare a factorilor externi), in urma carora se vor obtine punctaje ponderate importantei si notelor fiecarui factor ce influenteaza firma din interiorul si din exteriorul ei. Aceste punctaje ponderate ajuta la incadrarea firmei in matricea SWOT, din punctul de vedere al strategiei pe care aceasta trebuie sa o adopte.
Matricea MEFI
|
Factori interni |
Nota |
Coef. de importanta |
Scor |
|
Experienta profesorilor Proiecte de produse noi Capacitate de C+D Automatizarea productiei Calitatea profesorilor Dotare tehnica Pregatirea personalului Calitatea managementului | |||
|
NOTA | |||
Matricea MEFE
|
Factori externi |
Nota |
Coef. de importanta |
Scor |
|
Politica de crestere economica a guvernului Pozitia pe piata Concurenta Rata de alocare din PIB Scaderea populatiei si natalitatii Puterea de extindere a concurentei | |||
|
NOTA | |||
Oportunitati
majore
4.1
Amenintari grave
Slabiciuni
critice Forte majore
In urma studierii amenintarilor, oportunitatilor, punctelor forte si punctelor slabe pentru Facultatea de Business, rezulta ca aceasta se gaseste in situatia ideala in care mediul ofera oportunitati pe care le poate exploata datorita punctelor forte detinute. Este situatia in care doreste sa se gaseasca orice intreprindere. Avand in vedere caracteristicile mediului in care facultatea isi desfasoara activitatea, strategia generala de urmat in aceasta situatie este strategia de crestere.
ANALIZA INDEPLINIRII INDICATORILOR DE
PLAN IN AGRICULTURA
1.1. Analiza indeplinirii indicatorilor de plan in agricultura
Activitatea tehnico-economica desfasurata de unitatile agricole este supusa permanent influentei diversilor factori perturbatori, fie din interiorul, fie din exteriorul unitatii. Realizarea obiectivelor propuse se gaseste sub incidenta intensivitatii si sensului in care acesti factori influenteaza asupra procesului de productie.
Analiza tehnico-economica are sarcina de a scoate in evidenta si de a caracteriza diversele relatii cauza-efect, intelegand prin cauze modul de utilizare a resurselor de productie si prin efect nivelul realizarilor. Analizele tehnico-economice au ca scop optimizarea utilizarii resurselor in cadrul procesului de productie in asa fel incat sa se asigure realizarea si chiar depasirea indicatorilor de productie prevazuti prin plan.
Analizele tehnico-economice se efectueaza pe ramuri de activitate (vegetala, animala sau de prelucrare la nivel de unitate).
Modul de indeplinire a sarcinilor de plan se analizeaza atat anual, cat si periodic. Analiza trebuie efectuata in stransa legatura cu conditiile naturale, organizatorice si economice in care se desfasoara procesul de productie, pentru a se putea interveni cu masuri agrotehnice, economice sau organizatorice in vederea atenuarii sau eliminarii influentei factorilor nefavorabili.
Pentru a caracteriza evolutia fenomenelor si a proceselor care fac obiectul analizelor tehnico-economice se foloseste un sistem de indicatori.
Indicatorul reprezinta expresia numerica a diferitelor fenomene si procese analizate, fie in marimi absolute, fie in marimi relative. Indicatorii se caracterizeaza fie in marimi minime care trebuie realizate sau chiar depasite (productia totala, neta, marfa, profitul), fie sub forma de platforme care nu trebuie depasite (cheltuieli totale sau pe structura, costul unitar, cheltuieli la 1000 lei productie marfa).
Dupa gradul lor de prelucrare indicatorii pot fi: primari, sintetici sau derivati.
Indicatorul, de regula, se exprima relativ si reda variabilitatea diferitelor fenomene sau procese in timp, in spatiu sau fata de nivelul planificat a diferitelor obiective.
