Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


PROIECT LA MARKETING - Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: paine si produse de panificatie, a localitatii VASLUI, judetul VASLUI

Marketing



+ Font mai mare | - Font mai mic





UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI DE

MEDICINA VETERINARA

ION IONESCU DE LA BRADIASI

PROIECT

LA

MARKETING

-TEMA PROIECTULUI-

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: paine si produse de panificatie a localitatii VASLUI, judetul VASLUI.

CUPRINS

Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele

social-economice

Scurta prezentare a localitatii VASLUI judetul VASLUI.

Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru

principalele produse alimentare

Norme de consum

4.1.Norme minime de consum pentru principalele produse

agroalimentare prevazute in Romania..

4.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse

agroalimentare prevazute in U.E..

4.3.Normele consumului optim.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare: paine si produse de panificatie, din localitatea VASLUI judetul Vaslui

6. Populatia localitati VASLUI judetul VASLUI si structura populatiei

7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu principalele

produse agroalimentare a populatiei din localitatea VASLUI judetul VASLUI si a cheltuielilor anuale de chizitionare..

7.1.Calculul cererii de consum mediu si anual a populatiei din

localitatea VASLUI judetul VASLUI pentru principalele produse agroalimentare (paine si produse de panificatie)

7.2.Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor

produse agroalimentare (paine si produse de panificatie)..

8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la principalele

produse agroalimentare; paine si produse de panificatie la orizontul anului 2007 in localitatea VASLUI judetul VASLUI..

9. Variante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare

9.1.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii..

9.2.Magazinele si punctele de vanzare en-detail din localitatea VASLUI

judetul VASLUI ..

9.3.Distanta dintre localitatea de aprovizionare si furnizorii bunurilor

si serviciilor.

9.4.Scheme de aprovizionare a principalelor produse a localitatii VASLUI

judetul VASLUI si eficienta economica..

10. Concluzii si propuneri.

11. Bibliografie. ..

1. Necesitatea elaborarii proiectului si

consecintele socio-economice

Elaborarea acestui proiect de marketing pe anul 2002 are ca abordare majora obtinerea unei cresteri semnificative la vanzarile firmelor si profiturilor de pe raza comunei Zorleni, jud. Vaslui fata de anul precedent, dar are in vedere si satisfacerea nevoilor de consum intr-o mai buna masura.

Credem ca aceasta crestere poate fi obtinuta multumita cadrului economic imbunatatit, dar si datorita bunurilor libere existente in zona (cadrul geografic).

Pentru atingerea acestor obective se vor folosi ca surse financiare impozitele si taxele de pe piata locala, dar si prim efctuarea unor proiecte cu scopul finantarii de catre programe de dezvoltare rurala.

Programul operational al proiectului cuprinde si strategii de marketing care vor fi preschimbate in programe de actiune specifice, raspunzand la urmatoarele intrebari: ce trebuie facut, cand trebuie facut, care este raspunzator pe aceasta operatiune, cat va costa.

Punerea in practica a acestor obiective va determina o modificare majora atat asupra cadrului economic, cat si asupra mentalitatii localnicilor.

In ceea ce priveste cadrul socio-economic, vor creste vanzarile de produse locale, si va rezulta obtinerea unor venituri si profituri net superioare celorlalte localitati.

In ceea ce priveste mentalitatea locuitorilor, aceasta se va diversifica mult prin venirea in contact cu diferite persoane si in acelasi timp cu obiceiurile lor, mentalitatea lor, aceasta determinand asigurarea unui loc mai important a nevoilor de consum in piramida ierarhica a nevoilor de consum.

Elaborarea acestui proiect 'Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare a localitatii Zorleni jud. Vaslui' apare in genere ca o necesitate pentru cunoasterea: pietei si satisfacerii nevoilor de consum, atat prin autoconsum cat si prin intermediul pietei agroalimentare, dar in special apare ca o etapa de pregatire profesionala avand un puternic caracter formativ pentru cei care-l intocmesc, dar si pentru cei care-l studiaza in pregatirea lor profesionala.

