ADAPTARE-INADAPTARE PROFESIONALA

ADAPTARE-INADAPTARE PROFESIONALA

Exigente in procesul muncii

Prin reliefarea caracteristicilor dominante ale activitatii de munca, apare problema definirii trasaturilor fizice si psihice ale individului solicitate de activitate, spre a putea obtine randamente suprioare. In acest sens prezenta unor insusiri sau absenta lor din structura fizica sau psihica a unei persoane, pot constitui indicatii sau contraindicatii pentru profesiunea respectiva.

Pentru a adapta individul la suma de exigente ale unui loc de munca, psihologul alcatuieste psihograma care reprezinta o ansamblul insusirilor si caracteristicilor psihice ale unui individ precum si gradul lor de dezvoltare la un moment dat. Pentru elaborarea psihogramelor se folosesc baterii de teste. Psihoprofesiograma se obtine pornind de la psihograma si eliminand toate acele insusiri care nu sunt semnificative in exercitarea respectivei profesiuni. Psihoprofesiograma reprezinta deci ansamblul trasaturilor de personalitate si comportament ale unui subiect necesare pentru a obtine eficienta si randament pe un anumit post.

Tabelul 7. Model de psihograma (Ghe. Iosif, 1996, M. Moldovan-Scholz, 2000) 

In psihologia muncii se descriu mai multe tipuri de fenomene cu caracter disfunctional care afecteaza productivitatea muncii si randamentul la locul de munca, si anume: erorile si violarile de norme, incidentele, accidentele, oboseala, si stresul.

1. Erorile si violarile de norme

Dupa J.Leplat si J.Pailhous (1973-1974) eroarea poate fi definita prin diferentele in actiune si rezultatele efective in raport cu un criteriu clar si operational de referinta (privind cursul actiunii sau rezultatul acesteia).

J. Reason (1990) afirma ca termenul de eroare va fi luat intr-un sens generic, care acoperea toate cazurile in care o secventa planificata de activtati mentale sau fizice nu atinge sopurile dorite si cand esecurile nu pot fi atribuite hazardului.

Violarile pot fi definite ca devieri deliberate (intentionate) de la norme sau practici stabilite (de catre proiectanti, manageri, agenti de reglementari, etc) a fi necesare pentru a asigura functionarea normala, protejata a unui sistem potential periculos si a unei activitati sigure. Violarea are astfel o puternica tenta motivational- atitudinala si culturala.

2. Incidentele si accidentele de munca

Consecintele erorilor si violarilor de norme sunt incidentele si accidentele de munca. In general se face o distinctie intre incidente si accidente, criteriul constituindu-l amploarea si gravitatea urmarilor. In ambele cazuri este vorba despre un eveniment neprevazut care intrerupe buna desfasurare a activitatii, dar cu pagube materiale si victime umane in cazul accidentelor.

3. Oboseala in munca

Oboseala este un fenomen psihofiziologic normal care apare ca urmare a solicitarii organismului, a efortului prelungit pe parcursul activitatii, care se manifesta printr-un ansamblu de simptome subiective si obiective si care se remite prin odihna obisnuita sau prin alimentatie.

4. Stresul profesional

H. Selye (1984) defineste stresul ca pe o stare a organismului supus la actiunea unui stimul suficient de puternic pentru a provoca fie o reactie de aparare, fie o tulburare functionala fie o lezine organica. Starea de stres defineste un organism care face un efor intensiv pentru a se adapta unor situatii putin obisnuite. Atunci cand mentinerea echilibrului necesita eforturi compensatoii deosebite, cand solicitarile atrag sau depasesc limitele resurselor adaptative, cand integrarea organismului este amenintata, persoana intra in stare de stres.

Tabelul 5. Consecintele stresului la nivel individual, interpersonal si organizational (Chmiel, 2000)

Bibliografie :

Birkhenbil V., Stresul-un prieten pretios ?, Bucuresti, Ed. Gemma Pres, 2000

Bogathy Z, Introducere in psihologia muncii, Timisoara, Tipografia Universitatii de Vest, 2002

Bogathy Z.(coord.), Manual de psihologia muncii si organizationala, Ed. Polirom, Iasi, 2004

Chelcea A. (coord.) Psihoteste. (vol. I, II) Ed.Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1994/ 1997

Chmiel N., Introduction to Work and Organizational Psychology, Blackwell Publishers

Embrey D.E.,    Conception et mise en oeuvre de programmes visant a la reduction de l'erreur humain dans l'industrie, Actes du colloque Facteurs humaines de la fiabilit et de la securit des systemes complexes, Vandoeuvre, 17-19 Avril, 1991