Dupa continutul fenomenului analizat indicatorii se impart in:
- indicatori ai valorii productiei (globala, neta, marfa, agricola, vegetala, animaliera, industriala etc.);
- indicatori ai volumului fizic al productiei, care se refera la aceleasi elemente ca si grupa anterioara;
- indicatori ai productivitatii muncii (pe ansamblul unitatii, al subunitatilor componente sau pe diferite produse);
- indicatori ai costului de productie;
- indicatori ai retributiei.
Pentru analiza dinamicii fenomenelor este necesar calculul unor elemente cum sunt: sporul, ritmul cresterii si ritmul sporului. Daca fenomenul analizat se reprezinta printr-o serie dinamica de forma y0, y1 , yn, atunci pentru calculul elementelor precizate se procedeaza astfel:
- calculul sporului se realizeaza:
a. fie luand in considerare o baza fixa cu relatiile:
D y1 = y1-y0 D y2 = y2-y0 D yn = yn-y0 (1.1.)
b. fie luand in considerare o baza mobila, cu relatiile:
D y1 = y1-y0 D y2 = y2-y1 D yn = yn-yn-1 (1.2.)
- ritmul cresterii se calculeaza in cele doua variante ca si sporul:
a. luand in considerare o baza fixa, cu relatia:
(1.3.)
b. luand in considerare o baza mobila, cu relatiile:
(1.4.)
- ritmul sporului se calculeaza, de asemenea, in cele doua variante.
a. luand in considerare o baza fixa, cu relatiile:
(1.5.)
b. luand in considerare o baza materiala, cu relatiile:
(1.6.)
Marimile exprimate anterior pot avea o exprimare adimensionala sau in procente.
In analizele tehnico-economice se foloseste o metodologie adecvata specificului activitatilor desfasurate in cadrul unitatilor agricole precum si unele metode specifice altor discipline. Cele mai utilizate metode sunt: metoda comparatiei, metoda substituirii in lant a factorilor si metoda balantiera.
Metoda substituirii in lant este folosita pentru cuantificarea influentei fiecarui factor asupra fenomenului sau procesului analizat, acestea putandu-se gasi in relatie de produs, de raport sau mixta. Aceasta metoda se utilizeaza cu precadere pentru analiza influentei factorilor asupra productiei totale, fizice, globale, nete, profitului, costului unitar, cheltuielilor ce revin la 1000 lei productie marfa etc.
Pentru utilizarea corecta a acestei metode este necesara respectarea urmatoarelor reguli:
factorii de influenta se inscriu in cadrul relatiei de calcul in ordinea stricta in care conditioneaza fenomenul sau procesul analizat;
- substituirea factorilor (calculul influentei) se face separat si succesiv pentru fiecare factor, incepand cu cei cantitativi si terminand cu cei calitativi;
- factorul de influenta odata substituit se mentine ca atare pana la terminarea calculelor.
Metoda substituirii in lant a factorilor permite identificarea tuturor factorilor care influenteaza asupra fenomenului sau procesului analizat, cuantificarea influentei fiecarui factor in parte si a abaterii totale.
1.1.1. Analiza indeplinirii indicatorilor de plan cand factorii se
gasesc in relatie de produs
In procesul de productie agricola, o parte din indicatorii tehnico-economici sunt determinati de factori de productie aflati in relatie de produs.
In acest sens mentionam: productia fizica; productia globala; productia neta; profitul; cheltuieli totale de productie, cheltuieli cu forta de munca etc.
Analiza influentei factorilor asupra indicatorului productie fizica totala
In ramura vegetala productia fizica totala se calculeaza cu relatia:
Q = S
in care:
Q = productia fizica totala, in tone;
S = suprafata cultivata, in ha;
= productia medie, in t/ha.
Date necesare
a) Suprafata sau efectivele medii de animale planificate si realizate, S0;S1;E0; E1.
b) Productiile medii planificate si realizate la ha sau per animal, 0, 1.
c) Tehnologiile de productie preconizate.
d) Conditiile specifice de desfasurare a procesului de productie.