Concluzia rezida din simplul fapt ca, problemele ce apar pe aceasta piata sunt direct legate de productia agricola si indirect de nivelul cultural al zonei.

Scurta prezentare a localitatii Zorleni

judetul Vaslui

Comuna Zorleni, constituita din satele Zorleni (localitate de resedinta), Popeni, Simila, Dealu Mare se afla in partea de sud a judetului Vaslui.

Este strabatuta de DJ. 209A-Barlad Murgeni, la 6 km. fata de municipiul Barlad si la 60 km. de municipiul Vaslui .

Comuna Zorleni este situata in zona de podis a judetului, facand parte din podisul Barladului. Altitudinile semnificative intalnite sunt: Dealul Mare - 479 m..

Teritoriul comunei este strabatut de raul Barlad. Principalii afluienti ai raului Barlad sunt: Dagata, Rebricea, Racova,Vasluiet, Lohan, Crasna .

Vanturile dominante sunt pe directia N-NE (70%) si SE pe directia cursului raului.

Din punct de vedere administrativ, comuna Zorleni se invecineaza cu: comuna Bacani, comuna Banca, comuna Iepureni, comuna Fruntiseni, orasul Barlad.

Teritoriul comunei Zorleni are o suprafata totala de 13344 ha. care se repartizeaza pe natura de folosinta.

Suprafata agricola a comunei Zorleni este ocupata in cea mai mare parte de teren arabil (82%),plantatii de vii si pomi (4%) si pajisti naturale (3%).

Structura teritoriului comunei Zorleni judetul Vaslui

Tab.1

Specificare

ha

ha

Arabil

Vii

Livezi

Pasuni

Fanete

Total agricol

Totalitatea ramurilor s-au dezvoltat in stransa legatura cu cadrul natural si resursele de materii prime din teritoriu: respectiv cultivarea pamantului arabil, cresterea animalelor si valorificarea produselor animaliere.

Conditiile cadrului natural si premisele economice permit dezvoltarea in continuare si modernizarea edilitara a celor 4 sate componente a comunei.

Satul Zorleni este satul de resedinta si centru administrativ al comunei, avand cel mai mare numar de locuitori.

Satul Dealu Mare are cel mai mic numar de locuitori si a fost propus pentru desfiintare.

Din perspctiva potentialului economc, stadiul actual al dezvoltarii comunei Zorleni este relevat prin: activitatile agricole, industriale (industria alimentara, industria textila,), si constructii de locuinte .

Consideratii teoretice privind nevoile de consum

pentru principalele produse agroalimentare

Studiul aprovizionarii cu produse alimentare reprezinta o activitate de marketing, ca orice activitate de marketing si aprovizionarea cu diferite produse atrage dupa sine studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se intelege cercetarea lor si formele de manifestare a acestora pe piata. Acestea se regasesc pe piata sub forma cererii de consum si/sau cererii de servicii.

Plecand de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate si ierarhizate astfel: -- nevoi fiziologice

-- nevoi de prim ordin

-- nevoi obligatii si aspiratii

-- nevoi solvabile

Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihna etc., acestea ocupand primul loc intre celelalte, dupa A.H. Maslow.

Nevoile solvabile acestea opereaza pe piata sub forma cererii de consum., iar cele insolvabile in prezent, dar care, intr-un viitor ar putea deveni solvabile.

Prin studierea nevoilor de consum s-a observat ca intre nevoi se stabilesc anumite relatii de ordine diferite in functie de locul pe care-l ocupa nevoile in viata sociala, aceste relatii sunt:

n     relatii de prioritate,

n     relatii de completare,

n     relatii de asociere,

n     relatii rivale sau care se exclud

Relatiile de prioritate apar pe piata o data cu cresterea increderii consumatorilor intr-un anumit produs in defavoarea altuia.

