Plan de investitii pentru extinderea intreprinderii BESTPREST

I. Prezentarea firmei BESTPREST

1.ASPECTE JURIDICE

Societatea comerciala 'BESTPREST S.A.', infiintata in 1991 si inregistrata la Oficiul Registrul Comertului cu numarul J29/5/1991, are ca obiect principal de activitate producerea de obiecte de mobilier.

Societatea are un capital social integral privat de 12.310.000 mii lei, divizat intr-un numar de 492.400 actiuni cu o valoare nominala de 25.000 lei pe actiune. Societatea nu este cotata la bursa. Politica de dividend a societatii a urmarit in ultimii ani imbunatatirea imaginii firmei fata de actionarii sai si s-a concretizat in acordarea integrala sub forma de dividende a profitului obtinut.

Conform statutului, obiectul de activitate al societatii mai cuprinde urmatoarele activitati importante:

productia de mobilier tapitat si accesorii pentru mobila;

obtinerea de semifabricate din lemn;

comercialiazarea produselor prin intermediul magazinelor proprii si prin alte retele de desfacere pe piata interna;

executie si montare de mobilier pentru birouri, scoli, spitale;

efectuarea de operatiuni import-export, marketing si consulting.

2. Structura organizatorica

Structura organizatorica a unitatii economice e de tip ierarhic si prezinta urmatoarele trasaturi

numar redus de compartimente cu caracter operational in care se desfasoara principalele activitati

conducerea fiecarui compartiment exercita toate atributiile

fiecare compartiment e subordonat unui sef.

In cadrul firmei se pot identifica 7 nivele ierarhice. Din punctul de vedere al interdependentelor, se observa ca definirea obiectivelor si stabilirea sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor nu e realizata astfel incat sa reduca la minimum paralelismele si dependentele, rezultand un timp ridicat pentru realizarea sarcinilor, cresterea nejustificata a costului structurii.

Din datele prezente se observa o incadrare in functii de conducere a unor persoane competente. Structura nu este insa suficient de flexibila pentru a realiza obiectivele. Astfel, piramida ierarhica inalta, desi des intalnita in unitatile economice cu activitate complexa, are ca principale dezavantaje prelungirea circuitelor informationale, incetinirea procesului de luare a deciziilor si degrevarea de responsabilitati.

3. DIAGNOSTIC COMERCIAL

Produsele fabricate in serie mare pe platforma sunt: mobilier tapitat, mobila corp, mic mobilier combinat si mobilier de ratan, distribuite atat prin magazinele proprii cat si prin retelele partenerilor interni si externi.

Reducerea cererii pe piata interna din ultimii ani, ca urmare a slabei cresteri economice cu efecte directe asupra veniturilor populatiei a determinat marirea productiei de export (60% export si 40% intern). Principalii clienti externi sunt din Franta (Medifuzion), Austria (Stortz) si Germania (Burharduiesen). Pe piata interna, societatea are un lant de 15 magazine de desfacere situate in Bucuresti si in judetele din sudul tarii si colaboreaza cu un numar mare de firme din industria prelucrarii lemnului, firme de distributie specializate si reprezentante ale unor lanturi externe (Carrefour, Brico Store, Metro etc.).

Printre furnizorii de materii prime se numara Pamex S.A. Piatra Neamt, Mobstrat Suceava, Moter Bistrita, Sibratex Buzau, Mopal Bistrita, Ferrocom Mobel Austria. Cu acestia, societatea are incheiate contracte ferme a caror derulare, din experienta de pana acum, nu a suferit modificari majore fata de termenii negociati initial. Societatea a reusit sa-si onoreze la timp datoriile (durata de achitare a datoriilor fata de furnizori a fost in medie de 67 de zile pentru anii luati in calcul), astfel ca partenerii sai ii acorda o credibilitate sporita.

Concurenta. Avantajul major al S.C. BESTPREST SA este experienta de aproximativ 12 ani in domeniu, care alaturi de rezultatele deosebite pe care le-a inregistrat, i-au creat o faima binecunoscuta atat in tara cat si in strainatate. In Romania sunt multi producatori de mobila - unii dispun de o capacitate financiara remarcabila (Elvila, Mobexpert etc.) - insa preturile de vanzare practicate de acestia nu sunt in concordanta cu puterea de cumparare a populatiei, sectorul vizat fiind, in principal, format din firmele private si doar 10% din populatie. Societatea BESTPREST doreste ca oferta sa sa se adreseze in proportie de 70% persoanelor fizice cu venituri medii prin practicarea unei politici binecunoscute: 'preturi mici, vanzari numeroase'. Acest deziderat este sustenabil intrucat inca de la infiintare societatea a achizitionat echipamente tehnice si tehnologice performante care ii permit mentinerea unui cost de productie redus si obtinerea unei marje a profitului ridicata.