Modul de lucru
a) Se calculeaza abaterea absoluta cauzata de variatia factorului cantitativ cu relatia:
(1.1.)
sau
(1.10.)
b) Se calculeaza abaterea relativa cauzata de variatia factorului cantitativ cu relatia:
(1.11.)
sau
(1.12.)
c) Se calculeaza abaterea absoluta cauzata de variatia factorului calitativ, cu relatia:
(1.13.)
sau
(1.14.)
d) Se calculeaza abaterea relativa cauzata de variatia factorului calitativ cu relatia:
(1.15.)
sau
(1.16)
e) Se calculeaza abaterea totala absoluta cauzata de variatia celor doi factori cu relatia:
(1.17.)
sau
(1.18.)
f) Se calculeaza abaterea totala relativa cauzata de variatia celor doi factori cu relatia:
(1.11.)
sau
(1.20.)
g) Se verifica calcularea corecta a abaterilor absolute cauzate de variatia celor doi factori cu relatia:
(1.21.)
sau
(1.22.)
h) Se verifica calcularea corecta a abaterilor relative cauzate de variatia celor doi factori cu relatia:
(1.23.)
sau
(1.24.)
Analiza influentei factorilor trebuie completata cu studiul cauzelor care au generat variatia acestora fata de cifrele indicate prin plan, in stransa corelatie cu tehnologiile de productie prevazute si cu manifestarea unor factori accidentali de influenta.
Exemplu
Analiza indeplinirii planului de productie la porumb boabe si a marimii influentei factorilor in conditiile:
- suprafata planificata 400 ha
- suprafata realizata 380 ha
- productia medie planificata 5000 kg/ha
- productia medie realizata 6000 kg/ha
Rezolvare
a) Se calculeaza abaterea absoluta cauzata de variatia factorului cantitativ cu relatia:
= 3805000-4005000 =
= 1900000-2000000 = -100000q
b) Se calculeaza abaterea relativa cauzata de variatia factorului cantitativ cu relatia:
=
= -5%
c) Se calculeaza abaterea absoluta cauzata de variatia factorului calitativ cu relatia:
= 3806000-3805000=
= 2280000-1900000 = 380000
d) Se calculeaza abaterea relativa cauzata de variatia factorului calitativ cu relatia:
=
19%
e) Se calculeaza abaterea totala absoluta cauzata de variatia celor doi factori cu relatia:
= 3806000-4005000 =
= 2280000-2000000 = 280000
f) Se calculeaza abaterea totala relativa cauzata de variatia celor doi factori cu relatia:
=
14%
g) Se verifica calcularea corecta a abaterilor absolute cauzate de variatia celor doi factori cu relatia:
-5%+19% 100 Þ
1.1.2. Analiza indeplinirii indicatorilor de plan cand factorii se gasesc in relatie de raport
O serie de indicatori economici de analiza se afla sub influenta unor factori care se gasesc in relatie de raport. Ex.: costul unitar, ore om la tona de produs, UN pe kg spor in greutate etc.
In cele ce urmeaza vom analiza influenta factorilor asupra costului unitar, metodologia fiind identica si in cazul celorlalti indicatori precizati anterior.
Date necesare
a) Productiile medii planificate si realizate la unitatea de suprafata ;
b) Cheltuielile planificate si realizate la unitatea de suprafata ch0 si ch1;
c) Tehnologiile de productie prevazute.
Modul de lucru
a) Se calculeaza abaterea absoluta si relativa a costului unitar cauzata de variatia factorului cantitativ, respectiv a productiei medii, cu relatiile:
(1.25.)
(1.26.)
b) Se calculeaza abaterea absoluta si relativa a costului unitar cauzata de variatia factorului calitativ, respectiv a cheltuielilor la unitatea de suprafata cu relatiile:
(1.27.)
(1.28.)
c) Se calculeaza abaterea totala absoluta si relativa a costului unitar cauzata de variatia celor doi factori de influenta, cu relatiile:
(1.21.)
