Noua economie si relatia ei cu marketingul

Noua economie si relatia ei cu marketingul

Ca urmare a amplificarii si dezvoltarii nevoii sociale, in economia

contemporana se poate constata ca firmele obtin din ce in ce mai putine efecte utile din resursele traditionale (munca, capital, pamant), fiind tot mai mult influentate de actiunea unor factori de productie netraditionali denumiti neofactori: tehnologiile, progresul stiintific si tehnic, managementul, marketingul, informatia, abilitatea intreprinzatorului, capitalul uman[1]. Practic, toti acesti neofactori de productie se dezvolta ca urmare a acumularii si utilizarii corespunzatoare a informatiilor si cunostintelor. Se considera ca astazi organizatiile dispun de trei resurse de baza: capitalul, personalul, informatia.

Pe plan stiintific, literatura de specialitate incearca sa elaboreze o teorie economica noua care sa puna cunostintele in centrul procesului de producere a prosperitatii.

Informatia este un bun economic, deoarece deoarece prezinta utilitate ca resursa pentru folosirea ei de catre factorul uman in scopuri de cunoastere, decizie sau actiune, iar obtinerea ei presupune efort uman si cheltuieli. In plus, informatia devine nu numai materie prima, un capital circulant ci si un capital fix, deoarece cheltuielile ce ii sunt consacrate trebuie sa fie amortizate in timp.

Resursele informationale au statut de active intangibile (invizibile) si fata de bunurile corporale prezinta o serie de particularitati:

costuri inalte pentru producere, dar relativ reduse pentru inregistrare si reproducere;

caracter perisabil accentuat, fiind supuse rapid uzurii morale;

inepuizabila, nelimitata spre deosebire de produsele si serviciile care se consuma pe masura utilizarii lor;

copiabila - mutarea bunurilor din punctul A in punctul B reprezinta transferul fizic al acestora intre cele doua puncte, in timp ce transferul electronic al informatiei intre punctele A si B permite existenta acesteia in ambele pozitii;

indivizibila- informatia nu poate fi divizata ci trebuie tratata ca un tot unitar;

cumulativa- acumularea bunurilor are loc doar cand acestea sunt consumate in masura in care sunt produse. Deoarece infomatia este nelimitata si este copiabila, noile informatii se adauga intotdeauna bazei de informatii acumulate anterior.

In realitatea sociala au loc schimbari fundamentale provocate de tranzitia de la societatea industrializata la societatea cunoasterii. Societatea cunoasterii ale carei elemente au inceput sa apara in ultimul deceniu al secolului XX, implica un nou mod de productie si de functionare a relatiilor sociale determinate de reorganizarea radicala a cunoasterii.

Cunoasterea insasi devine o resursa economica -cea mai eficienta - in productia de bunuri si servicii, dar si o marfa ce poate fi comercializata sub forma rezultatelor cercetarii-dezvoltarii, informatiilor de piata, consultantei, formarii profesionale.

In ceea ce priveste relatia cu marketingul a noii economii, Philip Kotler scoate in evidenta urmatoarele tendinte in ceea ce priveste consumatorii si agentii economici[2]:

A.    In ceea ce priveste consumatorii:

Putere de cumparare mai mare- cumparatorii din ziua de astazi nu trebuie decat sa acceseze internetul pentru a putea face comparatii intre preturile furnizorilor concurenti si intre atributele produselor. Se pot lansa licitatii inversate, de procurare la pret minim, unde vanzatorii se concureaza intre ei pe o perioada de timp data, pentru a obtine comanda. Cumparatorii se pot reuni in grupuri de achizitie, punandu-si in comun comenzile pentru a obtine rabaturi mai mari.

Grad sporit de varietate a bunurilor si serviciilor- astazi se poate comanda orice pe internet. Cumparatorii pot comanda aceste bunuri din orice colt al lumii, ceea ce-i ajuta pe locuitorii tarilor cu oferte de piata foarte limitate sa faca mari economii. In plus, cumparatorii din tarile cu preturi ridicate pot sa-si diminueze cheltuielile, comandand in tarile cu preturi mai mici lucrurile de care au nevoie.

Un mare volum de informatii despre practic orice- oamenii pot sa citeasca ziare in diferite limbi, de pe intreg mapamondul. Pot sa consulte in sistem on-line enciclopedii, dictionare, informatii medicale, clasamente cinematografice, rapoarte de consum si nenumarate alte surse de informatii.

Numeroase posibilitati de facilitare a interactiunii si a demersului de lansare sau primire a comenzilor- cumparatorii din ziua de astazi, pot sa comande din diferite locatii, iar comanda va fi livrata prompt la adresa indicata.

Posibilitatea de a face schimb de opinii despre produse si servicii - clientii din ziua de astazi pot intra intr-un spatiu de discutie on -line axat pe o anumita tema de interes, pentru a face schimb de informatii si opinii.

B. In ceea ce priveste firmele:

Pot sa exploateze un nou si redutabil canal informational si de vanzare, cu raza de acoperire geografica sporita pentru a comunica informatii si a-si promova activitatile si produsele. Infintandu-si unul sau mai multe site-uri Web o firma poate sa-si prezinte produsele si serviciile, istoricul, filozofia de afaceri, oportunitatile de angajare si alte informatii de interes pentru vizitatori. Spre deosebire de reclamele si brosurile din trecut, Internetul permite transmiterea unui volum aproape nelimitat de informatii. Unele firme isi plaseaza pe site-urile Web cataloage imense, facilitand cautarea si comandarea produselor de catre clienti. Fiecare firma are optiunea de a-si transforma site-ul Web si intr-un canal de vanzare, pe langa unul de informare. Mai mult decat atat, dat fiind faptul ca acoperirea Internetului este globala, oamenii de oriunde in lume pot afla despre existenta firmei si pot lansa comenzi.

Firmele pot sa culeaga informatii mai multe si mai diverse despre piete, clienti, posibili clienti si concurenti - ei pot gasi nu numai informatii din abundenta dar pot sa deruleze noi cercetari de marketing, cu ajutorul internetului: pot sa organizeze focus-grupuri, pot sa trimita chestionare si pot sa colecteze date primare in diverse alte moduri.

Firmele pot sa faciliteze si sa accelereze comunicarea interna intre propriii anagajati - utilizand internetul, angajatii pot face schimb de informatii, pot cere sfaturi si pot folosi calculatorul central al firmei pentru a descarca sau incarca informatiile necesare.

Firmele pot sa-si desfasoare comunicatii in ambele sensuri cu clientii si posibilii clienti precum si tranzactii mai eficiente- datorita internetului persoanelor individuale le este mai usor sa trimita firmelor mesaje prin email si sa primeasca raspuns, si tot mai multe firme incep sa-si creeze legaturi on-line cu furnizorii si cu distribuitorii care fac mai eficiente trimiterea si primirea informatiilor, lansarea comenzilor si efectuarea platilor.

Firmele au posibilitatea sa trimita reclame, cupoane, monstre si informatii numai clientilor care au cerut sau au permis sa li se trimita astfel de lucruri

Firmele pot sa-si adapteze ofertele si serviciile la cerintele clientilor individuali- pot sa afle numarul celor care le-au vizitat site-urile Web precum si frecventa de vizitare. Introducand aceste informatii intr-o baza de date si adaugandu-le alte informatii relevante, firmele devin in mai mare masura capabile sa-si adapteze la nivel individual mesajele, ofertele si serviciile.

Firmele pot sa-si imbunatateasca aprovizionarea, recrutarea, formarea personalului si comunicatiile interne si externe- toate firmele sunt in acelasi timp si cumparatori si vanzatori si pot obtine mari economii utilizand internetul pentru a face comparatii intre preturile furnizorilor si pentru a cumpara materiale la licitatie sau afisandu-si conditiile proprii de achizitie. Firmele pot sa recruteze angajati prin intermediul Internetului. Multe dintre ele isi dezvolta pachete de instruire pe Internet pe care angajatii, distribuitorii si agentii firmei le pot descarca electronic, pentru a le actualiza cu cea mai mare usurinta.

Firmele pot sa-si imbunatateasca substantial logistica si operatiunile in scopul reducerii substantiale a costurilor, reusind in paralel sa-si imbunatateasca acuratetea si calitatea serviciului- internetul asigura un mijloc si mai rapid de transmitere bilaterala a informatiilor, a comenzilor, a tranzactiilor si a platilor intre firme, partenerii lor de afaceri si clienti.

Noile mutatii aduse de era informatiei vor conduce la innoirea considerabila a modurilor in care se deruleaza marketingul si afacerile.

Referindu-se la aceste mutatii Ph Kotler arata ca "Era industriala se caracteriza prin productia de masa, magazine supraincarcate cu marfuri, reclame omniprezente si endemism al politicii rabaturilor.Era informatiei promite sa conduca la niveluri mai riguroase ale productiei, la comunicatii mai precise directionate si la politici de pret mai relevante" .