4. ANALIZA DIAGNOSTIC A RESURSELOR UMANE

Structura personalului pe meserii in cadrul societatii comerciale BESTPREST SA se prezinta astfel:

tamplar    327

tapiter 60

finisor 28

masinist 58

electrician 23

lacatus mecanic 15

mecanic 9

personal de conducere 35

TOTAL 555 angajati

Structura pe varste a personalului este relativ echilibrata, cea mai mare pondere inregistrand-o grupa de varsta 22-27 de ani. Programul de lucru este cel normal de 8 ore si prin rotatie, se realizeaza doua schimburi. Desi ponderea cea mai mare in cadrul firmei o au angajatii tineri, pentru care rezistenta si dinamismul sunt ridicate, sistemul de motivare si cointeresare nu este unul tocmai eficient si acest lucru se reflecta in fluctuatia ridicata a personalului si nivelul slab de integrare a acestuia in mediul firmei.

5.ANALIZA IMPACTULUI ACTIVITATII FIRMEI ASUPRA MEDIULUI

Tehnologia de fabricatie nu este generatoare de noxe peste limitele admisibile practicate de normativele aprobate in tara noastra si nu are sectoare cu conditii deosebite de munca.

Deseurile rezultate (rumegus, talas, capete de chinga, resturi de carton, resturi de textile tesute si netesute) sunt transportate si arse la centrala termica. Apele uzate, menajere si industriale, sunt colectate printr o retea de canalizare racordata la reteaua de canalizare a orasului. Inainte de deversare, apele menajere si industriale sunt purjate mecanic prin doua decantoare.

6. DIAGNOSTIC FINANCIAR

Situatia societatii comerciale intre anii 2004-2006 este prezentata in Tabelele 1 si 2. Pe baza datelor inregistrate in bilantul societatii se observa urmatoarele:

Obs: *ACRnete au fost calculate fara a lua in consideratie posturile de regularizare de activ si de pasiv. S-a considerat faptul ca, pentru analiza curenta, influenta acestora este nesemnificativa.

Marimea pozitiva a FR in cei trei ani evidentiaza existenta unui echilibru financiar pe termen lung, desi gradul de autonomie a intreprinderii este scazut prin existenta unui FRP negativ. Echilibrul financiar pe termen scurt este asigurat (NFR>0) si diferenta relativ mica dintre FR si NFR indica o politica financiara neutra care determina obtinerea unei rentabilitati medii cu un risc destul de redus.

Tabelul 1

Tabelul 2

Diferenta pozitiva intre FR si NFR (TN) in cadrul celor trei exercitii succesive reflecta calitatea echilibrului general al firmei si constituie expresia concreta a profitului net inregistrat.

In ceea ce priveste analiza performantelor intreprinderii, pe baza contului de profit si pierdere au fost calculate soldurile intermediare de gestiune. Rezultatele se prezinta astfel:

Se constata ca pe intreaga perioada analizata firma inregistreaza o rata reala de crestere a CA destul de buna, desi se apreciaza ca ultimul ritm de crestere inregistrat nu este sustenabil pe termen lung. Acest rezultat se datoreaza in mare parte eforturilor societatii de reducere a costurilor de productie, in special cele fixe, in ciuda faptului ca nivelul cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumuturilor pe termen lung a crescut in termeni reali in 2006 fata de 2005 cu 28,8%. Societatea a fost nevoita sa contracteze aceste credite pentru sustinerea activitatii de export (predonderenta) ca urmare a faptului ca realizarea anumitor contracte cu partenerii externi prevedeau existenta unor importante garantii in valuta pentru riscul neonorarii la timp a comenzilor. Intrucat contractele s-au desfasurat in conditii bune, societatea va rambursa aceste imprumuturi inainte de scadenta, urmand ca serviciul datoriilor sa scada considerabil in urmatorii 2 ani.