(1.30.)
d) Se verifica calcularea corecta a abaterii totale absoluta si relativa a costului unitar cu relatiile:
(1.31.)
(1.32.)
Exemplu
Analiza costului la cultura graului si a marimii influentei factorilor in conditiile:
- productia planificata 4000 kg/ha;
- productia realizata 5000 kg/ha;
- cheltuielile de productie planificate 700000 lei/ha;
- cheltuielile de productie realizate 780000 lei/ha.
Rezolvare
a) Se calculeaza abaterea absoluta si relativa a costului unitar cauzata de variatia factorului cantitativ, respectiv a productiei medii cu relatiile:
= = -35 lei/kg
= =
= -20%
d) Se verifica calcularea corecta a abaterii totale absolute si relative a costului unitar cu relatiile:
= -19
-35+16 = -19
-20+9 = -10,8%
1.1.3. Analiza indeplinirii indicatorilor de plan cand factorii se
gasesc in relatie mixta (produs si raport)
In relatiile mixte (produs si raport) se gasesc factorii de influenta cu actiune asupra: productiei globale, nete, profitul la 1000 lei cheltuiti sau la 1000 lei fonduri fixe etc.
In cele ce urmeaza vom analiza influenta factorilor asupra indicatorului productie globala la 1000 lei cheltuieli. Acest indicator se calculeaza cu relatia:
Pg/1000lei ch =
in care:
Q = productia fizica in t/ha;
pv = pretul de valorificare, in lei/t;
ch = cheltuieli de productie, in lei/ha;
Date necesare
a) Productia fizica planificata si realizata in kg/ha, Q0 si Q1;
b) Preturile de valorificare a productiei, in lei/kg, pv0 si pv1;
c) Cheltuielile de productie planificate si realizate in mii lei/ha, Ch0 si Ch1.
Modul de lucru
a) Se calculeaza abaterea absoluta si relativa a indicatorului analizat cauzata de variatia factorului cantitativ, respectiv a productiei fizice, cu relatiile:
(1.34.)
(1.35.)
b) Se calculeaza abaterea absoluta si relativa cauzata de variatia factorului calitativ, pretul de valorificare, cu relatia:
(1.36.)
(1.37.)
c) Se calculeaza abaterea absoluta si relativa cauzata de variatia factorului calitativ, cheltuieli de productie, cu relatiile:
(1.38.)
(1.31.)
d) Se calculeaza abaterea totala absoluta si relativa cauzata de variatia celor trei factori, cu relatiile:
(1.40.)
(1.41.)
e) Se verifica calculul corect al abaterilor cu relatiile:
(1.42.)
(1.43.)
Exemplu
Sa se analizeze influenta factorilor asupra indicatorului productie globala la 1000 lei cheltuieli la cultura graului in urmatoarea situatie:
- productia fizica planificata 4000 kg/ha;
- productia fizica realizata 4500 kg/ha;
- pretul de vanzare planificat 220 lei/kg;
- pretul de vanzare realizat 240 lei/kg;
- cheltuieli de productie planificate 700000 lei/ha;
- cheltuieli de productie realizate 780000 lei/ha.
a) Se calculeaza abaterea absoluta si relativa a indicatorului analizat cauzata de variatia factorului cantitativ, respectiv a productiei fizice:
= = 0,16q = 16kg
= = 12%
b) Se calculeaza abaterea absoluta si relativa cauzata de variatia factorului calitativ, pretul de valorificare, cu relatiile:
= = 0,13q = 13kg
= = 10%
c) Se calculeaza abaterea absoluta si relativa cauzata de variatia factorului calitativ, cheltuieli de productie, cu relatiile:
= = -0,16q = -16kg
= =-12%
d) Se calculeaza abaterea totala absoluta si relativa cauzata de variatia celor trei factori cu relatiile:
= = 0,13q = 13kg
= = 10%
e) Se verifica calculul corect al abaterilor cu relatiile:
16kg+13kg -16)kg = 13kg
2%+10%+(-12 = 10%
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2002
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
