Particularitati ale marketingului social

Particularitati ale marketingului social

ideea de servire a clientului

ideea de schimb in beneficiu reciproc

Beneficiul organizatiei apare exprimat in termeni de performanta, reactie a publicului decat in termeni de profit (material)

'73 Kotler & Zaltman : marketingul social = proiectarea, implementarea si controlul programelor de marketing ce privesc acceptarea unor idei sociale

Alan Andersen: marketingul social = aplicarea tehnologiilor din marketing clasic in analiza, planificarea, executia, si evaluarea, programelor destinate sa influenteze comportamentul voluntar al audientelor - tinta, in masura sa sporeasca bunastarea personala a acestora si a societatii

M. Bruhn & J. Tilmes 1989 marketingul social =planificarea, organizarea, implementarea si controlul strategiilor si activitatilor de marketing ale organizatiilor necomerciale, care sunt indreptate in mod direct sau indirect catre rezolvarea unor probleme sociale

marketingul social vizeaza rezolvarea unor probleme sociale, de catre organizatii nelucrative (sociale)

Sfera de cuprindere a marketingului social

orientarea spre piata

integrarea organizationala

schimbul reciproc avantajos

care sunt elementele comune cu marketingul clasic.

Domenii de actiune (Kotler & Robero)

sanatate protectia mediului / educatie / reforme economice

Campanie sociala = eforturile sistematice intreprinse de un anumit grup (modelator al comportamentului) in scopul de a convinge alt grup (grup-tinta) sa accepte sa-si modifice / abandoneze anumite credinte, atitudini, deprinderi, comportamente.

W.G. Nickels - enumerare exhaustiva a cauzelor sociale importante

M. Bruhn - patru aspecte ce diferentiaza marketingul social de marketingul clasic:

1. scopul principal = promovarea intereselor pentru grupuri ale societatii
2. produsele
3. organizatiile sociale nu se straduiesc sa sporeasca cererea pentru produsele lor in randul anumitor grupuri tinta de consumatori
4. organizatiile sociale - eterogenitatea tipurilor

J. Evans, B. Berman - 6 diferente intre marketingul social si marketingul clasic

1. se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si serviciilor
2. schimburile nu sunt de natura financiara
3. succesul nu poate fi masurat strict in termeni financiari
4. nu exista o corelatie intre beneficiile grupurilor tinta si platile acestora
5. organizatiile sociale se adreseaza grupurilor tinta ineficiente din punct de vedere economic
6. piata organizatiilor sociale are doua componente: relatiile cu grupurile tinta si subscriptorii

Demersuri adaptate de organizatii sociale

1. Andersen:

1. demersul educativ - oamenii vor face ce li se spune ca e bine daca inteleg nevoia si invata cum sa procedeze
2. demersul persuasiv
3. demersul modificarilor comportamentale - oamenii fac un anumit lucru daca invata tehnicile necesare pentru a actiona ti considera ca rezultatele sunt remuneratorii
4. demersul influentei sociale

normele sociale trebuie sa fie bine intelese si larg acceptate;

presiunea sociala pentru a te conforma acestor norme sa fie foarte puternica

comportamentul ce trebuie influentat sa fie important si vizibil din punct de vedere social

Specializarile marketingului social (criterii de clasificare)

a)      grad de tangibilitate - marketingul organizatiei / persoanei / localitatilor / ideilor / produselor / serviciilor / activitate desfasurata

b)      structura organizatiei- marketingul organizatiei sociale / particulare / colective

c)      obiective marketingul sanatatii / educational / bunastarii (domeniul de activitate)

d)      natura componentelor cu care interactioneaza organizasiile sociale marketingul beneficiarilor / donatorilor

Organizatiile sociale pot fi centrate pe produs sau pe client

Particularitatile marketingului politic

Definitiiale marketingului politic:

1. Michel Bongrand : "un ansamblu de tehnici avand ca obiectiv sa favorizeze adecvarea unui candidat la electoratul sau potential, sa il faca cunoscut de catre un numar cat mai mare de alegatori, sa creeze diferentiere fata de concurenti - si adversari- si, cu un minimum de mijloace, sa optimizeze numarul de sufragii pe care trebuie sa le castige in timpul campaniei"- aceasta definitie limiteaza sfera de cuprindere a marketingului politic din punct de vedere al continutului numai la aspectele electorale, iar din punct de vedere al perioadei de aplicare doar la campania electorala.
2. Philip Kotler : marketingul politic = interactiunea sociala intre doua unitati, una (candidatul) urmarind sa obtina un raspuns dorit de cealalta unitate sociala (alegatorii), al carui raspuns este liber, dar susceptibil de a fi influentat prin anumite beneficii care pot fi folosite decatre prima unitate sociala.
3. Denis Lindon : marketingul politic = un ansamblu de teorii si metode care pot sa serveasca organizatiile politice si puterile publice, atat pentru a-si defini obiectivele si programele cat si pentru a influenta comportamentele cetatenilor.
4. Guy Serraf: marketingul politic = tratarea unui produs politic (partid, program, candidat) in conformitate cu metodologia marketingului, care consta in a preceda pozitionarea si crearea imaginii acestui produs de efectuarea unui studiu asupra atitudinilor si asteptarilor publicurilor pe care se preconizeaza sa le solicite. Sistemul de motivatii si de dorinte fiind formulat, se cauta- in raport cu concurenta celorlalte produse politice care incearca sa fie alese - caracteristicile si argumentele care vor avea cel mai bun impact. In mod complementar se construieste planul strategic al campaniei, pentru a acredita imaginea care a fost retinuta si a-i conferi notorietatesi valoare preferentiala.

Specializarile marketingului politic

1. Marketingul electoral - componenta cea mai importanta a marketingului politic, practicat de partide si oameni politici in scopuri electorale. Principalele aspecte care particularizeaza marketingul electoral de cel politic:
• Obiectivele urmarite sunt mai clar precizate si mai concrete
• Caracterul discontinuu al activitatii
• Mare mobilizare de resurse financiare
• Inclinatia mai mare spre actiune

Se poate vorbi despre marketing in domeniul electoral, datorita similitudinilor intre activitatea electorala si activitatea lucrativa a intreprinderilor:

o       Ambele sunt situatii concurentiale

o       Atat cumparatorii cat si alegatorii joaca rol de decidenti

o       Canalele de comunicatie si de convingere sunt identice (contacte personale, comunicare prin intermediul mass-media)

2. Marketingul puterilor publice si administrative
3. Marketingul politic international = marketing de tara