Relatiile de completare sau asociere sunt acele relatii care se stabilesc atunci cand un produs satisface mai multe nevoi.

Relatiile rivale sau cele care se exclud apar atunci cand o anumita nevoie poate fi satisfacuta de un alt produs din aceiasi gama (Ex. Satisfacerea nevoii de consum prin consumul carnii de porc, poate exclude nevoia de carne de vita.)

Evaluarea si masurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu ajutorul normelor de consum, care reprezinta rezultatul unor cercetari stiintifice, in domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.

Ratia alimentara normala fiind alcatuita din diferite produse cu procentaje diferentiate pe sortimente, imprenuna alcatuind caloriile necesare pentru un consum optim.

In literatura de specialitate s-a determinat ca, nevoia zilnica de hrana a unui om obisnuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de proteina, 70 g. grasimi,0,6-0,8 g. calciu, 50-100 mg. C. etc.

Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localitati sau tari, astfel in anul 2000 s-a inregistrat urmatoarele valori a acestui indicator:

n     Media mondiala    2647 cal.

n     Tari in curs de dezvoltare 2420 cal

n     Tari dezvoltate    3502 cal

n     America de N    3923 cal

n     Europa    3534 cal

n     C.S.I.    3264 cal

n     Romania    2800 cal

n     Africa    2326 cal

Din cercetarile si studiile publicate de specialisti in domeniul marketingului rezulta ca, o alimentatie rationala trebuie sa cuprinda:

25-30% grasimi alimentare;

11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animala;

3.. 55-60% glucide, din care cantitati mai mici de produse de tipul zaharurilor;

Alti autori apreciaza ca un regim alimentar normacologic trebuie sa cuprinda:

carne si produse din carne 4-8%

lapte si derivate din lapte 30-55%

oua 3-4%

grasimi (in afara de cele din carne, lapte si oua) 12-17%

cereale si derivate din cereale 25-45%

legume si fructe 14-17%

zahar si produse zaharoase 7-8%

bauturi nealcoolice 2-3%

In evolutia stabilirii normelor optime de consum stiintific au permis elaborarea cum bugete de consum tip, denumite si bugete normative.

Repartizarea bugetelor pe cheltuieli

Tab.2.

Specificare

Ani

Cheltuieli totale de consum,

Din care.

Consum alimentare si bauturi   

Imbracaminte si incaltaminte

Locuinte si inzestrarea cu bunuri

Medicamente si ingrijire medicala

Transport si telecomunicatii

Cultura, invatamant si educatie

Alte cheltuieli pentru uz personal

Asemenea bugete se refera la o familia obisnuita, de marime medie, (doua persoane adulte si doi copii) si cuprind principalele posturi de consum:produse alimentare, produse nealimentare si servicii. Aceste bugete se refeta la repartizarea procentuala a veniturilor net lunare pe cheltuieli (tab.2).

Dupa ponderea cheltuielilor pentru alimentatie, Romania se afla in zona saraciei (depasind pragul de 50%), iar in prezent o familie de salariati aloca pentru asigurarea hranei 65-70%, in timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimand un nivel de viata foarte scazut.

Dupa parerea subectiva a diversilor autori intalnim o varietate de bugete normative:

buget minim de consum

buget moderat

buget al belsugului

buget etalon (presupune satisfacerea completa a nevoilor de consum).

Buget rational.

Norne de consum

Normele de consum apar ca o necesitate in procesul evaluarii si comensurarii nevoilor de consum, care reprezinta rezultatul unei lungi perioade de cercetare stiintifica in domenii variate, cum ar fi: medicina, biologie, dietetica, pshiologie, urbanismul etc.

In general normele de consum presupun existenta unor limite intre care este posibil sa se cuprinda toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizeaza numai nevoile esentiale (normele minime de existenta), alteori, imbraca forma unor proiectii de viitor ale consumatorului, cand toate nevoile de consum urmeaza sa fie satisfacute, situatia cand vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim.