Marimea capacitatii de autofinantare s-a mentinut relativ constanta si, ca urmare a cresterii TN, se dovedeste faptul ca firma dispune de mijloace financiare efective pentru sustinerea cresterii economice.

In aceste conditii se propune aplicarea urmatoarelor masuri:

cresterea in continuare a veniturilor, respectiv a CA prin largirea gamei de produse, efectuarea de studii de marketing si intensificarea actiunilor promotionale;

reducerea in continuare a costurilor de productie prin cresterea volumului productiei, a productivitatii muncii si restructurarea personalului;

imbunatatirea activitatii financiare. Metoda limita la care firma a apelat pentru contractarea unor importante comenzi externe nu este indicata decat in mod exceptional intrucat are repercursiuni considerabile asupra profitului obtinut si soliditatii financiare a firmei.

Pentru a avea o imagine completa asupra pozitiei financiare a societatii BESTPREST au ramas de analizat rentabilitatea si lichiditatea intreprinderii. Pe baza datelor din bilant si din contul de profit si pierdere au fost calculati urmatorii indicatori:

In primul rand se observa ca rata rentabilitatii economice a firmei nu a fost din pacate superioara ratei inflatiei in nici unul dintre ani. In conditiile unei indatorari puternice, rentabilitatea economica a firmei a scazut si firma nu a mai beneficiat de efectul de levier al indatorarii. Din analiza indicatorilor de lichiditate se apreciaza, in mod global, ca firma este capabila ca pe termen scurt sa-si achite datoriile exigibile si sa faca fata unor rambursari neprevazute. Asa cum am mentionat, gradul de indatorare este ridicat (80%), dar societatea are in vedere scaderea acestuia la un nivel sub 70%.

II. Descrierea strategiei investitionale

1. Oportunitatea investitiei

Avand in vedere cele prezentate mai sus, in dorinta de a-si diversifica obiectul de activitate, precum si de a-si majora profitul obtinut, conducerea firmei BESTPREST a hotarat constituirea unei noi sectii care sa produca mobilier de bucatarie la comanda. Aceasta investitie se va inscrie in strategia globala a firmei pe care in linii mari am conturat-o in capitolul anterior.

Desi pana in prezent activitatea de intreprinderii a presupus doar producerea de mobilier in serie mare, tendinta mondiala catre produsele personalizate s-a impus din ce in ce mai mult si pe piata romaneasca a mobilierului. O data cu cresterea vertiginoasa a chiriilor si a preturilor imobilelor, tot mai multe persoane doresc - fie pentru birourile firmelor, fie pentru locuintele personale - utilizarea cat mai eficienta a spatiului disponibil cu valorificarea fiecarui centimetru patrat. Acest lucru nu se poate realiza decat prin produse de mobilier personalizate, dimensionate dupa spatiul clientului, care datorita experientei firmei BESTPREST in domeniu, pot fi oferite la preturi accesibile si incorporand un nivel ridicat al calitatii.

Bucatariile au anumite particularitati de constructie si din aceasta cauza pe piata sunt cerute corpuri de mobilier cu dimensiuni foarte stricte, insa pentru acestea oferta producatorilor este deseori insuficienta.

In prezent, pe piata romaneasca se vinde bine mobilier de bucatarie importat din Germania, Franta, Grecia, Austria, Italia. Pentru aceste produse, desi de foarte buna calitate, in pret sunt incluse transportul, taxele vamale, comisionul importatorului, adaosul comercial, astfel ca putini sunt cei care isi permit achizitionarea lor. Totodata, firmele producatoare de mobilier la comanda afiseaza pentru produsele lor un pret minim de pornire care este in medie cu 15-20% mai mare decat cel al produselor fabricate in serie. Ca avantaj competitiv, din prisma experientei de pana acum, firma BESTPREST preconizeaza fabricarea obiectelor de mobilier solicitate pe baza comenzilor clientilor la un cost mediu redus, fapt ce ii va permite practicarea unor preturi de vanzare cu 20-30% mai mici fata de cele ale concurentilor de pe acesta piata. In plus, societatea doreste sa ofere clientilor sai si servicii de consultanta (design), intretinere si reconditionare, acesta reprezentand un avantaj competitiv major in conditiile in care putine firme ofera la cerere servicii complete (productie si servicii conexe).