Hindle T., Cum sa reducem stresul, Bucuresti, Ed. RAO, 2001

Iosif Ghe., Moldovan-Scholz M., Psihologia muncii, Bucuresti, EDP, 1996

Johns G., Comportament organizational, Ed. Economica, Bucuresti, 1998

Leplat J., Error analysis, instrument and object of task analysis, Ergonomics, 1989, nr. 7, p. 813-822

Moldovan-Scholz M., Managementul resurselor umane, Bucuresti, Ed. Economica, 2000

Omer I., Psihologia muncii, Bucuresti, Ed. Fundatiei Romania de Maine, 2003

Pufan P., Psihologia muncii, Bucuresti, EDP, 1978

Rasmussen J., The definition of human error and a taxonomy for technical system design, in Rasmussen J., Duncan K. and Leplat J., New technology and human error, London, John Wiley and Sons, 1987, cap. 3

Reason J., Human error, Cambridge University Press, 1990

Selye H., Stiinta si viata, Bucuresti, Ed. Politica, 1984

Stora B.J., Stresul, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1999

Tabachiu A., Psihologia muncii (curs), Bucuresti, Ed. Universitatii Politehnice, 1997

Tabachiu A., Psihologia ocupationala, Bucuresti, Ed. Univ. Titu Maiorescu, 2003

Evaluare

TEMA 1. Pornind de la modelul de psihograma de mai sus realizati psihograma si ulterior psihoprofesiograma pentru profesiunea dumneavoastra.

TEMA 2. Construiti un chestionar in care treceti posibile cauze ale stresului profesional si aplicati-l colegilor din colectivul dumneavoastra. Comentati rezultatele obtinute.

TEMA 3. Discutati relatia stres-cariera profesionala.

TEMA 4. Raspundeti la unul dintre urmatoarele chestionare si evaluati-va nivelul de stres.

CUM RASPUNDETI LA STRES ? (I)

(A. Chelcea A. (coord.) 1994/ 1997)

Cititi urmatoarele enunturi si alegeti varianta de raspuns care se potriveste in cazul dumneavoastra:

1. De mai mult timp ma simt peste masura de slabit

1. Da

2. Nu

2. Am avut perioade de timp in care m-am simtit depasit de situatie

1. Da

2. Nu

3. Care este in general starea dumneavoastra psihica ?

1. Excelenta

2. Buna

3. Proasta

4. Foarte proasta

4. Adesea simt ca "ma ia cu calduri"

1. Da

2. Nu

5. Ati suferit de palpitatii ?

1. Adesea

2. Uneori

3. Niciodata

6. Aveti pofta de mancare ?

1. Slaba

2. Normala

3. Buna

4. Prea buna

7. Sunt atat de obosit incat nu pot sta nici macar pe scaun (trebuie sa stau lungit)

1. Da

2. Nu

8. Sunteti tipul de om care isi face griji din orice ?

1. Da

2. Nu

9. Ati avut dificultati de respiratie (fara a desfasura o munca foarte solicitanta din punct de vedere fizic) ?

1. Adesea

2. Uneori

3. Niciodata

10. Ati avut accese de nervozitate (iritare, tensiune psihica) ?

1. Adesea

2. Uneori

3. Niciodata

11. Ati avut stari de lesin ?

1. Niciodata

2. Foarte rar

3. Rar

12. Intampinati dificultati cand incercati sa adormiti sau sa ramaneti treaz ?

1. Adesea

2. Uneori

3. Niciodata

13. Va deranjeaza aciditatea gastrica (mai multe zile la rand) ?

1. Da

2. Nu

14. Aveti memorie buna ?

1. Da

2. Nu

15. S-a intamplat sa aveti "transpiratii reci" ?

1. Adesea

2. Uneori

3. Niciodata

16. Va tremura vizibil mainile ?

1. Adesea

2. Uneori

3. Niciodata

17. Aud zgomote in cap tot timpul

1. Da

2. Nu

18. Am spaime personale care imi provoaca prabusirea psihica.

1. Da

2. Nu

19. Va simtiti izolat, singur, chiar intre prieteni ?

1. Da

2. Nu

20. Nimic nu mi se intampla dupa cum imi doresc.

1. Da

2. Nu

21. Suferiti de dureri de cap ?

1. Adesea

2. Uneori

3. Niciodata

22. Uneori nici nu mai stiu daca ceva are pret, daca merita sa mai doresti ceva.

1. Da

2. Nu

Se acorda cate 1 punct daca ati incercuit raspunsul 3 sau 4 la itemul 3, daca ati incercuit raspunsul 3 la itemul 11 si raspunsul 2 la itemul 14. Pentru fiecare dintre ceilalti itemi primiti cate 1 punct daca ati incercuit raspunsul 1

Interpretarea scorului:

intre 0-3 puncte raspundeti normal la stres, nefiind afectat de acesta

4-6 puncte va aflati la limita normalului fiind prezent un nivel scazut de stres

> 7 puncte: nivel crescut de stres, exista o discrepanta intre solicitari si capacitatile personale, deci se impun masuri de reechilibrare fizica si psihica

CAT SUNTETI DE STRESAT ? (II)

(T.Hindle, 2001)

Adunati cifrele si verificati nivelul stresului dumneavoastra pe baza evaluarii alaturate:

intre 23-46 puncte: dominati foarte bine stresul, dar straduuiti-va sa realizati un echilibru optim intre stresul negativ si cel pozitiv

intre 46-67 puncte aveti un nivel de stres acceptabil, dar anumite aspecte trebuie imbunatatite

intre 68-92 puncte nivelul de stres este foarte ridicat, gasiti metode pentru a-l reduce

A FACE FATǍ STRESULUI (III)

(Johns G., 1998 preluat din A.A. Mc Lean 1979, Work Stres. Reading, MA: Addison-Wesley)

In ce masura fiecare dintre urmatoarele afirmatii vi se potrivesc ? Alegeti una dintre cele 5 optiuni:

Punctare si interpretare:

Alan A. Mc Lean care a elaborat aceasta lista de control, a considerat ca oamenii care fac fata eficient stresului au 5 caracteristici:

se cunosc bine pe ei insisi si-si accepta propriile calitati si defecte

au o varietate de interese in afara serviciului si nu sunt complet ahtiati de munca

prezinta o varitate de reactii la stres, mai degraba decat sa aiba permanent dureri de cap sau sa devina depresivi

ii accepta pe cei care au valori sau stiluri diferite de ale lor

sunt activi si productivi atat la serviciu cat si in afara lui

La itemii 1, 3, 4, 5, 6, 8, 10, 13, 16, 19 raspunsurile se coteaza astfel: foarte adevarat= 1 punct, destul de adevarat= 2 puncte, oarecum adevarat= 3 puncte, nu foarte adevarat= 4 puncte, deloc adevarat= 5 puncte. La itemii 2, 7, 9, 11, 12, 14, 15, 17, 18, 20 se coteaza invers.

Grila de corectura:

Cunoasterea propriei persoane: itemii 4, 9, 13, 18

Interese multiple: itemii 2, 5, 7, 16

Varietate de reactii: itemii 1, 11, 17, 19

Acceptarea altora care au sisteme diferite de valori: itemii 3, 8, 14, 20

Activi si productivi: 6, 10, 12, 15

Se calculeaza punctajele separat penru fiecare caracteristica. Punctajul la fiecare dintre ele variaza intre 5 si 20. 12 puncte sau peste sugereaza probabil ca este util sa dati mai multa atentie domeniului.

Pentru punctajul general se aduna punctajele celor cinci caracteristici. Acesta poate fi cuprins intre 20 si 100. Un punctaj de 60 sau peste poate sugera anumite dificultati in confruntarea cu stresul la una dintre cele 5 dimensiuni prezentate.

SIMPTOME PSIHOLOGICE ALE STRESULUI (IV)

(V. Birkhenbil, 2000)

Alegeti dintre urmatoarele simptome pe cele apar deseori, cu regularitate sau in permanenta, in cazul dumneavoastra:

1. Iritare frecventa
2. Relatii dificile cu cei din jur
3. Comportament excesiv de autoritar sau impuls dominator
4. Schimbare permanenta a centrelor de interes, a hobby-urilor sau a campului de activitate/ locului de munca
5. Atitudini fluctuante in materie de religie sau credinta
6. Pierderea sau diminuarea capacitatii de decizie
7. Pierderea controlului sau autodisciplinei
8. Acte de violenta absurda indreptate asupra unor persoane, animale sau obiecte
9. Depresie sau stari puternic depresive fara motive exterioare
10. Indiferenta fata de munca, de hobby-uri, sau chiar fata de membri familiei, care nu ar trebui sa ne fie indiferenti
11. Apatie
12. Fluctuatii bruste ale dispozitiei, de la euforie la tristete, in decursul catorva ceasuri
13. Sentimenul insingurarii, acela de a fi parasit (chiar in sanul cercului familial, al prietenilor sau colegilor)
14. Impulsul de a se ascunde
15. Sentimentul unui "gol interior"
16. Anxietate, nesiguranta, inhibitii sau nervozitate
17. Senzatia de "plutire", de a "pierde pamantul de sub picioare"
18. Impulsul de retrgere in plan social, intelectual sau afectiv
19. Sentimentul de a fi amenintat, oprimat sau culpabilizat
20. Lipsa de motivatie, dezorientare
21. Sentimentul de a fi asaltat din toate partile, incoltit
22. Sentimentul de "a nu fi la inaltimea situatiei", de a nu putea face fata anumitor persoane"
23. Sentimentul ca situatii care in trecut erau depasite usor, devin acum constrangatoare
24. Incapacitatea de a memora lucruri importante
25. Dificultate de asimilare intelectuala
26. Dificultare de concentrare
27. Tresarire puternica la soneria telefonului sau cand cineva ni se adreseaza pe neasteptate
28. Sentiment de plictiseala permanenta
29. Lipsa de motivatie fata de anumite lucruri pe care am dori totusi sa le facem

Totalizati numarul simptomelor obtinute:

< 3 simptome insemnate: nu sunteti deocamdata afectat de stres

3-6 simptome insemnate: nivel scazut de stres

> 6 simptome insemnate: nivel crescut de stres

SCALA DE EVALUARE A EVENIMENTELOR DE VIATA (V)

(T. Holmes, R. Rahe, 1967, F. J. Landy, 1987)

EVENIMENTUL DE VIATA VALOAREA MEDIE

1. Decesul sotului/ sotiei 100

2. Divortul 73

3. Separarea conjugala (despartire de sot/ sotie) 65

4. Pedeapsa cu inchisoarea 63

5. Decesul unui membru al familiei 63

6. Boala sau accident personal grav 53

7. Casatorie 50

8. Desfacerea contractului de munca (concediere) 47

9. Reluarea vietii comune (impacarea cu sotul/ sotia) 45

10. Pensionare 45

11. Boala grava a unui membru al familiei 44

12. Sarcina 40

13. Dificultati de ordin sexual 39

14. Aparitia unui nou membru in familie 39

15. Promovare profesionala 39

16. Schimbare financiara importanta in veniturile familiei (in bine/ rau) 38

17. Decesul unui prieten intim 37

18. Schimbarea profesiei/ locului de munca 36

19. Conflicte conjugale repetate 35

20. Ipotecare (sau cumparerea unei locuinte)/

pierderea unei sume foarte mari de bani 31

21. Sechestrarea unui bun ipotecat sau dat ca ca gaj/

imprumutarea unei sume foarte mari de bani 30

22. Schimbare semnificativa de responsabilitati

profesionale la locul de munca 29

23. Plecarea unui copil de acasa 29

24. Dificultati cu familia sotului/ sotiei 29

25. Suprasolicitare personala 28

26. Debutul/ incetarea activitatii profesionale a sotului/ sotiei 26

27. Inceput sau final de ciclu de scolarizare a copiilor 25

28. Schimbare in obiceiurile personale (renuntarea la fumat) 24

29. Dificultati, diferende cu seful 23

30. Schimbari de orar sau de conditii de munca 20

31. Schimbarea de domiciliu 20

32. Schimbarea scolii 20

33. Schimbari in petrecerea timpului liber (noi activitati) 19

34. Modificari in activitatile sociale 18

35. Imprumutarea unei sume medii de bani/

contractarea unei achizitii pe credit (televizor, automobil) 17

36. Schimbarea deprinderilor legate de somn 16

37. Schimbarea numarului de participanti la reuniunile de familie/

vizite prelungite ale rudelor 15

38. Schimbare importanta in regimul alimentar (post, ingrasare) 15

39. Vacantele, concediul 13

40. Craciunul, sarbatorile de iarna 12

41. Mici incalcari ale legii (penalizari in circulatie) 11

I se cere subiectului sa insemneze evenimentele traite in cursul celor 12 luni si sa adune valorile corespunzatoare acestora. Se obtin urmatoarele rezultate:

1. criza usoara de viata:150-199 puncte

2. criza moderata de viata: 200-299 puncte

3. criza de viata majora: > 300 puncte

Sub 150 de puncte: nu apar afectari ale sanatatii dumneavoastra provocate de stres.Intre 150-300 puncte stresul este prezent, starea dumneavoastra de sanatate poate fi afectata si se impune sa luati masuri.

TEMA 5. Ce tip de reactivitate la stres aveti? Rezolvati urmatorul chestionar si conetati rezultatele. Corelati rezultatele obtinute cu cele de la tema anterioara la care v-ati identificat nivelul de stres.

REACTIVITATE LA STRES: TIP A SAU TIP B

(V. Birkhenbil, 2000)

Alegeti din enunturile urmatoare pe cele care vi se potrivesc:

B Imi rezolv lucrarile cu calm si cu grija.

A Lucrez rapid.

B Nu ma grabesc dar nu sunt nici lent.

A Nu pot lucra incet, sunt prea incarcat cu energie si am prea mult temperament.

B Din cand in cand fac o mica pauza, fara a ma simti indata vinovat.

A Ma simt iritat cand sunt nevoit sa intrerup o activitate placuta. De aceea pauzele mele sunt neregulate. Renunt si la o masa cand sunt absorbit de o lucrare.

B Fac mereu lucrurile pe rand. Ori de cate ori sunt nevoit sa fac mai multe lucruri deodata ma enervez.

A Pot sa fac mai multe lucruri deodata fara nici o dificultate.

B Pentru mine a sta la soare, a ma plimba, a visa cu ochii dechisi, a asculta muzica sunt tot atatea hobby-uri sau distractii.

A Hobby-urile sau distractiile sunt acele activitati excitante, fascinante care solicita o participare mentala si fizica cum ar fi scufundarile, alpinismul, sportul de competitie, cantatul la un instrument, etc

B Pentru mine linistea interioara, sentimentul de pace, un moment de reculegere, faptul de fi impacat cu sine, sunt mai importante decat cariera, puterea sau averea.

A Nu o sa-mi gasesc linistea pana ce nu fac avere. Atunci am sa mi-o pot oferi.

B Sunt oarecum indiferent la parerea celorlalti depre mine atata vreme cat imi indeplinesc munca cu acuratete si responsabilitate, precum si indatoririle de parinte, copil sau sot.

A Succesul nu poate fi considerat ca atare pana ce nu-mi recunosc si ceilalti competenta si performantele. Nu trebuie sa fie neaparat elogii, un semn aprobator e suficient.

B Imi trebuie un timp ca sa prelucrez o informatie noua, insa ea mi se fixeaza definitiv in minte.

A Inteleg extrem de repede.

B Sunt de parere ca viata trebuie luata asa cum e, si sa trecem pe cat ne e cu putinta peste toate obstacolele.

A Ma alatur intru totul afirmatiei lui Sartre: "omul este ceea ce face singur din el", trebuie sa-ti iei viata in mana altminteri pierzi prea multe trenuri.

B N-ai cum sa influentezi destinul, fiecare dintre noi trebuie sa indure insuccesele sau loviturile soartei.

A Destinul este ceea ce EU fac cu viata mea, cum imi folosesc, cum imi dezvolt talentele si capacitatile pe care mi le-a daruti soarta.

B Nu ma deranjeaza cand sunt atacat eu sau opiniile mele. Important e ca stiu ce vreau si de ce.

A Daca sunt atacat eu personal sau opiniile mele mai intai incerc sa-l lamuresc pe celalalt. Mai ridic cateodata si vocea cand ma simt atins sau ma infierbant.

B Unii spun despre mine ca sunt prea putin agresiv.

A Se intampla ca dinamismul meu obisnuit sa para agresiv anumitor persoane.

B Nu ii intrerup pe ceilalti deloc sau foarte rar. Nu trebuie sa aud mai intai ce au de spus ?, nemaivorbind ca imi mai ramane si timp de reflectie.

A Indata ce am inteles intentia celuilalt, il intrerup; nu-i firesc sa economisim amandoi cuvinte de prisos, timp si energie ?

B Cand voi putea spune: "am avut o viata placuta, linistita si armonioasa" ma voi declara multumit.

A Cand voi putea spune: "am ales partea buna din orice situatie, mi-am investit talentele si capacitatile cat am putut mai bine si mi-am atins in mare masura telurile propuse", ma voi simti multumit.

Adunati enunturile de tip A si de tip B. Ele corespund celor doua tipuri

comportamentale: comportamentul de tip A si comportamentulde tip B. Dupa cum se stie comportamtnul de tip A este asociat cu niveluri crescute de stres si este predispus la sindroame de suprasolicitare, epuizare nervoasa si boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala, infarct de miocard, cardiopatie ischemica).