4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in Romania.

Normele de consum prezinta numeroase diferentieri in functie de nivelul de dezvoltare economica, conditile zonale, dar si de traditia de consum a populatiei din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la tara la tara, de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand in atentie acesti indicatori putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum in Romania.

Datorita faptului ca Romania se afla in zona saraciei (depasind pragul de 50%), iar in prezent o familie de salariati aloca pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor lunar, ea se afla la stadiul de satisfacere a nevoilor esentiale, putand vorbi de norme minime de comsum.

In Romania s-a inregistrat in anul 2000 urmatoarele norme de consum:

Paine    11,4 kg/luna*pers.

Paste fainoase 0,250 kg/luna*pers.

Cartof    4,7 kg/luna*pers

Carne de bovine    0,250 kg/luna*pers

Carne de porc 0,900 kg/luna*pers.

Carne de pasare 1,0 kg*luna*pers

Carne de oaie 0,150 kg/luna*pers

Preparate din carne 0,900 kg/luna*pers.

Peste proaspat si preparat 0,900 kg/luna*pers.

000Lapte batut + iaurt 0,250 kg/luna*pers.

Telemea de oaie si vaca 0,650 kg/luna*pers.

Branza proaspata si smantana 0,350 kg/luna*pers.

Oua    15 buc./luna*pers.

Ulei    1 litru/luna*pers.

Zahar    1 kg./luna*pers.

Ciocolata, bomboane 0,05 kg/luna*pers.

Orez    0,5 kg/luna*pers.

Cascaval    0,4 kg/luna*pers.

4.1 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare prevazute in U.E. Datorita faptului, ca nevoile de consum sunt satisfacute in functie de gradul de dezvoltare, nivelul cultural si preferintele de zona, putem vorbi de norme de consum medii anuale, acestea se prezinta astfel.

Cereale total in echivalent faina 70 kg/an*pers.

Zahar si produse zaharoase 34 kg./an*pers.

Cartof    71 kg/an*pers

Legume    82 kg/an*pers

Fructe    91 kg/an*pers

Carne si preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspat si preparat 20 kg/an*pers.

Lapte batut + iaurt 104 litri/an*pers.

Unt    6 kg/an*pers.

Branzeturi    11 kg/an*pers.

4.3 Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentar constituie o problema deosebit de dificila, ca urmare a influentelor diferitilor factori, intre care diversitatea si mobilitatea nevoilor de consum, cat si marea varietate de satisfacere a acestora joaca un rol esential.

Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele fiziologice, core imbraca forma unor ratii alimentare, acestea sunt influentate de varsta , sex, ocupatie, mediu, traditie. etc. si se pot exprima in calorii sau in unitati de protide, lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutritionistii au facut numeroase studii si cercetari in domeniul marketingului, cercetari care privesc consumul alimentar, elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime.

Aceste norme cuprind:

Cereale total in echivalent faina 130 kg/an*pers.

Zahar si produse zaharoase 35 kg./an*pers.

Cartof    80 kg/an*pers

Legume    165 kg/an*pers

Carne si preparate din carne 75 kg/an*pers.

Peste proaspat si preparat 20 kg/an*pers.

Lapte batut + iaurt 180 litri/an*pers.

Oua    250 kg/an*pers.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare (ulei,

zahar, faina (paine) din localitatea Zorleni , judetul Vaslui.

Cnsumul de produse agricole si agroalimentare al populatiei reprezinta modalitatea concreta de satisfacere a nevoilor de consum, insa nu a tuturor, intre nevoi si consum existand permanent un decalaj.

Consumul de prodese agricole si agroalimentare poate avea drept sursa de aprovizionare piata (consum de marfuri), gospodaria personala (autoconsum sau consum direct de produse) sau alte surse.