2. PROFILUL CONSUMATORULUI VIZAT

Clientul caruia firma BESTPREST i se adreseaza prin noua sa oferta este o persoana dinamica, cu o creativitate bogata, care are nevoie in permanenta de schimbare. In majoritatea cazurilor acesta are varsta cuprinsa intre 25-45 ani, este proaspat casatorit si poseda un apartament de dimensiuni medii pe care doreste sa il amenajeze cu piese de mobilier moderne care sa corespunda prin forma, dimensiune, culoare si finisaje comportamentului si nevoilor sale. Bucataria fiind un loc in care isi petrece destul de mult timp singur sau impreuna cu familia trebuie sa fie placut si ergonomic amenajata astfel incat sa ii ofere confortul necesar.

Veniturile potentialilor clienti se incadreaza intre 350-700$ pe luna ceea ce le permite achizitionarea unor produse de calitate superioara la preturi aflate usor peste medie.

3. PROMOVAREA NOILOR SERVICII OFERITE

Firma BESTPREST va distribui prin magazinele proprii de desfacere si prin intermediul firmelor de distributie cu care colaboreaza pliante si brosuri de prezentare care vor contine solutii ingenioase de folosire a spatiului disponibil si variante de mobilier de bucatarie ce vor constitui punctul de plecare in elaborarea modelelor al caror design va fi rodul imbinarii intre ideile clientilor si cele ale designerilor firmei.

Totodata, timp de 2 luni (ultimele ale anului 2007) va fi organizata si o campanie publicitara radio intitulata 'Mobileaza-ti bucataria cu BESTPREST' (pe postul national 'Radio Romania Actualitati') in care se va face cunoscuta noua oferta a societatii.

4. ANALIZA NOII SECTII DE PRODUCTIE

Avand in vedere consideratiile de mai sus, managementul firmei a decis deschiderea unei sectii de productie a mobilierului de bucatarie pe baza de comenzi ferme venite din partea clientilor. Comenzile vor fi preluate prin magazinele proprii de desfacere, iar pentru stabilirea conditiilor acestora societatea va mentine permanent la dispozitia clientilor un personal calificat ce va putea fi contactat prin intermediul punctelor de vanzare proprii.

Noua sectie (sectia Z) va fi amplasata in prelungirea sectiei de mobilier tapitat, fapt care va genera lucrari de amenajare reduse, utilitatile pentru aceasta sectie urmand sa fie asigurate din sursele existente dupa efectuarea racordurilor necesare noului proces tehnologic. Sectia Z va cuprinde o hala de fabricatie, o magazie de produse finite si un grup de vestiare.

Regimul de functionare va fi cel practicat in cadrul celorlalte sectii: 300 de zile pe an, 2 schimburi pe zi, 8 ore pe schimb. Tehnologia de fabricatie va presupune achizitionarea unei serii de utilaje si instalatii tehnologice (pentru incalzire spatiala, incalzire tehnologica pentru desfasurarea procesului de productie si de ventilatie) de la firme renumite din strainatate in baza unei analize comparative a ofertelor primite. Dintre utilajele ce urmeaza a fi achizitionate pot fi enumerate: fierastrau circular automat de debitat placi, linie de formatizat panouri, masina de soft forming, aparate portative (2), robot pulverizare, uscatoare (2).

Procesul de productie se va incadra in parametrii tehnici de activitate ai celorlalte sectii, nu va produce noxe peste limita admisa si va folosi pentru distrugerea deseurilor procedeul prezentat in primul capitol.

In ceea ce priveste necesarul suplimentar de personal, pentru a beneficia de un credit (este analizat ulterior) cu dobanda subvetionata din partea Agentiei Nationale a Ocuparii Fortei de Munca (ANOFM), societatea a decis angajarea de muncitori someri (in proportie de 60%-conditie de acordare a creditului), calificati si necalificati atat pentru construirea sectiei cat si pentru desfasurarea in viitor a activitatii de productie. Firma va crea astfel, in total, 140 noi locuri de munca din care 80 vor avea caracter permanent in cadrul noii sectii de productie. Lucrarile de constructie a sectiei vor fi supravegheate de actualul director tehnic-inginer cu o experienta anterioara de 10 ani in domeniul constructiilor. Totodata, pentru a reduce costurile ulterioare, activitatea sectiei Z se va afla in subordinea maistrilor si sefilor actuali ai diferitelor compartimente operationale din cadrul sectiilor intreprinderii.

Construirea sectiei Z se estimeaza a se finaliza in maxim 6 luni si va fi realizata in a doua parte a anului 2007.*

Fabricarea pieselor de mobilier de bucatarie va necesita efectuarea unor cheltuieli anuale a caror proportie in CA - cea obtinuta ca urmare numai a activitatii sectiei Z - va fi asemanatoare cu cea inregistrata in prezent la nivel general de catre firma.

5. ESTIMAREA COSTULUI INVESTITIEI

Pe baza costurilor de deviz estimate de Seful Departamentului de Cercetare-Dezvoltare costurile materiale, salariale si de publicitate (exprimate in preturile anului 2007) ale investitiei includ:

amenjarea terenului - nivelare si cimentare: 35.000.000 lei

costuri de constructie a sectiei: 6.454.740.000 lei

costuri cu utilajele importate: 803.000.000 lei

costuri cu instalatiile tehnologice: 1.042005.000 lei

costuri cu taxele vamale aferente importurilor: 300.000.000lei

salariile celor 60 de muncitori timp de 6 luni: 684.000.000 lei (calcul efectuat in baza unui salariu mediu net de 1.900.000 lei)

contributii obligatorii aferente fondului de salarii (1,5%): 10.260.000 lei

costuri legate de tiparirea si distribuirea pliantelor: 150.000.000 lei

costurile campaniei publicitare radio: 100.000.000 lei.

Investitia realizata in cursul anului 2007 va genera si o crestere a ACRnete (ACR-Datorii pe termen scurt) la nivelul intregii societati in proportie de 30% din cresterea ACRnete inregistrata ca urmare a cresterii CA in anul 2007. Astfel, avand in vedere evolutia anterioara a CA la nivelul societatii BESTPREST, pentru anul 2007 se estimeaza o rata reala de crestere de 6% sau a unei rate nominale de 24,55%. Durata de rotatie a ACRnete in CA se presupune constanta la nivelul anului 2006 (86 zile) si rezulta un nivel suplimentar al ACRnete aferente cresterii CA in valoare de 3.507.171.540 lei, din care 1.052.151.462 lei revin investitiei. Aceasta suma se va include in costul final al investitiei.

Prin urmare, insumand termenii prezentati mai sus, rezulta un cost total al investitiei in valoare de 10.631.151.462 lei.

6. SURSE DE FINANTARE

Pentru acoperirea costului investitiei, conducerea societatii a decis utilizarea urmatoarelor surse de finantare:

fonduri proprii: 70% din rezervele inregistrate in pasivul bilantier in 2006, adica 166.936.700 lei si subventiile pentru investitii obtinute in 2004, din care sunt disponibile 369.000 lei

fonduri atrase:

firma va folosi 45% dintr-unul din creditele-garantie contractate la inceputul anului 2006 (cu instiintarea si aprobarea bancii pentru schimbarea destinatiei creditului) si rambursabil in 3 transe anuale egale. Valoarea initiala a imprumutului a fost de 6.500.000.000 lei, din care s-a platit prima anuitate in valoare de 4.246.666.667 (2.166.666.667 lei principal si 2.080.000.000 lei dobanda 32%). Partea din credit care revine acoperirii investitiei reprezinta 2.925.000.000 lei si va genera o cheltuiala cu dobanda in 2003 de 693.333.334 lei.

pentru valoarea ramasa neacoperita a investitiei, societatea va contracta in 2007 un credit subventionat din partea AGOFM, in conditiile prezentate in sectiunile anterioare. Creditul va fi derulat prin BCR, rambursare va avea loc in 5 ani, iar dobanda perceputa va fi redusa, reprezentand cu 30% mai mult fata de dobanda de referinta a BNR reactualizata anual. Se apreciaza ca acest aspect va genera o rata medie de dobanda de 18% (la care se va calcula serviciul datoriei). Valoarea creditului: 7.440.000.000 lei.

Avand in vedere gradul de indatorare ridicat al societatii dar si perspectiva lichidarii unei parti importante a imprumuturilor pe termen lung, conducerea societatii considera ca obtinerea unui nou imprumut nu va diminua profiturile viitoare. Totusi, nerealizarea previziunilor privind CA generata de activitatea noii sectii de productie poate afecta nivelul profitului global obtinut de firma, asa cum s-a observat in anul 2006. Contractarea noului credit implica prin urmare un anumit grad de risc.

7. ESTIMAREA CASH FLOW-URILOR DISPONIBILE PE DURATA DE VIATA A INVESTITIEI

Considerand incheiat procesul de analiza a investitiei initiale, managerii societatii BESTPREST au urmarit determinarea cat mai realista a CF-urilor care vor fi generate de investitie.

In primul rand, s-a stabilit ca durata optima de exploatare a investitiei este de 5 ani plecand de la faptul ca o crestere indelungata pe un orizont mai larg de timp nu poate fi sustinuta intr-un mediu concurential puternic. Avantajele competitive pe care societatea le are in momentul demararii activitatii la noua sectie de productie se vor 'estompa' o data cu trecerea anilor, alti puternici concurenti urmand sa intre pe aceeasi nisa de piata datorita potentialul crescut al acesteia de a genera profit.

CA aferenta numai noii sectii de productie a fost estimata plecand de la ipoteza unui pret mediu facturat pentru comenzile primite intrucat exista anumite limite ale capacitatii de productie (in medie, anual, pot fi preluate in jur de 7500 de comenzi) in sectia Z si, in principiu, un anumit cost maxim generat de o anumita comanda. Comenzile personalizate care depasesc posibilitatile de prelucrare ale sectiei Z vor fi preluate de celelalte sectii ale intreprinderii si vor consitui venituri numai pentru acestea. Se considera ca numai in primii trei ani de exploatare a investitiei numarul de comenzi primite va creste, o data cu intrarea altor concurenti pe piata societatea sa inregistreze un recul al vanzarilor. Pretul mediu creste in cei 5 ani numai ca urmare a inflatiei.

Anual, cheltuielile variabile de exploatare inregistrate de sectia Z vor reprezenta 58,24% din CA. La acest procent s-a ajuns prin calcularea ponderii cheltuielilor variabile de exploatare (costul marfurilor, cheltuielile cu materiile prime, materialele, 40% din costul utilitatilor, 25% din cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu serviciile prestate de terti, 10% din cheltuielile cu impozitele si 10% din alte cheltuieli) in CA pentru 2006. Pentru cheltuilile relativ fixe (CF) s-a tinut cont si de evolutia CA, dar impactul cresterii acesteia asupra CF este mult mai redus.

Amortizarea anuala a fost calculata astfel:

a     pentru cladirea ce adaposteste sectia Z s-a estimat o durata de viata de 25 ani si metoda de amortizare folosita a fost cea liniara aplicata la valoarea de intrare a cladirii in suma de 6.454.740.000 lei;

a     in cazul instalatiilor si echipamentelor tehnologice s-a estimat o durata medie de viata de 15 ani si s-a aplicat procedeul amortizarii accelerate prin includerea in amortizarea anului 2003 a 50% din valoarea de intrare a acestora (1.042005.000 lei).

Cheltuielile cu amortizarea au fost corectate cu rata anticipata a inflatiei* , deoarece cresterea in viitor a acesteia face necesara reevaluarea costului istoric al activelor fixe si, implicit, ajustarea amortizarii.

Cheltuielile cu dobanzile sunt cele deduse la sectiunea 'Surse de finantare'.

Cresterea economica a fost previzionata luand in calcul urmatoarele ipoteze:

a     investitiile in imobilizari sunt cele materializate la momentul anului 2007;

a     investitia in ACRnete s-a realizat in functie de evolutia prognozata a CA.

Pentru anul 2003 investitia in ACRnete aferente proiectului analizat este mult mai mare decat in anii urmatori deoarece acesta este primul an de functionare a sectiei Z. Durata de rotatie a ACRnete in CA a fost considerata acceeasi: 86 zile. ( A se vedea previziunea realizata in Anexa 2).

Reunind toate ipotezele si observatiile de mai sus, CFD calculate dupa formula clasica pot fi urmarite in Anexa 2 si pe baza acestora se mentioneaza urmatoarele observatii:

w       CFD in 2003 este negativ ca urmare a investitiei in ACRnete. Trendul CFD este crescator, dar in ultimii doi ani acesta incepe sa scada

w       PN este crescator si atinge un maxim in anul 2007 cand cheltuielile cu dobanzile sunt cele mai mici, iar CA inregistreaza o scadere minora;

w       cresterile nu sunt spectaculoase ca urmare a stabilitatii pietei, insa indicatorii se mentin la valori ridicate;

w       cota de impozit pe profit a fost constanta (25%).

8. DETERMINAREA VALORII REZIDUALE

Previzionarea randamentului investitiei s-a realizat pe o perioada de 5 ani dat find si caracterul atipic al evolutiei economiei romanesti. La sfarsitul perioadei, societatea apreciaza ca valorificarea componentelor investitiei initiale se va realiza la un pret de piata inferior celui de la momentul initial pentru active asemanatoare. Deprecierea (uzura tehnica si morala) va fi suferita in principal de utilajele si instalatiile tehnologice aflate in dotare, in timp ce cladirea sectiei va inregistra o scadere minora a valorii sale. Cladirea va putea capata o alta destinatie in cadrul firmei.

In anul 2007 au fost estimate valoarea viitoare a cladirii (5.500.000.000 lei) si veniturile potentiale nete (800.000.000 lei) obtinute in urma operatiunii de dezinvestire a echipamentelor tehnologice. Acestea, precum si valorile de intrare ale activelor au fost ajustate cu ratele inflatiei pentru a permite compararea lor cu valoarea ramasa (valoare de intrare-valoare amortizata) in conditiile aceleiasi puteri de cumparare din anul 2007.

In cazul vanzarii utilajelor se inregistreaza o pierdere de capital (valoare de piata-valoare ramasa < 0) care va genera o economie de impozit ce va mari valoarea reziduala neta preconizata (valoare de piata-impozit).

In plus, societatea estimeaza ca va putea recupera in proportie de 70% ACRnete aferente ultimului an de analiza. Va rezulta o valoare reziduala a investitiei in valoare de 19.077.835.391 lei.

9. FUNDAMENTAREA RATEI DE ACTUALIZARE

Pentru actualizarea sumelor ce se vor castiga prin realizarea proiectului de investitii s-a folosit o rata anuala de actualizare de 30% determinata prin insumarea urmatorilor termeni:

w       rata fara risc a fost considerata rata medie a dobanzilor la depozitele anuale oferita de institutiile bancare solide (BCR, BRD etc.) in 2007 - 20% ;

w       o prima de risc de 2,45% prin care se cuantifica riscul nerealizarii la nivelul prevazut a CA aferenta proiectului analizat in conditiile in care aproximativ 70% din valoarea investitiei este finantata prin indatorare;

w       o rata anuala medie a inflatiei de 7,55% in perioada analizata ((1+rmedie)⁵=∏(1+rinf_i), i=1,5).

10. INDICATORI DE PERFORMANTA AI INVESTITIEI

Luand in consideratie toate cele prezentate pana in acest moment si prin aplicarea formulelor cunoscute, intr-un mediu relativ cert rezultatele sintetice ale proiectului de investitie se prezinta astfel:

Valoarea VAN pozitiva reflecta plusul de valoare promis de realizarea proiectului de extindere a BESTPREST. Tinand cont de nivelul destul de ridicat al ratei de actualizare, se apreciaza ca CF-urile analizate remunereaza in mod satisfacator capitalurile investite initial.

Rata de rentabilitate specifica proiectului analizat (RIR) este superioara ratei minime de rentabilitate ceruta in evaluarea performantelor potentiale ale investitiei (rata de actualizare). Desi acesta este un aspect pozitiv, inconvenientul criteriului RIR - ipoteza reinvestirii constante in aceeasi intreprindere la aceeasi RIR a CF-urilor viitoare - este demonstrat de criteriul RIRmodificata (RIRM<rata de actualizare) care presupune reinvestirea veniturilor viitoare la rentabilitatea specifica intreprinderii si nu la cea a proiectului analizat. Am considerat drept rata de rentabilitate specifica intreprinderii rata rentabilitatii economice pentru anul 2006 (10,24%) a carei valoare am presupus ca se mentine constanta si la nivelul fiecarei sectii de productie din cadrul societatii. RIRmodificata mai mica decat rata de actualizare trage un semnal de alarma si ridica un semn de intrebare asupra posibilitatii efective de realizare a VAN la nivelul preconizat. Intrucat rata de actualizare (destul de mare) include o anumita prima de risc se apreciaza ca regula VAN este cea care reflecta un rezultat cat mai realist.

Termenul de recuperare normal si cel actualizat indica o situatie destul de delicata. Astfel, in termeni reali investitia initiala s-ar recupera in aproximativ durata de viata estimata pentru aceasta. Totusi, exista o probabilitate destul de mare ca investitia sa aduca profituri multumitoare dincolo de perioada de 5 ani analizata ceea ce ar conduce automat la scaderea perioadei de recuperare a investitiei initiale. Prin urmare aprecierea performantelor investitiei numai prin prisma acestui criteriu este limitata de ipotezele de lucru formulate pentru proiect.

Indicele de profitabilitate depaseste valoarea prag 1 si confirma decizia care se ia prin aplicarea criteriului VAN.

Din analiza indicatorilor de performanta conducerea societatii hotaraste realizarea investitiei.

11. ANALIZA DE SENBILITATE IN MEDIU INCERT

Valorile vanzarilor, costurilor fixe si variabile, investitiei in ACRnete estimate anterior constituie scenariul de baza al evolutiilor viitoare, dar o serie de noi intrebari apar daca se considera ca unul dintre factorii prezentati va inregistra un alt comportament decat cel prevazut.

Succint putem presupune ca:

volumul vanzarilor creste/scade cu 15% ca urmare a erorilor departamentului de marketing in evaluarea corecta a cererii manifestata pe piata;

cheltuielile variabile cresc/scad cu 10% intrucat specificitatea noii activitati de productie nu a fost corect intuita;

costurile fixe cresc/scad cu 20% ca urmare a fluctuatiei si insuficientei pregatiri a personalului si, respectiv, datorita imbunatatirii relatiilor de munca care va duce la cresterea productivitatii muncii.

Influenta tuturor factorilor analizati asupra VAN si RIR poate fi sintetizata astfel:

Din analiza tabelului de mai sus se desprind urmatoarele concluzii:

cel mai mare impact asupra VAN si RIR il are modificarea, desi redusa, a cheltuielilor variabile. Societatea va trebui sa urmareasca indeaproape modificarea acestora pe parcursul desfasurarii procesului de productie si sa ia masurile corespunzatoare pentru eficientizarea acestuia.

modificarea costurilor fixe are un impact important asupra VAN si RIR si acest lucru provine in special ca urmare a unei proaste gestiuni a resurselor umane;

modificarea volumului vanzarilor inregistreaza un impact mai redus aupra VAN si RIR (desi semnificativ) si demostreaza existenta unui anumit grad de vulnerabilitate a societatii (si implicit a noii oferte aduse pe piata) fata de conditiile intalnite pe piata.

Analiza in mediu incert ar putea fi imbogatita cu alte tehnici de masurare a riscului asociat planului de investitii, dar s-a considerat ca formularea ipotezelor anterioare ofera o imagine destul de adecvata a probabilitatii de esec in functie de factorii determinanti.

III. Concluzii

In prezent (2007) planul de investitii al societatii comerciale 'BESTPREST' ofera posibilitati certe de crestere a valorii firmei in urmatorii 5 ani. Pe scurt, proiectul este fezabil, profitabil si credibil. Fezabilitatea si profitabilitatea sa sunt demonstrate de analiza indicatorilor specifici de performanta, iar credibilitatea poate fi sustinuta de argumentele prudente folosite in estimarea diferitilor indicatori. Analiza in mediu incert a aratat punctele vulnerabile ale proiectului care reflecta in fapt erorile de gestiune globala a firmei: proasta gestiune a resurselor umane si a creditelor, lipsa unei politici de marketing consistente etc.

In conditiile actuale ale pietei in cadrul careia firma actioneaza, oportunitatea realizarii investitiei este indreptatita. Daca intreprinderea in ansamblul sau va reusi sa-si redreseze activitatea, cu siguranta temerile legate de acest proiect vor fi spulberate. Evaluarea tendintei viitoare a performantelor societatii face insa obiectul unui studiu mai larg, prin demersul realizat dorindu-se prezentarea uneia dintre posibilitatile reale ale firmei de obtinere a unui profit superior.

BIBLIOGRAFIE

Eugene Brigham, Loius Gapenski, 'Financial Management', Harcourt College Publishers;

Victor Dragota, Mihaela Dragota, Laura Obreja, 'Management financiar', Ed, Economica, ;

Ion Stancu, 'Finante', Ed. Economica,;

Date reale din contabilitatea unei firme cu activitate in producerea de mobilier a carei identitate reala nu poate fi facuta publica.