Autoconsumul sau consumul direct de produse in general si de produse agroalimentare in special este o forma de matrializare a nevoilor de consum. In tare noastra dupa anul 1989 marimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:

ponderii ridicate a populatiei rurale

promulgarii legii fondului funciar (legea 18/1991)

Populatia rurala a crescut in ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populatiei pe tara si la 58.5 % din totalul populatiei judetului Vaslui. Aceasta diversificare a populatiei rurale s-a datorat inchiderii unui numar mare de fabrici si intreprinderi dupa 1989, rezultand astfel o crestere a ratei somajului si in acelasi timp o migrare a populatiei urbane spre zonele rurale.

Un alt indicator major, care a determinat cresterea autoconsumului il reprezinta promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991.

Astfel in 1994 in structura cheltuielilor de consum alimentere si bauturi alcolice, autoconsumul reprezinta 33,5% pentru familiile de salariati, 81,4% pentru familiile de tarani si 33,9% pentru familiile de pensionari.

Autoconsumul este influientat de o serie de factor, cum ar fi:

zona (rurala sau urbana);

venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol si cresterea animalelor);

nivelul veniturilor, forma de incasare a lor (bani sau natura);

puterea de comparare;

conditiile socio-economice a zonei;

volumul, structura si calitatea produelor; etc.

Acesti indicatori dupa anul 1990 au inregistrat o crestere masiva, determinand astfel o scadere a cantitatilor de alimente cumparate, ajungand in 1994 comparativ cu 1990 la 26,6% la ceriale si produse din ceriale, 35,9% la carne si preparate din carne, 40,8% la fasole si alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la oua, 26,6% lapte si produse din lapte, iar la cascaval autoconsumul nu a anregistrat modificari semnificative.

Pentru a se putea intelege situatia reala de pe piata arealului studiat, trebuie perzentata ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea produselor cumparate din consumul total.

Astfel in comuna Zorleni ,jud.Vaslui ponderea produselor cumparate destinate consumului alimentar este prezentata in tabelul urmator:

Situatia produselor cumparate in Romania comparativ cu localitatea Slatina

Tabelul 3

Nr.

Crt.

Specificare

Suceava

Slatina

Suceava

Slatina

Suceava

Slatina

Suceava

Slatina

Cartof

Oua

-Lapte

-Cascaval

Din datele prezentate anterior se observa ,ca aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare :cartof, oua si lapte si produse din lapte (cascaval) in Romania au cunoscut o fluctuatie continua, in timp ce in localitatea Slatina aceasta a fost constanta, in acelasi timp au crescut cantitatile de prodese destinate vanzarii, iar in structura cascavalului modificari nu se inregistreaza.

Structura consumului alimentar in localitatea Slatina

Tabelul 4

Nr.crt.

Specificare

Anul

Cartof

= kg =

Oua

=buc =

Lapte

Lapte

= l =

Cascaval

= kg =

Prod. Obtinuta

Autoconsum

Productia destinata vanzarii

Venituri inregistrate din prod. Marfa (valoare actualizata)

Din tabelul anterior se observa, ca structura autoconsumului in loc. Slatina nu se modifica, dar se modifica structura produselor destinate vanzarii, deci se majoreaza veniturile inregistrate din productia proprie.

6.Populatia localitatii Zorleni si structura acesteia

Populatia si structura populatiei pentru orice activitate de marketing reprezinta elementul esential, asupra ei se reflecta toate strategiile statului modern, astfel sau infiintat diferite organizatii la nivel national si international privind protectia consumatorului si protectia omului.

Populatia Romaniei la 1 ianuarie 2000 a fost, conform estimarilor, de 22456 mii persoane, in scadere cu 33 mii comparativ cu 1 ianuarie 1999, ca urmare a valorilor negative ale sporului natural al populatiei (-30,4 mii) si soldului migratiei externe (-2,5 mii).

Datele estimate pentru anul 1999 reflecta o ameliorare a miscarii naturale a populatiei materializata in scaderea numarului de decese cu 4,2 mii; in aceste conditii rata mortalitatii generale s-a redus de la 12,0 decedati la 1000 locuitori in 1998 la 11,8. Numarul de nascuti-vii in anul 1999 a scazut cu 2,6 mii, dar rata natalitatii s-a mentinut la 10,5 nascuti-vii la 1000 locuitori.

Sporul natural al populatiei, desi a continuat sa fie negativ, a scazut de la -32 mii in anul 1998 la -30 mii in anul 1999, in special pe seama reducerii numarului de decese. Rata mortalitatii infantile si-a continuat tendinta de scadere manifestata in ultimii 3 ani, ajungand in anul 1999 la 18,7 decedati sub 1 an la 1000 nascuti-vii comparativ cu 20,5 in anul 1998.

In anul 1999 numarul casatoriilor a scazut cu 5,3 mii; rata nuptialitatii a fost de 6,2 casatorii la 1000 locuitori fata de 6,5 in anul 1998.

O influenta favorabila asupra starii civile a populatiei a avut o scadere a numarului de divorturi cu aproape 7 mii; rata divortialitatii a fost in anul 1999 de 1,47 divorturi la 1000 locuitori, comparativ cu 1,78 in anul 1998.

In arealul prezantat numarul popupatii la inceputul anului 2000 era de 5133 persoane, cu acest numar de locuitori localitatea Slatina ocupa locul 23 intre celelante localitati a judetului, cu o densitate de 43,2 loc km2 , aceasta este cu 40,3 loc./km2 mai mica decat densitatea medie a judetului (83,5 loc./km2 ), detinand dupa acest indicator locul 72 intre toate celelante comune ale tarii.

Structura populatiei depinde de:

Dupa sex intalnim:

masculin (barbati)

feminin (femei)

Structura populatiei dupa sex in localitatea Zorleni

Tabelul 5

Anul

Masculin

Feminin

Dupa grupa de varsta:

0-14 ani

15-59 ani

60 si peste

Structura populatiei pe grupe de varsta in loc.Zorleni

Tabelul 6

Grupa de varsta

Nr.pers.

Evolutia %

Structura.

Structura jud.

Dif.de structura (jud./com.)

£

Total

Structura populatiei dupa repartizarea ei pe sate si grupe de varsta:

Slatina 1759: *0-14 ani 555 persoane

*15-59 ani 926 persoane

*£ 60 ani 279 persoane

Gainesti 2000: *0-14 ani 477 persoane

*15-59 ani1162 persoane

*£ 60 ani 361 persoane

Herla 1318 : *0-14 ani 392 persoane

*15-59 ani 715 persoamne

*£ 60 ani 211 persoane

O descriere a structurii populatiei pe grupe de varsta este necesara mai detaliata pentru o estimare cat mai exacta a tendintelor demografice a localitatii in cauza.

Structura populatiei pe grupe de varsta in localitatea Slatina

Tabelul 7

Grupa de varsta

ANUL

Ani

Total

Total

Masculin

Feminin

£

Nedeclarati

Total

Structura populatiei dupa indicatorii evolutiei demografice:

Nascuti vii

Morti

Sporul natural

Nascuti morti

Morti in varsta de sub 1 an

Structura populatiei dupa indicatorii evolutiei demografice

Tabelul 8

Speecificare

ANUL

Nascuti vii

Morti

Sporul natural

Nascuti morti

Morti in varsta de 1sub un an

Structura populatiei dupa nivelul de instruire:

Institutii de invatamant superior

Scoli postliceale si tehnice de maistri

Licee

Scoli profesionale, complementare sau de ucenici

Gimnazii, scoli generale si treapta 1 liceu

Scoli primare

Fara scoala absolvita

Nedeclararti

Strucrura populatiei dupa instruire

Tabelul 9

Specificare

Total

Institutii de invatamant superior

Scoli postliceale

Licee

Scoli profesionale

Gimnazii

Scoli primare

Fara scoala absolvita

Nedeclarati

Slatina

Gainesti

Herla

Dupa datele de la recensamantul populatiei din 1992 privind nivelul de instruire al populatiei, dupa nivelul scolii absolvite s-a determinat un nivel mediu de 10,4 ani de scoala pe un locuitor din comuna Slatina (barbati 10,6 ani scoala 10,2 femei ani scoala)

Structura populatiei dupa categoria sociala:

Structura populatiei dupa categoria sociala

Tabelul 10

Specificare

Numarul persoanelor

%, din total

Elevi si studenti

Pensionari

Casnice

Intretinute de alte persoane

Intretinute de stat

Alte situatii

Total populatie inactiva

Structura populatiei dupa repartizarea pe ramuri a economiei in anul 2001.

Structura populatiei dupa repartizarea pe ramuri a economiei in anul 2001

Tabelul 11

Specificare

Total

barbati

Femei

Agricultura, sivicultura

Industria extractiva

Industria prelucratoare

Producerea si distributia energiei electrice

Constructii

Comert activitati hoteliere si alimentatie publica

Banci, asigurari

Cercetare, asigurare

Administratie publica si asigurari sociale

Invatamant, cultura, sport.

Sanatate si asistenta sociala

Alte activitati

Persoane in cautarea primului post de munca

7. Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat cu principalele produse agroalimentare a populatiei din localitatea Slatina, judetul Suceava si a cheltuielilor anuale de aprovizionare

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantian; termenul de aliment se refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ. Referitor la obiectivul, scopul acestui proiect, adica la aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare (cascaval, lapte, cartof, oua), acestea se manifesta diferit in procesul aprovizionarii, astfel:
Pentru cartof, aprovizionarea se face prin autoconsum 100% deoarece arealul prezentat se afla untr-o zona favorabila pentru cultivarea cartofului, fiecare familie cultiva o suprafata considerabila de cartofi pentru asi acoperi consumul propriu si un surplus pentru asi asigura un venit.

Pentru oua si lapte, aprovizionarea se realizeaza in acelasi sens ca si la cartof, deoarece aceasta localitate se afla intr-o zona rurala, ceea ce atrage dupa sine simplul fapt ca, cresterea unui animal pe langa casa este un mod de economisere ,ba chiar poate determina un venit prin obtinerea unei productii care sa depaseasca consumul priopriu, care genereaza un surplus, acesta prin intermediul pietei, transformat in productie marfa va deveni venit.

Pentru cascaval, aprovizionarea se efectueaza prin intermediul pietei, pentru ca acest produs rezulta prin procesarea laptelui dupa o reteta complexa care nu confera locuitorilor posibilitatea de a obtine acest produs prin metode traditionale.

Cheltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse agroalimentare (cartof, lapte, oua) este inexistent pentru ca acestea se obtin prin autoconsum, iar pentru cascaval sunt semnificative deoarece cascavalul se procura in totalitate prin intermediul pietei.

7.1. Calculul cererii de consum mediu si anual a populatiei din localitatea Slatina pentru principalele produse agroalimentare

7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor

produse agroalimentare

8.Calculul dinensiunilor pietei efective si potentiale la

principalele produse agroalimentare la orizontul anului 2007 in

localitatea Slatina judetul Suceava

9.Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare

Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare (cartof, lapte, cascaval, oua), se face direct prin autoconsum sau prin intermediul pietei. Pentru a se usura acest procedeu localitatea dispune de o piata agroalimentara si de o serie de magazine cu specific alimentar.

9.1. Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii

9.2. Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Slatina

9.3. Distanta dintre localitatile de aprovizionare si furnizorii de bunuri si servicii

9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse a localitatii Slatina

si eficienta economica

Concluzii si propuneri

Bibliografie



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3854
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved