| CATEGORII DOCUMENTE |
| Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Cele 1000 de ore pana la nivelul de expert - educatie practica -
Studii recente facute la Universitatea Harvard au demonstrat ca pentru a dobandi abilitati la nivel de expert intr-un anumit domeniu ai nevoie de aproximativ 1000 de ore de practica. Aceasta informatie are avantajul ca ofera o dimensiune masurabila notiunii de expert. Dupa cum stii deja, lucrurile care iti plac si care te atrag sunt si cele in care ai cele mai mari sanse sa devii expert in timp scurt. Dincolo de alegerea domeniului, care este o problema de inspiratie, autodescoperire si sansa, felul in care te disciplinezi pentru a atinge nivelul de expertiza dorit este esenta succesului tau viitor.
1000 de ore pot parea multe sau putine Daca faci 6 ore de practica pe zi, poti atinge nivelul de expertiza in aproximativ 8 luni. Daca practici o ora pe zi, poti atinge acelasi nivel in 4 ani. Acestea sunt estimari grosiere, pentru ca un calcul va depinde mereu de domeniul ales si de timpul alocat. Daca esti jucator profesionist de sah, poti studia si 10 ore pe zi. Daca esti amator, poate ca ai timp numai doua ore pe saptamana
Cele 4 stadii ale dobandirii expertizei Orice proces de invatare presupune parcurgerea unor etape firesti: Prima etapa se refera la momentul primei descoperiri a domeniului. Se mai numeste stadiul incompetentei inonstiente. Nu numai ca nu stii sa faci un anumit lucru, dar nici nu stii despre acel lucru (nu stii ca nu stii). Spre exemplu - in cazul in care nu ai condus masina niciodata, probabil nu stii cum este sa stai la volan si sa conduci. Asadar, incepi sa inveti. Foarte curand iti dai seama de limitarile pe care le ai. In timpul lectiilor de sofat inveti pe rand sa manevrezi volanul, sa schimbi vitezele, sa te asiguri. Condusul masinii iti solicita toata atentia, nu esti competent in ceea ce faci, dar inveti. Te straduiesti sa executi cat mai bine cele cateva manevre pe care le stii deja si iti dai seama ca nu esti inca destul de bun(a) in ceea ce faci. Esti in stadiul incompetentei constiente. Incet incet realizezi ca ai evoluat si astfel treci in stadiul competentei constiente. Acum poti conduce masina si iti poti coordona miscarile, dar asta iti solicita intreaga concentrare. Ai invatat sa conduci, dar nu esti inca un as al volanului. In sfarsit, in final intervine competenta inconstienta. Stii sa conduci si toate acele secvente de comportament pe care le-ai invatat cu dificultate la inceput se armonizeaza intr-un tot unitar. Acum poti asculta radioul sau poti purta o conversatie cu ceilalti pasageri in acelasi timp cu condusul masinii. Mintea ta constienta a fixat obiectivul (destinatia), si lasa in seama automatismelor formate sa il duca la indeplinire. Astfel, atentia iti este eliberata pentru alte activitati. Cele 4 etape sunt frumos reprezentate in urmatorul proverb chinezesc: Cine nu stie, si nu stie ca nu stie, e adormit, trezeste-l. Cine nu stie, si stie ca nu stie, e invatacel, ajuta-l. Cine stie, si stie ca stie, e invatat, insoteste-l. Cine stie, si nu stie ca stie, e intelept, urmeaza-l.
Drumul celor 1000 de ore O distinctie importanta pentru a intelege ce inseamna 1000 de ore de practica este aceea intre experienta si practica. Simplu spus, experienta este timpul petrecut desfasurand activitate in domeniul respectiv. Practica este eforul de a-ti dezvolta abilitatea de-a lungul unui interval de timp. Aceasta implica ideea de training, coaching si (auto)evaluare a performantelor obtinute. De exemplu, in cazul unui violonist, experienta presupune o indemanare buna obtinuta prin repetare. Nivelul de competenta este tipic unui violonist amator. Practica presupune in plus, in cazul violonistilor profesionisti, antrenamentul mental - repetarea mentala a performantei. De asemenea, ei primesc in mod repetat indicatii de la maestrii cu care se pregatesc. In plus, practica mai implica si dezvoltarea cunostintelor in domeniu. Acest fapt dezvolta mult flexibilitatea violonistului, care va performa la nivel maxim indiferent de acustica salii sau tipul de public (intrucat va sti sa se adapteze lor). In esenta, spre deosebire de experienta, practica este insotita de o permanenta imbunatatire a performantei, data de reflectarea asupra propriei experiente. Acest fapt presupune un efort suplimentar. De aceea, exista foarte multi amatori cu experienta si foarte putini profesionisti cu performante la nivel de expert.
Si acum imagineaza-ti Te afli la capatul a 1000 de ore in care ai muncit sustinut pentru a iti consolida cunostintele si ai invatat diverse situatii concrete, specifice. Toate acestea, intr-un ritm sustinut, cu multa vointa si disciplina. Ai intampinat si bariere, insa pe ansamblu ai invatat foarte multe si ai acumulat o experienta care te face sa te simti bine in pielea ta. Ai primit multe feedback-uri (sau suturi in fund) de la colegi, prieteni si alti experti. Acum, la capatul celor 1000 de ore e momentul sa evaluezi si sa iti celebrezi succesul. Tu decizi in ce ritm vrei sa continui cele 1000 de ore au trecut! Acum, sa aruncam o privire la modalitatea concreta prin care expertii in devenire isi monitorizeaza progresul. Iata cum poti urmari pas cu pas acumularea celor 1000 de ore. Creaza in Excel un tabel cu 1000 de celule in care sa numerotezi cele 1000 de ore iar pe coloane aseaza zilele/saptamanile reprezentand durata estimata in care ai putea sa le acumulezi. Stabileste durata pe baza a ceea ce stii deja despre domeniul ales si despre capacitatea ta de a acumula orele de practica. Stabileste niste intervale de evaluare pentru a te asigura ca te afli 'in grafic' (de exemplu, din 3 in 3 luni). Astfel, te vei putea monitoriza pe drumul tau catre dobandirea expertizei de care ai nevoie. Atentie: Numai tu poti sa decizi daca la capatul celor 1000 de ore esti intradevar expert(a) sau nu. Poti face acest lucru pe baza practicii acumulate! Trainerul si autorul englez Joseph O'Connor, spune ca pentru orice abilitate de sine statatoare este nevoie de aproximativ 1000 de ore pentru a atinge stadiul competentei constiente. De aici incolo, drumul continua, desigur. Tot el afirma ca stadiul competentei inconstiente este atins la capatul a 5000 de ore de studiu si practica. Asta nu inseamna ca ajungi expert numai daca parcurgi 5000 de ore ci ca ai nevoie de ceva mai mult de 1000 de ore pentru a te putea descurca 'cu ochii inchisi' in orice situatie. Exista insa si 'scurtaturi': participarea la traininguri de specialitate, de exemplu, poate grabi acumularea de expertiza in domeniu. Accelerarea invatarii prin coaching si mentoring este un alt exemplu bun in acest sens. Ramane sa stabilesti exact ce mai ai de facut dupa ce ai parcurs cele 1000 de ore de practica Pentru mai multe informatii despre puterea expertului si care este legatura dintre aceasta si imaginea ta publica, inscrie-te la cursul electronic BRANDING PERSONAL (Lectiile 7, 8 si 9 trateaza in detaliu acest subiect.)
Inner Coaching
Coachingul este procesul prin care primesti asistenta de la un bun comunicator (un coach) pentru a constientiza mai bine ceea ce ti se intampla si pentru a stabili in mod eficient obiective. Ca activitate (meserie), coachingul s-a dezvoltat pornind de la metodele de interventie ale antrenorilor sportivi. O borna importanta a fost aparitia lucrarilor lui Timothy Gallwey - Inner Game (jocul interior). Conceptul a fost preluat si in NLP (Programarea Neuro-Lingvistica) pentru a imbogati managementul personal al succesului. Conceptul apartine trainerilor britanici Ian Mc'Dermott si Wendy Jago. Inner coaching inseamna: Cum sa comunici eficient cu tine insuti ('inner' inseamna interior) pentru a te asigura ca intelegi ce ti se intampla si pentru a monitoriza atingerea telurilor tale inalte. Teza de la care pleaca Inner coachingul este ca toate resursele de care ai nevoie se gasesc in interiorul tau sau le poti obtine. O buna comunicare cu propriile resurse interioare este cheia pentru succes prin inner coaching.
Primii pasi Cheia pentru a avea acces la resursele tale cele mai profunde este sa gasesti starea de deschidere mentala. 'Deschidere' este un fel de a spune, intrucat atentia este orientata catre interior, in zona profunda a resurselor tale. Iata cateva dintre caracteristicile acestei stari:
Pentru a accesa aceasta stare aloca un timp de aproximativ 20 de minute in care sa nu fii deranjat din exterior. Poti sa inchizi ochii, daca acest lucru se intimpla natural. Pe masura ce repeti accesarea acestei stari vei constata ca ea survine tot mai usor. Daca ai o preocupare (blocaj) cu care vrei sa lucrezi, atunci permite-i acesteia sa apara in constiinta ta, fara a o forta. Pur si simplu lasa obiectivul pentru care lucrezi sa EXISTE in constiinta ta. La finalul acestei perioade de relaxare vei deveni probabil constient de un anumit gand, idee sau intrebare care iti va deschide noi perspective. Studii efectuate in randul liderilor de succes arata ca acestia alterneaza perioadele de implicare maxima in activitate cu perioade de relaxare si reconectare cu viziunea. Aceasta reconectare alimenteaza motivarea si stima de sine. Implicarea prea mare in activitate, fara a face 'pasul inapoi' pentru a castiga perspectiva duce la 'incremenirea in proces'. In limbaj popular inseamna a 'nu vedea padurea din cauza copacilor'. Starea de deschidere mentala este o minunata achizitie si pentru eliminarea stressului. Iti recomand ca in situatii de incordare sa incerci oricare trei din cele 5 caracteristici descrise mai sus pentru 2 minute. Efectele se vor vedea imediat. Ai 120 de secunde pentru sanatatea ta?
Intentia paradoxala - logoterapie - deblocare mentala -
Viktor Frankl, creatorul noii abordari psihoterapeutice numita logoterapie, descrie in cartea sa 'Man's Search for Meaning' o tehnica eleganta de deblocare mentala, care poate fi aplicata cu succes in dezvoltarea personala. Intentia paradoxala se bazeaza pe doua fenomene: 1. Frica resimtita inainte de producerea unui posibil eveniment nedorit 'produce' exact evenimentul de care persoana se teme. De exemplu, persoana care se teme ca atunci cand va pasi pe scena va rosi la vederea publicului, si care isi mareste astfel sansele de a rosi in conditiile respective. Zicala romaneasca 'De ce te temi de aia nu scapi' isi gaseste astfel o expresie stiintifica, ce poarta in logoterapie numele de anxietate anticipata. 2. Printr-un mecanism psihodinamic asemanator, asa cum frica aduce cu sine producerea evenimentului nedorit, fortarea unei intentii face realizarea acestei intentii imposibila. Un bun exemplu este situatia in care un barbat vrea cu tot dinadinsul sa isi demonstreze performanta sexuala. Cu cat se straduieste mai mult, cu atat are mai putine sanse de reusita. Mecanismul se numeste hiperintentie.
Concret, intentia paradoxala inseamna sa intentionezi, fie si pentru un moment, sa realizezi exact lucrul de care te temi. In esenta, este vorba despre o schimbare de atitudine, in care frica este inlocuita de o dorinta paradoxala. 'Prin aceasta metoda vantul este indepartat din panzele anxietatii.' --- Viktor Frankl Intentia paradoxala utilizeaza capacitatea de auto-detasare a omului, care se regaseste popular si in asa zisul 'simt al umorului'. Persoana se detaseaza (dizasociaza) de propriile sale temeri, fiind capabila sa rada de ea insasi. Pentru ca metoda este in esenta foarte simpla, mai multe detalii despre felul in care poate fi aplicata rezulta din cazuri concrete: 1. Un medic se temea de propria lui transpiratie: De fiecare data cand anticipa ca urmeaza sa transpire, aceasta anxietate anticipata era suficienta pentru a provoca un val de transpiratie excesiva. El a fost sfatuit ca atunci cand se astepta ca urmeaza sa transpire, sa le arate in mod deliberat celor din jur cat de mult este capabil sa transpire. Concret, de fiecare data cand intalnea pe cineva care ii declansa anxietatea anticipata, el isi spunea: 'Data trecuta am transpirat numai un sfert de litru Acum voi transpira de 3 ori mai mult.' Aceasta abordare a fost suficienta pentru a rezolva intr-o saptamana o problema care dura de patru ani. 2. Un contabil suferea de o asa numita 'crampa a scrisului': El nu mai putea sa scrie aproape nimic si prin urmare era in pericol sa isi piarda serviciul. In loc sa scrie cat de frumos si citet posibil, el a fost sfatuit sa scrie cat mai mizerabil cu putinta. I s-a sugerat sa isi spuna: 'Acum le voi arata celor din jur cat de bine ma pricep sa mazgalesc'. Constatarea lui imediata a fost ca nu este capabil sa mazgaleasca hartiile, in schimb putea sa scrie din nou frumos si citet. Crampa i-a disparut in 48 de ore. Am aplicat si eu un procedeu similar cu un prieten care amana sa isi scrie o scrisoare de intentie desi imi spunea de cateva luni ca vrea sa isi caute un nou loc de munca. I-am sugerat sa realizeze cea mai rea scrisoare de intentie pe care o poate scrie. I-am spus sa isi propuna sa produca o scrisoare de intentie total neconvingatoare si agramata. Urma sa isi spuna: 'Acum voi scrie cea mai neperformanta si neconvingatoare scrisoare de intentie de care sunt in stare.' Peste doua zile am vorbit la telefon si mi-a spus ca nu a putut sa scrie 'cea mai rea scrisoare de intentie'. In schimb, scrisese doua scrisori de intentie diferite, pentru doua tipuri de locuri de munca de care era interesat. 3. Intentia paradoxala poate fi aplicata si pentru 'celebra' insomnie: Frica de insomnie poate duce la hiperintentia de a adormi, care aduce cu sine tocmai incapacitatea persoanei de a adormi. Intentia paradoxala inseamna in acest caz sa iti propui sa ramai treaz(a) cat mai mult timp posibil. Cu alte cuvinte: - Anxietatea anticipata ca nu poti adormi duce la hiperintentia de a adormi. - Aceasta hiperintentie este inlocuita de intentia paradoxala de a ramane treaz, care in timp relativ scurt este urmata de somn. Aceasta tehnica eleganta nu este un panaceu. Este un instrument util pentru eliberarea de unele comportamente nedorite, in special cele bazate pe anxietatea anticipata.
Antrenamentul mental de 15 minute - vitalitate. energie. entuziasm -
Antrenamentul mental de 15 minute pe care ti-l propun inseamna vitalitate si o perspectiva proaspata asupra vietii tale. Conceptele din acest tip de antrenament se bazeaza pe lucrul cu simturile si pe strategiile de succes ale specialistilor in optimizare umana (in special Tony Robbins si Brian Tracy). Inainte de a citi mai departe, vreau sa te rog sa TE GANDESTI FOARTE BINE daca ai 15 minute pentru tine in fiecare zi. Nu e o intrebare usoara! 15 minute poate sa insemne foarte putin, insa daca nu le faci loc in programul tau, atunci inseamna la fel de mult ca doua ore sau o jumatate de zi. Iti recomand sa folosesti acest program dimineata, cand te trezesti. Vei descoperi de ce pe parcursul acestui articol!
Despre ce este vorba: Viata emotionala este un rezultat al felului in care ne structuram mental realitatile percepute din mediul inconjurator. Simplu spus, felul in care creezi imagini in mintea ta, felul in care iti formulezi dialogul interior, felul in care te misti au impact asupra felului in care te simti. Antrenamentul mental de 15 minute este o actiune masiva pozitiva. Pe toate cele trei canale senzoriale principale (vizual, auditiv si kinestezic) transmiti simultan mesajele care iti dau vitalitate si te pun pe directia aleasa de tine. Iata cum:
In primul rand:
Misca-te 
Miscarea este o componenta esentiala
pentru schimbarea starii in care te gasesti. Fa un mic experiment - ridica-te de pe scaun si fa cativa pasi ca
si cum ai fi extrem de hotarat sa depasesti obstacolele care iti stau in cale.
Dupa ce exersezi acest mers de cateva ori, schimba-l si fa cativa pasi ca si
cand ai fi obosit, stressat si dezamagit. Observa-te! Mersul tau e la fel in
cele doua situatii? E diferit? Pozitia spatelui e la fel sau diferita? Dar viteza
de miscare? 
Atunci cand fac acest exercitiu in
seminarii este uimitor cata energie se degaja in grup tocmai pentru ca miscarea
este un atribut atat de important in modificarea starii in care te gasesti. Pe termen lung, miscarea este si un atribut esential al
longevitatii. Studii facute in
In al treilea rand: Vizualizeaza Rar mi-a fost dat sa vad o tehnica pentru atingerea obiectivelor mai des folosita decat vizualizarea. Aceasta pare sa fie cheia de bolta a tuturor celor care isi duc la bun sfarsit intentiile si isi indeplinesc dorintele. Concret, vizualizarea inseamna sa iti imaginezi REZULTATUL FINIT al dorintei tale. Nu te impiedica de notiuni tehnice de genul 'ce inseamna sa vizualizezi?' sau 'eu nu pot sa vizualizez', etc. Cu totii vizualizam mereu chiar daca nu suntem constienti de acest fapt. Imagineaza-ti cum va fi cand deja ai atins obiectivul tau, cand ai obtinut ce ti-ai propus. Cum te vei simti, cum vei savura succesul, cine va mai fi acolo pentru a se bucura impreuna cu tine, ce vei face, cum vei sarbatori !!! Traieste experienta succesului chiar inainte ca acesta sa aiba loc. In felul acesta macar iti rezervi un loc in primul rand la spectacolul propriei tale vieti. In acest mod te conditionezi mental pentru succes. Creezi un loc catre care actiunile tale sa fie atrase. In timp ce continui sa mergi sau sa alergi, vizualizeaza pe rand ce anume iti doresti de la viata ta in general, peste un an sau mai multi, sau ce iti doresti sa se intample in aceasta saptamana, astazi, in urmatoarele ore, etc. Creaza imaginea mentala a succesului unei intalniri de afaceri, terminarea unui proiect, intalnirea cu cineva drag, terminarea antrenamentului la sala etc. Orice ti-ai propus sa faci poate fi transpus in imaginatia ta! Continua acest proces de vizualizare pentru cateva minute, fara sa te opresti din mers. Apoi, cand simti ca esti pregatit, treci la pasul urmator.
In al patrulea rand: Foloseste afirmatiile Dialogul interior este unul dintre cele mai puternice instrumente de programare mentala. Constient sau inconstient, in mintea fiecaruia se aud cuvinte sau fraze ale parintilor, bunicilor sau altor persoane importante din anturaj. Aceste cuvinte au acelasi ton, acelasi volum si ritm ca atunci cand au fost auzite initial. Desigur, in dialogul interior avem si propriile noastre cuvinte. Din pacate multe stari emorionale neproductive (renuntare, dezamagire, etc.) au atasate de ele mesaje interne de tipul 'nu sunt in stare', 'nu merit', 'de ce trebuia sa mi se intample tocmai mie', etc. Si mai rau este ca aceste mesaje ruleaza inconstient (nu le auzim) si in consecinta isi produc efectele in mod subtil si pervers. Afirmatiile sunt o forma puternica de conditionare tocmai pentru ca inlocuiesc aceste mesaje cu altele pozitive si potentatoare. Poti folosi orice propozitie care iti confera energie, stima de sine, vitalitate, etc. Doua dintre cele mai simple si eficiente afirmatii pe care le poti utiliza sunt: 'Imi place de mine' si 'Sunt responsabil(a)'. Foloseste afirmatiile in timp ce mergi! De remarcat ca afirmatiile simple ca cele de mai sus pot fi suprapuse pe respiratia in patru timpi (la expiratie). Pe masura ce repeti poti varia tonul si volumul cu care afirmi. Este important sa afirmi cu voce tare (in masura in care este posibil). Repeta afirmatiile in ritmul mersului, iar si iar, pentru a te conditiona pentru succes. La finalul celor 15 minute ale antrenamentului mental, sunt convins ca te vei simti excelent. Este o stare care foarte repede devine obisnuinta si eu cred ca este un timp folosit cu mare intelepciune. Un mod extraordinar de a incepe o noua zi!
Deschiderea si inchiderea antrenamentului mental Emotia urmeaza atentia! Acest principiu simplu este de fapt cea mai importanta informatie din articolul pe care il ai in fata ta acum. daca iti focalizezi atentia, constient sau inconstient, pe ceea ce nu iti doresti, atunci creierul tau va cauta raspunsuri si justificari pentru ceea ce nu functioneaza. Cand te concentrezi la ceea ce iti doresti, creierul tau incepe sa construiasca imagini si generezi in corpul tau senzatii in armonie cu scopul tau. Chintesenta acestui principiu este cuprinsa in titlul cartii lui John Gray: 'Cum sa obtii ceea ce vrei si sa vrei ceea ce ai' (Ai citit cartea asta? Merita!) Iti sugerez sa incepi cu a doua parte a acestei fraze: fii recunoscator pentru ceea ce ai deja. Toate realizarile noastre au fost candva vise - creatii ale imaginatiei noastre. Cand esti multumit cu ceea ce ai este dificil sa mai fii nemultumit sau dezamagit. Fa-ti un scop din aceasta recunostinta fata de tine, fata de ceilalti, fata de lucrurile cu adevarat importante din viata ta. Este un principiu atat de important incat merita a fi aplicat din momentul in care te trezesti dimineata. Cum ar fi sa iti incepi ziua fiind pur si simplu recunoscator pentru o noua zi care incepe? Pentru felul in care corpul tau te slujeste, pentru prietenii pe care ii ai, pentru familia ta, etc. In concluzie, incepe antrenamentul mental cu aceasta atitudine, de multumire si recunostinta pentru ceea ce ai deja. Apoi, pe parcursul antrenamentului mental, pe masura ce vizualizezi ceea ce iti doresti, aplici exact acelasi principiu pentru a te aseza pe pista rapida catre indeplinirea scopurilor tale. Tine minte: recunostinta este fundatia pe care construiesti antrenamentul mental. Este capacitatea ta de a vedea jumatatea plina a paharului si in acelasi timp o masura a sanatatii psihologice.
Precizare finala Odata ce ai inteles principiile antrenamentului mental, poti sa variezi si sa suprapui elementele sale. Dupa ce petreci cateva minute fiind recunoscator pentru ceea ce ai, iti recomand sa incepi cu miscarea intotdeauna. Apoi, poate preferi sa folosesti afirmatiile, dupa care sa treci prin etapa de vizualizare. Pe toata durata celor 15 minute poti asculta o muzica potrivita cu ceea ce faci. Iar apoi, daca energia din corpul tau iti solicita acest lucru, poti continua pentru mai mult timp. Alegerea iti apartine! Fa toate aceste lucruri timp de trei saptamani pentru a construi un obicei in viata ta. Un obicei extraordinar de bun!
5 tehnici de credibilizare - persuasiune. influenta -
Credibilitatea este elementul cheie al influentarii. Fara credibilitate, produsele nu s-ar vinde, casatoriile s-ar face numai cu contract prenuptial, iar prietenia ar fi un termen desuet. A fi credibil inseamna a-i transmite celuilalt ideea ca se poate baza pe ceea ce spui si ca vei avea un comportament predictibil. Cu toate acestea, multi oameni cu bune intentii nu sunt credibili. La limita se ajunge la situatii de genul celei descrise de un profesor de-al meu din facultate: 'Sunt pline puscariile de oameni cu bune intentii.' Credibilitatea este de fapt un proces in derulare, nu un lucru. Esti credibil atunci cand construiesti mereu in ochii celorlalti imaginea unei persoane pe care ei se pot baza.
In al treilea rand, fii cat mai precis! Precizia construieste incredere. Fara precizie in ceea ce spui, lasi impresia ca se mai poate negocia, se mai poate discuta, se mai poate trage de timp, etc. O reclama destul de recenta la un detergent arata ca prin utilizarea lui poti sa scapi de 99,99% dintre pete. Chiar crezi ca s-au facut studii care au ajuns la acest rezultat? Eu nu cred! Cu cat esti mai precis in ceea ce spui cu atat vei fi mai credibil, in special cand vorbim despre cifre sau timp. Cand dau pauze in seminariile pe care le sustin, am observat ca este mult mai practic sa le spun ca ii astept in sala la 11.07, de exemplu, decat sa le spun: ne revedem aici peste un sfert de ora. Mai mult, se pare ca preturile care se finalizeaza cu ultima cifra impara sunt mai convingatoare decat cele cu ultima cifra para dar acest fapt face obiectul unui alt articol despre marketingul neurolingvistic
In al patrulea rand,
foloseste marturii. Este foarte usor sa convingi pe cineva daca ii aduci la cunostinta
ca produsele tale sunt apreciate si de alti oameni. Este motivul pentru care celebritatile apar in reclame, motivul
pentru care altcineva scrie la rubrica 'Cuvant inainte' la o carte
lansata pe piata si poate chiar motivul pentru care emisiunile lacrimogene de
la TV au atatia fani. Marturiile functioneaza! Multi specialisti in psihologia
succesului au constatat acest lucru Autorii de renume din
In al cincilea rand, fii congruent! A fi congruent inseamna a accepta senin oricare din cele doua rezultate asteptate: acceptare sau refuz. Pentru credibilizare, acest lucru are efect mai ales cand il instiintezi pe celalalt de aceasta situatie. Foarte multi vanzatori pierd vanzarile pe ultima suta de metri pentru ca ceva din comportament le tradeaza nervozitatea. Poate fi nervozitatea ca ar putea pierde comisionul, nervozitatea ca potentialul client nu se hotaraste mai repede, etc. Un mod de a exprima congruenta in aceasta betapa poate suna cam asa: 'Decizia va apartine. Pentru mine este bine si daca semnati si daca mai asteptati. Este important sa faceti cea mai buna alegere.' Cand faceti prezentari in public nu insista pe un subiect mai mult decat ti-ai propus. Este mai bine sa revii cu explicatii facand legatura cu un alt concept pe care il descrii mai tarziu. In final, poate cel mai important lucru dintre toate, fii atent cum transmiti credibilitate prin comportamentul tau. Intotdeauna este loc de mai bine in acest domeniu, pentru toata lumea! Daca vrei sa devii foarte credibil, spune ce vei face si fa ceea ce ai spus. Daca s-a intamplat contrariul, recunoaste imediat si recupereaza decalajul cu atentie. Nu e un lucru usor, dar merita!
Transferul invatarii - interviu luat de
Andy Szekely lui Roger Greenaway,
A. How did you become interested in the transfer of training? R. One of the first training programmes I worked on was designed to reduce offending behaviour so we were disappointed to find that our programme produced the opposite effect for some participants! Their frustrations on their return to their inner city environment had erupted into violent behaviour for which they got into trouble with the police. In the longer term their behaviour did improve. The outdoor training programme had opened their eyes to a different world of possibilities and the follow-up support eventually helped them to work through their frustrations in more productive ways. A. What did you learn from this? R. I noticed that the same pattern happens in many training programmes. Training can give people the will and the skill to change, but may also need plenty of support to get through a period of frustration after the programme. I later learned that this phenomenon is referred to as a W-curve and that it is normal for people to experience frustration and disappointment following a training programme. Participants need to be warned in advance and supported through this period. A. What can trainers do to ensure the transfer of training? R. The key strategy is to enlist the support of others so that neither the trainer nor the trainees are working alone. The sponsor of the training programme, the managers of those being trained and the colleagues of those being trained all have a part to play. All have a 'stake' in the success of the training, so it makes sense to enlist the support of these 'stakeholders' before, during and after the training event. I have just summarised what Broad and Newstrom say in their book 'The Transfer of Training'. A. Then who is responsible for the transfer of training? R. The participant is ultimately responsible for their own behaviour, but a partnership approach to transfer means that the participant is less isolated and better supported. Simon Priest has conducted a study which suggests that self-facilitated transfer (using certain reviewing techniques) is more successful than strategies such as team meetings and refresher training. So it seems that the more the initiative and the responsibility comes from the participant, the more successful transfer will be. A. What are the main barriers to transfer and how can they be overcome? R. Resistance to change can take many forms in organisations. Sometimes individuals prefer to play safe and stay with tried and trusted approaches even if they know there are better ways of doing things. Peer pressure can be so strong that it is worth investing effort in ensuring that peer pressure is a positive force. Participants returning to work will often blame their immediate boss as the greatest barrier to transfer - so it is crucial to have the boss's support. This means ensuring that the boss is involved in decisions about training and is seen by participants to show support as well as giving support on their return and while practising their new skills. A. Is transfer an exact science? R. No. For some kinds of transfer it is worth having clear and detailed plans. But the more advanced the training, the greater the uncertainty - especially when jobs are non-routine and require judgement and flexibility. The word 'transfer' fits well with training for routine tasks, but wherever work is non-routine, the process is more accurately referred to as 'translating' or even 'transforming' what was learned on the training programme. A. What are the most useful models that can assist transfer? R. 'Transfer' is really the continuation of learning back in the workplace (or in the community). How many models of learning are there? These can all be models of transfer too. I think it is good to have at least one logical model through which you can track the process of 'transfer' through its various stages. Marguerite Foxon's article on 'a process approach to the transfer of training' describes five stages starting with the intention to transfer. But transfer is not always a logical step-by-step process, so it also makes sense to include a transfer model that encourages step-jump change. Robert Haskell's review of 100 years of research into the transfer of learning emphasises the value of creativity in transfer. He writes that 'poets are the masters of transfer'. I don't think this applies to routine tasks, but it does emphasise how he sees transfer as a creative process rather than as a copying process. A. Do people transfer what they learn from your own training? Do you apply these principles to your own training? R. I have plenty of evidence that people do use what they learn in my training sessions in their own work. And I am even happier when I learn that people are being innovative in how they apply what they learn. I don't hear stories of frustration (as in the story I mentioned at the beginning) but I do hear of many people making 'quick wins' when first trying out new approaches to reviewing. Many people who attend my events are already in the habit of 'self-facilitating'. These days I rarely encounter people who are stuck in their ways and resistant to change. Most people sign up because they are seeking change and new ideas. A. What are your favourite tips for transfer? R. Just get people enthused about learning and change - the process is fun and the rewards are high. There may be less scope for creativity in subjects like safety training, but even when people need to follow procedures, they should still be curious about finding ways of improving safety. 'Transfer' is really just another name for learning - carrying on learning where the training pogramme stops.
'O echipa poate cu usurinta sa reintre in modul normal de lucru dupa ce a ajuns din nou la serviciu' - Roger Greenaway pentru Capital -
Capital: Cum se face evaluarea rezultatelor unui program de team building? Roger Greenaway: Exista o serie de instrumente standard de evaluare a muncii in echipa care pot fi folosite atat inainte, cat si dupa instruire, la anumite intervale de timp. Aceste rezultate pot fi comparate cu grupurile de control (care nu efectueaza instruirea) si cu rezultatele etalon provenite din asemenea tipuri de teste. Exercitiile follow-up ar trebui sa includa evaluarea eficacitatii programului propriu-zis. Fiecare criteriu standard de evaluare trebuie suplimentat printr-o abordare specifica. Aceasta ar contine atat evaluarea obiectivelor specifice propuse de catre echipa, cat si un element de evaluare nespecific care sa se axeze pe scoaterea in evidenta a acelor beneficii suplimentare care apar de fiecare data cand munca in echipa cunoaste o imbunatatire. Cu cat trainingul este mai ambitios, cu atat se pot vedea mai pregnant efectele pozitive in lant care decurg de aici si care se vor manifesta ulterior in cadrul organizatiei. Cu toate acestea, organizatia trebuie sa stie ca tipul de formare axat pe munca in echipa nu este suficient pentru a promova o cultura a muncii in echipa. Capital: Ce este cel mai usor de perfectionat si ce este mai dificil prin participarea la un program de team building? Roger Greenaway: Este destul de usor sa deprindem anumite abilitati generale despre munca in echipa. Si atunci cand ne concentram 100% pe munca in echipa este destul de usor sa dam randament ca echipa dupa o scurta perioada de practica. Mai dificil este ca fiecare dintre noi sa iasa din tiparul pe care l-a adoptat pentru a incerca abordarea de roluri noi. Chiar pe parcursul unui program de instruire, presiunea venita din partea grupului poate avea ca rezultat un anumit conformism, prezervarea stereotipului original si rezistenta la schimbare. Capital: Obiectivul oricarui program de instruire este transferul eficient al invatarii catre locul de munca. Roger Greenaway: O echipa poate cu usurinta sa reintre in "modul normal" de lucru o data ce a ajuns din nou la serviciu, chiar daca in timpul cursului participantii au descoperit moduri de lucru mult mai bune care ar merita apoi puse in aplicare. Partea buna a lucrurilor consta din faptul ca in cazul echipelor operarea transferului de cunostinte ar trebui sa fie mult mai usoara decat ar fi pentru fiecare persoana luata individual. Strategia de tip follow-up pentru echipe, cand acestea s-au reintors la locul de munca, se poate baza pe experientele si cunostintele impartasite in cadrul echipei. Atat in timpul programului, cat si dupa terminarea acestuia, participantii trebuie sa fie in masura sa recunoasca care sunt acele aspecte ale activitatii lor care trebuie abordate din perspectiva muncii in echipa si modul in care ceea ce au invatat poate fi aplicat
Capital: De cate ori pe an
recomandati unei echipe efectuarea unui program de lucru in echipa? Roger Greenaway: Intrucat team
building-ul se autosustine, ideal ar fi ca acest lucru sa se intample o singura
data, in momentul in care echipa se intalneste pentru prima oara. Cu toate
acestea, echipele trec prin diferite etape de dezvoltare si chiar si cele mai
bune echipe trebuie la un moment dat sa sufere un proces de reinnoire. Toate echipele, indiferent de componenta lor, beneficiaza de pe
urma instruirii, care le ajuta sa se deplaseze la un nivel superior de
dezvoltare. Initial, trainingul de construire a unei echipe poate consta
dintr-un program general, fara aplicatii aparte, dar, pe masura ce avanseaza, el
trebuie sa devina mai specializat pentru a asigura progresul firesc ce decurge
din diversele realizari ale echipei. De obicei, echipele au un cuvant de spus in designul si natura
programelor mai avansate. Daca dezvoltarea echipei este destul de importanta,
la fel de important este si ca dezvoltarea echipei sa fie o preocupare
Daca vrem sa invatam mai usor si mai eficient, atunci va trebui sa dam in mintea copilului - invatare experientiala -
Intr-o societate bombardata cu informatii, cei care invata trebuie sa fie mai activi in cautarea informatiei de care au nevoie. Am intrat intr-o alta era a cunoasterii prin 'invatarea experientiala'? Este o modalitate mult mai usoara de instruire? Aristotel spunea ca 'Radacinile invataturii sunt amare', pentru ca invatarea nu este usoara si nici placuta. Prin sistemul experiential nu riscam sa devenim mai superficiali? Roger Greenaway spune ca metoda exista de cand este lumea, iar noi invatam astfel chiar din copilarie. Roger Greenaway: Am intrat intr-adevar intr-o era a cunoasterii. Exista foarte multa informatie imprejurul nostru. Poate prea multa informatie. Important nu este insa a avea informatie, ci a fi capabil sa obtii informatia de care ai nevoie. Asta inseamna ca cei care invata trebuie sa fie mai activi in cautarea informatiei de care au nevoie. Capital: Tinerii care au urmat studii de pregatire in strainatate spun ca sistemul activ de invatare practicat acolo este minunat, dar nivelul cunostintelor coborat. Nu cumva invatarea experientiala neglijeaza elemente esentiale de consolidare a cunostintelor? Roger Greenaway: In invatarea adultilor exista multa experienta de viata si experienta de munca din care ei pot extrage concluzii. Este important pentru profesori sau traineri sa inteleaga ca lucreaza cu oameni cu multa experienta, din care ei, la randul lor, pot invata. In cazul invatarii in scoala, principiile invatarii experientiale trebuie folosite din alta directie. Sunt copii care nu raspund sistemului de invatare traditional. Ei vor invata mai mult din instruirea bazata pe experienta. Dar, in acest caz, trebuie sa le oferi experientele cu care ei trebuie sa lucreze. Daca profesorii vor spune lucruri in care ei nu au experienta efectiva, eficienta va fi mai scazuta. Capital: Tinerii care au urmat studii de pregatire in strainatate spun ca sistemul activ de invatare practicat acolo este minunat, dar nivelul cunostintelor coborat. Nu cumva invatarea experientiala neglijeaza elemente esentiale de consolidare a cunostintelor? Roger Greenaway: In invatarea adultilor exista multa experienta de viata si experienta de munca din care ei pot extrage concluzii. Este important pentru profesori sau traineri sa inteleaga ca lucreaza cu oameni cu multa experienta, din care ei, la randul lor, pot invata. In cazul invatarii in scoala, principiile invatarii experientiale trebuie folosite din alta directie. Sunt copii care nu raspund sistemului de invatare traditional. Ei vor invata mai mult din instruirea bazata pe experienta. Dar, in acest caz, trebuie sa le oferi experientele cu care ei trebuie sa lucreze. Daca profesorii vor spune lucruri in care ei nu au experienta efectiva, eficienta va fi mai scazuta. Capital: Nu cumva se abuzeaza/se apeleaza la acest sistem de invatare tocmai pentru ca oamenii sunt tot mai putin interesati de cunoastere si mai preocupati de insusirea rapida a unor procedee, sisteme de gandire si lucru cu aplicabilitate imediata? Roger Greenaway: In modelul fundamental pentru invatarea bazata pe experienta, cunostintele practice sunt de baza. Oamenii sunt pusi sa reflecteze la experientele trecute. De abia apoi, daca este necesara o cunoastere suplimentara, se transfera cunostintele sau teoria adecvata. S-ar putea ca acesta sa nu fie intotdeauna cel mai bun mod de abordare, dar este formula consacrata in invatarea experientiala. Capital: In aceste conditii, invatarea experientiala este recomandabila numai pentru o instruire punctuala sau se poate folosi si in cazul perfectionarii sau reorientarii profesionale prin cursuri de lunga durata? Roger Greenaway: Este posibil sa convertesti orice curs clasic in proces de invatare bazat pe experienta. In orice training care are in vedere constructia carierei sau in trainingul vocational, ar trebui sa fie foarte usor sa transformi curricula intr-un program bazat pe experienta. Capital: Dar programul ar dura mai mult. Roger Greenaway: Daca este eficient, programul ar putea dura mai putin. Capital: Sunt domenii tehnice sau informatice, de exemplu, in care invatarea prin experienta este dificil de abordat. Roger Greenaway: Din perspectiva acestui sistem, mai intai pui intrebarea daca oamenii pot sa invete lucrul respectiv prin experienta. Daca nu se poate, atunci trebuie sa vii cu simulari. Daca nici asa nu se poate, atunci se recurge la metodele traditionale de predare. Eu am fost student la istorie. In acest domeniu nu se poate invata prin experienta. Istoria este istorie. Dar, ceea ce am putut face a fost sa ma implic in discutii si dezbateri si in diferite interpretari ale faptelor istorice. Sistemul l-am continuat si dezvoltat apoi ca profesor de istorie.
Capital: Cum se poate aplica sistemul experiential in cadrul e-learning-ului? Roger Greenaway: Din pacate 'e'-ul nu vine de la experiential. Cred ca exista riscul ca lucrurile sa o ia intr-o directie total gresita in invatarea prin e-mail. Studentii ar putea deveni si mai izolati chiar decat daca stau pasivi si asista la prelegerile traditionale din facultati. Se pare ca in acest moment se regandeste sistemul de invatare electronica. Tendintele indica modalitati de integrare a metodelor de invatare. Viitorul apartine instruirii holistice. Capital: Cum impaci aceasta tehnica de lucru cu persoanele al caror stil de invatare se bazeaza pe gandirea logica si pe informatia teoretica, care apeleaza la modul conceptual, prin analiza si sinteza, pentru a construi idei logice, rationale? Roger Greenaway: In orice grup vom intalni persoane foarte inclinate spre teorie, altele foarte inclinate spre latura practica, iar unele inclinate spre exprimarea emotiilor. Din perspectiva invatarii experientiale, este important sa-ti dezvolti sistemul de invatare din toate aceste arii de abordare. Cei care se simt inconfortabil cu invatarea din experienta va trebui sa fie incurajati sa se indrepte spre acea arie. Cei care sunt inclinati spre teorie, trebuie orientati sa se instruiasca si prin metodele practice. De asemenea, fiecare trebuie incurajat sa se orienteze spre exprimarea emotiilor, intrucat acestea sunt foarte importante in orice fel de munca. In invatarea bazata pe experienta, acestea nu sunt arii separate. Ele sunt intotdeauna integrate. Capital: Multi traineri asista la astfel de programe de instruire pe care le 'copiaza' ulterior. Multe cursuri au devenit astfel reproduceri de proasta calitate a unor modele bune la origine. Roger Greenaway: Eu vad invatarea ca un proces activ, iar trainerii ar trebui sa incerce sa realizeze cursurile in asa fel incat sa capete o structura personala. Ar trebui sa-si creeze propriile modele. Este mai bine pentru traineri sa se gandeasca la o adaptare creativa, decat sa copieze sau sa imite. Capital: Cat timp apreciati ca este necesar pentru pregatirea unei persoane ca trainer pentru invatarea adultilor? Roger Greenaway: Pentru acest tip de formare nu exista scurtaturi. Trainerul trebuie sa fie foarte determinat si perseverent in a invata din propria experienta. Nu este doar o chestiune de invatare a tehnicilor, ci de a avea o abordare potrivita a dezvoltarii personale. Capital: Dvs. cat v-a luat pentru a deveni trainer? Roger Greenaway: Cand am invatat prima data sa fiu trainer exista un sistem de sustinere foarte bun pentru traineri, in care primul an presupunea a invata cum se face. In al doilea an deveneai foarte productiv si eficient, iar in al treilea an erai pregatit sa oferi un rol de sustinere pentru alti traineri. Dar acela era un program bazat pe activitate, si nu unul de tip universitar. Lucram practic non-stop. Capital: S-au facut studii cantitative pentru a se putea evidentia avantajele si calitatea acumularii de cunostinte generale sau de specialitate prin tehnicile 'experientiale'? Roger Greenaway: Pentru sistemul clasic s-au facut astfel de evaluari? stim doar ca studentii se plictisesc si parasesc sala de curs. Eu insumi am facut cercetari si cunosc si alte cercetari facute in domeniul invatarii experientiale si pot sa spun ca au fost demonstrate multe rezultate bune prin acest sistem. Nu stiu sa se fi facut insa o comparatie a rezultatelor obtinute prin metode diferite de instruire. Carte de vizita Roger Greenaway, expert in invatarea experientiala, Irlanda. A inceput activitatea in domeniul 'Reviewing Skills Training' in Marea Britanie, din anul 1996. A reusit sa dezvolte tehnicile personale de analiza de proces in invatare nu numai in Europa, ci si in multe tari din lume, inclusiv in Extremul Orient si Africa de Sud. Este visiting trainer in 14 tari. Principalii beneficiari ai programelor sale sunt firmele de training interesate chiar de propria lor instruire. In 1995 si-a sustinut doctoratul in managementul invatarii pe tema puterii experientelor in invatare. Este autorul multor carti despre invatarea experientiala si invatarea activa. Multe dintre articolele publicate se gasesc pe site-ul personal https://reviewing.co.uk. Managementul echipei de proiect - project management. imago -
Formarea grupurilor de lucru Organizarea managementului de personal cunoaste in occidentul mileniului trei rasturnari spectaculoase. O caracteristica a acestor tendinte este flexibilitatea cu care firmele se pliaza pe noile oportunitati si proiecte prin crearea de echipe specializate: 'Organizatiile isi schimba acum forma atat de frecvent si uneori atat de brusc, incat iti taie respiratia. Titulaturile se schimba in fiecare saptamana. Posturile se transforma. Raspunderile se deplaseaza [] Ritmul inalt al circulatiei se manifesta pregnant in expansiunea rapida a ceea ce cadrele numesc echipe de proiect sau grupe operative' --- Alvin Toffler - 'Socul viitorului' Aceasta perspectiva a evolutiei afacerilor face din managementul echipei de proiect in Romania o necesitate a zilelor noastre.
Imago-ul grupului Eric Berne, fondatorul Analizei Tranzactionale, a dezvoltat o teorie a dinamicii de grup care are profunde radacini psihologice si excelente aplicatii in management. Grupurile pot fi privite ca structura publica - ceea ce este cunoscut indeobste despre un anumit grup, atat de catre membrii sai cat si de catre outsideri. Pe de alta parte grupurile pot fi tratate ca structura privata, adica perceptia grupului prin ochii fiecarui membru in parte. Imago-ul de grup este de fapt un model functional al structurii private a grupurilor. Dupa Berne, Imago-ul este o imagine mentala a relatiilor dinamice dintre oamenii care formeaza un grup , inclusiv liderul grupului, specifica fiecarui membru in parte.
Fortele care actioneaza in grupuri Echipele in formare pot fi evaluate prin prisma energiilor / fortelor constructive sau distructive care actioneaza asupra lor: 1. Presiunea externa - amenintarile sau asteptarile celor din afara grupului pot actiona distructiv daca grupul nu este coagulat suficient. De exemplu, membrii unui consiliu de administratie care au decis formarea unei echipe de proiect pot furniza asteptari nerealiste asupra echipei si astfel sa subrezeasca performanta grupului. 2. Agitatia interna - pe masura ce echipa se formeaza, membrii sai isi aroga anumite pozitii sau roluri in grup. Inconstient sau nu, indivizii aduc cu ei nevoia de a-si satisface anumite dorinte, lucru care nu coincide cu scopul grupului sau cu interesele celorlalti membri, generind astfel tensiuni inerente. 3. Coeziunea de grup - pe masura ce membrii grupului se aliniaza scopului propus acestia concep reguli pentru facilitarea drumului de parcurs. Cu cat scopul grupului este mai bine precizat, iar membrii sai mai motivati, cu atat coeziunea grupului este mai mare. Pe axa agitatie - coeziune constatam in echipa de lucru un proces de ajustare caracterizat de tensiune intre dorintele individului si modul in care el priveste realizarea obiectivelor grupului. Ajustarea se concretizeaza adesea prin modificarea imaginii initiale (imago-ului persoanei) asupra realitatii 'din teren' dupa ce a luat contact cu aceasta. O alta posibilitate este pastrarea imagoului initial si incercarea de a modifica structura grupului sau, mai dramatic, parasirea grupului ori incercarea de a-l distruge. Jocurile politice furnizeaza numeroase exemple de acest gen prin crearea de aripi dizidente sau reformatoare in partide sau prin desprinderea unor fractiuni si crearea de partide noi. Mai putin mediatizate decat in sfera politicii la noi, in afaceri dinamica grupurilor este similara. Fenomenul desprinderii dintr-o intreprindere de stat a unui grup de salariati care intemeiaza o afacere pe cont propriu (de multe ori mai profitabila) are printre explicatii si procesul de ajustare. Acest proces se desfasoara in patru stadii, de la perceptia intuitiva a individului asupra echipei in care urmeaza sa intre si pana la conturarea grupului organizat.
Etapele IMAGO I maginarea Inainte de a intra intr-o echipa fiecare persoana isi creaza o imagine mentala a grupului respectiv. Este un rezultat al asteptarilor logice sau a ideilor preconcepute despre grup in general, bazat pe experientele anterioare. M obilizarea Intalnirea cu ceilalti membri din grup modifica felul in care ii percepem si declanseaza diferentierea ca urmare a preferintelor sau antipatiilor noastre. Asteptarile si sentimentele noastre bazate pe experientele trecute sunt mobilizate si transferate la persoanele din grupul nou. A propierea Aceasta etapa devine operativa in momentul in care ne clarificam pozitia fata de liderul grupului. Avem nevoie de aceasta lamurire pentru a sti cum sa ne comportam fata de ceilalti membri ai grupului. Comportamentul managerului echipei devine un ghid pentru relatiile intre colegii din grup. G rupul O rganizat Gradul de detaliere a informatiei despre grupul din care face parte devine suficient de mare pentru ca individul sa poata relationa in cunostinta de cauza. Chiar daca nu au ajuns la aceleasi concluzii in urma ajustarii imago-ului lor, membrii echipei au asteptari comune legat de modul de functionare a echipei in viitor. Rezultatul de dorit este grupul care ofera un climat de incredere in care membrii sai lucreaza interactiv pentru a realiza un obiectiv comun.
Constructia echipei Managerii echipelor de proiect au la dispozitie etapele IMAGO pentru a gestiona eficient grupul respectiv in scopul realizarii obiectivelor propuse. Desi aceste stadii nu sunt diferentiate prin granite foarte precise, caracteristicile lor sunt usor observabile. Prezentarea modelului membrilor echipei poate fi un foarte bun inceput pentru crearea coeziunii de grup. Simplul fapt ca indivizii devin constienti de imago-ul grupului este folositor. Prin monitorizarea evolutiei imago-ului membrii echipei pot elimina reactiile negative pripite considerand ca normale unele tensiuni care apar. In faza imaginarii (imago-ul predefinit), managerul trebuie sa fie constient de riscurile destramarii echipei. Noii membri sunt foarte preocupati de natura si limitele obiectivelor de realizat, precum si de relatia cu liderul grupului (in multe cazuri este singura persoana dinainte cunoscuta). Indivizii vor decide in baza imago-ului daca doresc sa faca echipa cu ceilalti sau nu. Liderul grupului trebuie sa ofere informatiile necesare luarii acestei decizii in cunostinta de cauza. Altfel, daca membrii constata ca nu au destule informatii in imago-ul lor - pentru a decide in ce relatii se angajeaza - se instaleaza starea de confuzie in grup. In faza a doua, (imago-ul adaptat), membrii grupului se simt mai in siguranta si incep tensiunile intre nevoile diferite ale indivizilor si necesitatea coagularii grupului. Managerul trebuie sa urmareasca atent pe axa agitatie - coeziune momentul aparitiei acestor tensiuni si sa le canalizeze spre o rezolvare rapida. Asertivitatea si empatia sunt esentiale pentru manager in depasirea acestui stadiu. Este o etapa importanta pentru lider intrucat aici apare contestarea pozitiei acestuia - din dorinta asumarii acestui rol de catre alte persoane. O alta reactie posibila poate fi pasivitatea sau blazarea membrilor grupului. Managerii pot chiar provoca aceasta etapa atunci cand intarzie sa apara. Motivatia unei astfel de manevre este tendinta de a se produce tensiuni in stadii ulterioare ale procesului de grup. In aceasta situatie intarzierea atingerii obiectivelor este implicatia cea mai simpla, dar se poate ajunge chiar la destramarea echipei cu costuri mult mai mari. In etapa de apropiere (imago operativ) membrii grupului isi definitiveaza relatiile cu liderul si ierarhiile operationale. De aceea un mare atu in parcurgerea acestei etape este o structura organizatorica foarte clara si capacitatea liderului de a actiona ca un facilitator. De asemenea, managerul va continua sa fie un model comportamental pentru relatiile din cadrul grupului. O atentie deosebita trebuie acordata normelor si regulilor create de conducatorul echipei pentru a evita competitia nesanatoasa intre colegi. Grupul organizat (imago-ul ajustat) este cadrul inaltei performante. Coechipierii lucreaza relaxat si interactiv, intr-un climat de incredere si asertivitate. Satisfactia rezultatelor obtinute prin munca acestui gen de echipa este mult mai mare decat la grupurile in formare. Pentru lider este o satisfactie dubla - a celui care obtine rezultate cu echipa sa si a celui care a facut posibil acest lucru prin construirea echipei. Performanta grupului depinde asadar de stadiul sau de dezvoltare. Mai mult, chiar existenta echipei este o problema in discutie in fiecare stadiu, chiar daca riscurile sunt mai mici in faza de grup organizat. Acesata etapa nu este insa atinsa de toate echipele de proiect. Asa cum unii oameni raman blocati in relatiile cu partenerii lor, grupurile pot ramane blocate intr-un anumit stadiu de dezvoltare, acumuland energii negative care pana la urma distrug structura organizatorica. Marele merit al managerului performant este identificarea acestor amenintari si gestionarea lor pentru a impulsiona evolutia echipei catre grupul organizat.
Coaching - noua tarta cu crema a managementului -
Coachingul, sau antrenamentul este un fenomen al managementului modern care isi face loc si pe piata romaneasca, mai ales in companiile multinationale. Desi incercarile de a defini domeniul sunt numeroase, cel mai simplu mod de a privi coachingul este ca proces ce raspunde unei nevoi. Nevoia de performanta in management. Relatia de coaching duce de multe ori la rezultate neasteptat de bune pentru beneficiarii sai.
Povestea coachingului In traducere libera, coaching inseamna actiunea de antrenare, indrumare, instruire, iar coach desemneaza persoana care face acest lucru. In vreme ce multe sisteme de dezvoltare personala sau profesionala au 'parinti legitimi', coachingul nu are un astfel de istoric. El a aparut in SUA ca rezultat al unei evolutii in care a preluat foarte multe tehnici din diverse sisteme. Trei dintre domeniile de care coachingul este legat, dar fata de care se diferentiaza in mod evident, sunt sportul, psihoterapia si managementul. Sa le luam pe rand:
Relatia de coaching Toate definitiile coachingului se rezuma, in final, la un element de fond: realizarea unei stranse colaborari (alianta) intre expertul in coaching si individ pentru descoperirea, atingerea si dezvoltarea acelui potential menit sa duca la performanta profesionala si satisfactie personala. Cu ajutorul coach-ului se declanseaza un proces de schimbare interioara, de trecere de la o anumita abordare la alta. Pentru manageri, poate fi vorba de o schimbare a paradigmei de la a conduce oamenii pentru a obtine rezultate la a-i sustine implica si dezvolta pe tot parcursul activitatii lor.
Ce face un coach? Un coach bun se cunoaste pe sine in primul rand. El beneficiaza de o bogata experienta si un proces de dezvoltare personala. Un studiu efectuat recent printre coacherii de prestigiu din Marea Britanie si publicat in revista AMED a relevat interesele majore ale acestora pentru o buna evolutie in cariera. Pe locul doi dupa teoriile coachingului, studiului a relevat nevoia pentru un cadru de referinta - o teorie concreta a interactiunii umane (Gestalt, Analiza Tranzactionala, Programare Neuro-Lingvistica, etc.) Majoritatea coacherilor au invatat meserie 'la locul de munca', parcurgand din mers anumite formari si probabil trecand prin multe procese de tip incercare-eroare. Trainingurile actuale in coaching tind sa fie bazate pe abilitati si nu aloca mult timp pentru teorie. Coacherii care au raspuns acestei cercetari doresc genul de abordare teoretica ce sa ofere un cadru de referinta pentru practica. In coaching esentiala este abilitatea de a pune intrebari si focalizarea discutiei catre obiectivul propus. Un coach va stabili impreuna cu cel pe care il asista obiectivul de atins si apoi il va asista si indruma pentru atingerea acelui obiectiv. Iata o metoda de stabilire a obiectivelor propusa de experta britanica Julie Hay, care foloseste procese puternice din Programarea Neuro-Lingvistica:
Coachingul inseamna invatare si schimbare la pachet - articol aparut in Revista 'Cariere' -
Mentoring (Mentoratul) este una dintre cele mai vechi abordari in management. Acceptiunea larga a notiunilor face sa existe mari suprapuneri intre ele. Astfel, coaching si mentoring ca metode de dezvoltare a personalului sunt procese de training si evaluare oferite angajatilor de catre supervizorul care se afla imediat deasupra in ierarhie. Pentru un coaching eficient trebuie sa existe o relatie deschisa intre angajat si manager (supervizor). Supervizorul este vazut ca un antrenor pentru 'jucatorul' venit in echipa sa, ori ca un mentor (tutore) pentru 'protejatul' sau, in ambele situatii scopul fiind integrarea si asimilarea usoara a sarcinilor si eficientizarea activitatii pe post. Astfel, in managementul resurselor umane cele doua notiuni se folosesc adesea interschimbabil. Cu toate acestea, pentru individualizarea notiunii de coaching si studierea fenomenului, diferentierile sunt importante. In 1998 a fost realizat un studiu asupra diferentelor dintre coaching si mentoring (1). Cateva diferente intre ceea ce este/face un mentor si un coach sunt sumarizate in tabelul urmator:
|
|
Coach |
|
|
Focalizare |
Individ |
Performanta |
|
Rol |
Facilitator, fara agenda |
Agenda specifica |
|
Sursa de influenta |
Valoarea perceputa |
Pozitia |
La un nivel mai detaliat, literatura de specialitate face distinctie intre mentoring traditional si cel evolutiv, in compararea cu coaching, intr-un model propus de Julie Hay si care aduce multe clarificari (2):
Care este deosebirea dintre coaching si training? Diferenta
intre training si coaching este inca destul de mica in randul celor care se
ocupa de instruirea angajatilor in
Cum arata harta de nevoi de dezvoltare? Orice proces de coaching presupune o sesiune initiala de evaluare a nevoilor. Sa ne imaginam o persoana care solicita o serie de sedinte de coaching. In practica, de cele mai multe ori clientul apeleaza la coaching cand se afla intr-o situatie de blocaj. Coaching inseamna invatare si schimbare, la pachet. Din acest motiv, pentru evaluarea nevoilor se poate folosi modelul 'Nivelurilor Neurologice'. Acesta este un model conceptual pentru felul in care se produce invatarea si schimbarea dezvoltat de Robert Dilts (un 'guru' in domeniul Programarii Neuro Lingvistice). Concret, pentru a obtine o harta a nevoilor de dezvoltare am nevoie sa stiu la care din urmatoarele niveluri persoana este blocata:
Aceste niveluri sunt intercorelate si este extrem de important sa fie armonizate, adica sa nu existe 'conflicte' intre ele. De exemplu, sa presupunem ca persoana se angajeaza la o firma ca operator calculator si urmeaza sa invete un program informatic nou. In perioada initiala se va acomoda cu mediul, cu colegii si locul in care lucreaza (contextul). Apoi, urmeaza firesc invatarea primelor comenzi ale programului, la nivel comportamental. Dupa o vreme comenzile sunt invatate si devin competenta de lucru. Pentru a putea sa devina un foarte bun profesionist (centru), persoana trebuie sa fie convinsa ca este important ceea ce face (credinte) si sa accepte cultura organizationala a firmei (comunitate). In cazul in care exista conflicte intre aceste niveluri intervine stressul si reducerea eficientei. De exemplu, poate fi vorba de faptul ca persoana nu crede ca poate sa devina un bun profesionist (credinte) sau, indiferent cat de competenta este, ii displace locul in care se afla (contextul). Cu acest model un coach poate sa identifice nivelul neurologic critic la care este necesar sa se produca schimbarea si poate sa intervina cu instrumente specifice fiecarui nivel. Pe de alta parte, un alt model de evaluare se refera la ariile vietii. Exista mai multe arii pe care persoana trebuie sa le armonizeze si pe care un coach este bine sa le exploreze (de exemplu):
In functie de ceea ce clientul doreste, 'antrenorul' il poate ghida apoi catre obtinerea unui echilibru. Distribuirea timpului folosit pentru fiecare dintre aceste arii va tine cont de obiectivul pe termen lung de armonizare a acestora. Pentru inceput, un instrument de lucru simplu este realizarea unei reprezentari grafice cu timpul alocat fiecarei arii intr-un interval de timp. Este surprinzator ce impact are aceasta reprezentare grafica pentru unii clienti. De remarcat este si faptul ca o prima sesiune de evaluare a hartii nevoilor de dezvoltare poate coincide cu initierea schimbarii intrucat nivelurile neurologice sau ariile vietii sunt puternice instrumente de constientizare a situatiei de fapt.
Ce gen de instrumente ar trebui puse la lucru pentru rezolvarea necesitatilor descoperite mai sus? Coaching ca metoda de sine statatoare a dezvoltat o serie de instrumente de lucru eficiente. Pe de alta parte, exista sisteme de dezvoltare personala si profesionala care au instrumente excelente de lucru in coaching. Dupa parerea mea, intrucat un coach are nevoie de o dezvoltare personala solida, ancorarea intr-un astfel de sistem asigura baza pentru o cariera de success in coaching. Un studiu efectuat recent printre cei care practica coaching la nivel inalt din Marea Britanie si publicat in revista AMED (3) a relevat interesele majore ale acestora pentru o buna evolutie in cariera. Cele mai importante interese ale lor, relevate prin studiu sunt:
Asadar, o observatie evidenta a studiului este nevoia pentru teorie. Majoritatea au invatat meserie 'la locul de munca', parcurgind din mers anumite formari si probabil trecand prin multe procese de tip incercare-eroare. In training la ora actuala specifice pentru coaching se pune baza pe abilitati si nu se aloca mult timp pentru teorie. Cei care au raspuns acestei cercetari doresc genul de abordare teoretica care sa ofere un cadru de referinta pentru practica. Aceste cadre se gasesc in domenii de studiu cum sunt psihologia individuala, consilierea si psihoterapia, precum si dezvoltarea organizationala. Pe baza unor sisteme de dezvoltare personala sau prin modelare (intelegerea si reproducerea performantei expertilor), coaching a dobandit o zestre de instrumente si tehnici care il aseaza pe calea constituirii ca o metoda de sine statatoare.
Invatare experientiala - educatie. reviewing -
Teoriile clasice ale educatiei clasifica studentii ca receptori pasivi de informatie. Teoria educatiei experientiale are o abordare diferita. Implicarea studentilor ca parti active in invatare este filozofia de baza a invatarii experientiale. Invatarea experientiala are trei componente:
Ce este reviewing? Reviewing este invatarea din propria experienta - sau abilitarea altora pentru a o face. Reviewing (analiza de proces) te ajuta sa obtii mai mult din munca pe care o faci, din viata si recreare - in special - daca abilitatile de reviewing se suprapun peste ambitiile personale. Reviewing este orice proces care te ajuta sa dai sens propriei experiente pentru invatare si dezvoltarea personala. Activitatea de reviewing include:
Cuvinte alternative: procesare, debriefing, reflectare. Activitatea de reviewing are doua sensuri:
Elemente cheie in analiza de proces (Reviewing)
Pe scurt, procesul de reviewing inseamna experienta + reflectare (reviewing) = invatare. Procesul de reviewing necesita parcurgerea a patru pasi:
Actiunea presupune adesea fixarea unor tinte. Instrumentele folosite in invatarea experientiala sunt potrivite pentru motivarea participantilor, dar si pentru atingerea unei palete variate de obiective:
Scopul - stabilirea obiectivelor -
Conceptele de tipul roata vietii sau echilibrul personal sunt instrumente utile prin care poti sa constientizezi modul in care iti administrezi timpul in prezent. In plus, ele iti dau sansa sa monitorizezi nivelul de satisfactie pe care ti-l ofera fiecare activitate. Dincolo de aceasta constientizare si monitorizare, o viata echilibrata seamana mai curand cu mersul pe sarma decat cu rezolvarea unei probleme de matematica. Echilibristul se foloseste de bara metalica pe care o tine in maini ca de un instrument indispensabil, insa ochii sai nu se focalizeaza pe instrument ci pe destinatie. La fel si pentru tine! Poti folosi o multime de instrumente pentru managementul timpului sau stabilirea obiectivelor. Atat timp cat ele nu se subordoneaza scopului tau in viata, raman simple unelte intr-o trusa de scule nefolosita. Scopul este forta unificatoare a tuturor energiilor tale. Scopul transcede dincolo de obiective - este imaginea atotcuprinzatoare, ca o umbrela, deasupra actiunilor tale. Obiectivele sunt etapele intermediare pe care le parcurgi in drumul catre scop.
Cum sa iti definesti un scop? S-au scris carti intregi despre stabilirea scopurilor si viata traita cu semnificatie. Anthony Robbins (celebrul vorbitor motivational american) remarca intr-unul din seminariile sale ca diferenta dintre oamenii care au multe realizari si oamenii care se realizeaza cu adevarat este urmatoarea: cei din urma petrec suficient timp cu ei insisi pentru a isi hrani mintea, trupul si sufletul - dedicandu-se consecvent dezvoltarii lor individuale. Daca nu stii/simti care este scopul tau in viata inseamna ca nu iti traiesti viata la adevaratul potential. Este ca si cand ai prefera sa asterni niste caramizi in loc sa construiesti o catedrala. Nu exista nici un motiv intemeiat sa fii nesemnificativ(a), in afara de frica. Asa cum remarca Marianne Williamson in 'A Return to Love': "Frica noastra cea mai profunda nu este ca am fi neadecvati. Frica noastra cea mai profunda este ca suntem puternici peste masura. Lumina din noi ne inspaiminta mai mult decit intunericul. Ne punem intrebarea: cine sunt eu ca sa fiu stralucitor, minunat, talentat, fabulos? De fapt, cine esti tu sa nu fii toate acestea?" Practic, pentru a iti descoperi scopul vietii, ai nevoie de timp. Este dificil sa te gandesti la chemarea ta, la talentele tale, la viziunea ta, in vreme ce urgentele se aglomereaza si obligatiile te tin in priza 12 ore pe zi. Poate ca ideea de a iti lua o vacanta in care sa te conectezi la scopul tau ti se pare nepotrivita, ineficienta sau utopica. Gandeste-te totusi o clipa la aceasta idee Cum ar fi sa ai cateva zile libere, numai pentru tine? Cum ar fi sa iti acorzi un moment de sinceritate si reflectie asupra trecutului si a viitorului? Cum ar fi sa iti dai timp sa raspunzi la intrebarea: Cine sunt eu si incotro ma indrept? Nu exista un raspuns corect la aceasta intrebare. Exista doar raspunsul tau, pe care il poti rafina si il poti limpezi. Acest raspuns poate sa ceara mai mult timp decat durata pauzei de masa de la serviciu si cu siguranta cere multa liniste sufleteasca
Concret, in cautarea scopului tau poti folosi ca ghid trei caracteristici importante ale oamenilor care traiesc cu scop: 1. Alege sa faci ceea ce iti place Oamenii care duc vieti semnificative si pasionante practic nu au timp liber. Si nici nu au nevoie decat foarte rar. Ei fac mereu ceea ce le place. Munca este o activitate placuta, plina de satisfactii. Intrebarile cheie care se cer a fi puse aici sunt: Care este domeniul in care excelez? Care sunt inclinatiile si talentele mele? Cum ma pot antrena pentru a deveni expert in acele arii in care am talent si imi place sa lucrez? Inainte de a trece sa citesti mai departe, poate ca ar fi bine sa mai zabovesti un pic si sa raspunzi la intrebarile de mai sus Pentru a face lucrurile si mai interesante, iti ofer acum o intrebare care iti poate schimba modul de a gandi pentru totdeauna! Cand o citesti, fii foarte atent(a) la raspunsul care iti rasare in minte! Nu il lasa sa treaca pe langa tine pentru ca nu stii cand vei mai avea ocazia sa il intalnesti. Citeste intrebarea, capteaza raspunsul si scrie-l pe o coala de hartie cat mai repede! Intrebarea este: Ce iti place sa faci atat de mult, incat ai plati pentru asta? Raspunsul la aceasta intrebare este punctul de plecare catre o viata traita cu scop. Daca ai gasit deja raspunsul, stii la ce ma refer! 2. Fii hotarat, nu renunta la ce ti-ai propus Nimeni nu poate avea succes pe termen lung fara a se dedica pe termen lung. Amanarea, influenta negativa din partea celorlalti, neincrederea in fortele proprii, frica, etc. sunt scuze pe care oamenii inconsecventi le suprapun peste renuntare. Sunt numeroase motivele pentru care ai putea sa renunti. Si totusi, cand privesti la exemplele ilustre de oameni de succes, ceea ce ramane in urma lor este imaginea hotaririi cu care au mers pina la capat. Pe scurt, cel care obtine succesul pe termen lung, este cel care face un lucru PANA CAND obtine rezultatul dorit. Aceasta este cea mai simpla definitie a disciplinei. In momentul in care ti-ai definit scopurile si ai intrat pe filonul vocatiei tale, disciplina este cea care face diferenta intre succes si mediocritate. 3. Pastreaza-ti bunul simt Proba de foc a succesului este evitarea arogantei. Societatea percepe oamenii de succes ca pe niste persoane orgolioase si alimenteaza aceasta calitate prin aplauze la scena deschisa. De fapt, de la incredere in sine la aroganta este numai un pas pe care multi oameni il fac din inertie (am folosit un termen bland). Trainerul american Kevin Hogan identifica o salba a perceptiilor de sine si impactul lor in realizarea personala: Neincredere - Incredere (in sine) - Siguranta de sine - Siguranta exagerata - Aroganta In vreme ce siguranta de sine este o necesitate absoluta pentru succesul pe termen lung, aroganta este o garantie a esecului pe termen lung. Intre cele doua este o linie subtire pe care numai tu o poti observa, cand iti studiezi atent reactiile si cand folosesti impresiile celor din jur ca pe un barometru util. Siguranta de sine exagerata apare in mici gesturi sau comportamente, in mimica fetei, in tonul vocii, etc. Pasul urmator este aroganta. Aroganta vine insotita de o intunecare a judecatii. Arogantii considera bataliile dinainte castigate si de aceea nici nu se mai pregatesc. Prin contrast, numeroase personaje istorice celebre, precum Einstein, Ghandi sau Maica Theresa au trait cu pasiune si insufletiti de scopuri nobile, fara a isi aroga cu obstinatie merite. Cand traiesti cu un scop, conteaza mai putin ca esti sef ori subaltern, bogat sau sarac, popular sau anonim. Satisfactia vietii traite cu scop vine din conectarea ta la ceva mai inalt decat standardele pe care societatea le promoveaza. Vine de la constiinta ta ca faci ceea ce ai inteles ca vrei sa faci. Vine de la propria ta viziune. Atata vreme cat scopul tau iti serveste tie, le serveste celorlalti si contribuie la binele general, viata ta se va echilibra de la sine. Acest sentiment este greu de explicat in cuvinte. Unii il numesc fericire
Roata vietii si simtul echilibrului - un articol special despre succes -
Sa ai obiective clar stabilite, pe care sa le urmezi intocmai, pare sa fie conditia necesara pentru succes in orice domeniu! Este aceasta conditie suficienta? Depinde cum definesti succesul Ti s-a intamplat vreodata sa iti doresti foooooooarte mult un anumit lucru, sa iti focalizezi toata atentia pe acel lucru si prin efort sustinut sa il obtii? Ti s-a intamplat, de asemenea, ca bucuria succesului obtinut sa dureze foarte putin iar tu sa revii la o stare de nemultumire? Aceasta "intamplare" este un semn clar ca eforturile tale nu sunt indreptate in directia potrivita sau, metaforic vorbind, nu ai pus scara pe zidul potrivit. O metoda simpla si de impact prin care poti evalua dezechilibrele din viata ta si cauzele nemultumirilor este roata vietii. Acest model de evaluare se refera la ariile vietii. Exista mai multe arii pe care este bine sa le explorezi. De exemplu: Sanatate Cariera Bani Recreere Relatii Dezvoltare personala Pentru roata vietii domeniile de explorare nu sunt batute in cuie. Este o idee buna sa iti alegi aceste domenii dupa specificul vietii tale. O alta impartire posibila este urmatoarea: Mediul fizic (in care traiesc) Cariera Bani Sanatate Prieteni (familie, persoane apropiate) Dragoste Dezvoltare personala Distractie si recreere
Iata cum te poate ghida roata vietii catre obtinerea echilibrului dorit: cand distribui timpul folosit pentru fiecare dintre aceste arii, tine cont de obiectivul pe termen lung de armonizare a ariilor vietii. Realizeaza o reprezentare grafica a nivelului de satisfactie alocat fiecarei arii intr-un interval de timp. Este surprinzator ce impact poate avea aceasta reprezentare grafica pentru perceptia vietii in general.
Roata vietii (click pentru marire)
Odata creata aceasta reprezentare, ia in considerare centrul cercului cu valoarea zero si marginea cercului cu valoarea 10. Astfel, poti da pentru fiecare sectiune o masura a satisfactiei tale prezente in fiecare din ariile reprezentate. De exemplu:
Roata vietii (click pentru marire)
Intrebarea retoric-metaforica ce survine aici este: Roata se poate invarti suficient de bine daca are aceasta forma? Si iata a doua intrebare cheie: Cum pot obtine o roata cat mai 'rotunda' si in acelasi timp cat mai 'plina'? Intr-o lume perfecta, probabil ne dorim o roata a vietii cat mai plina si cat mai echilibrata. Si totusi, in realitate se intampla rar acest lucru. De exemplu, nota 8 pentru cariera si bani, insotita de nota 2 la capitolul prieteni (familie) sugereaza un dezechilibru puternic. Probabil respectiva persoana nu este prea fericita Probabil ca experimenteaza frecvent conflicte interioare care pe termen lung pot scadea nota alocata in prezent sanatatii, apoi carierei etc. Prin urmare, a gasi solutii pentru trecerea de la 2 la 4 de exemplu in aria 'Prieteni (familie)', este un obiectiv mult mai bun decat a creste nota la capitolul 'cariera' de la 8 la 10. Motivul este simplu: iti reechilibrezi roata vietii si iti recastigi simtul echilibrului. Iata un model simplu, in 5 pasi, prin care poti explora obiectivele cu adevarat importante pentru tine: 1. Pune-ti intrebarea: Ce imi doresc? 2. Pune-ti intrebarea: Asta este ceea ce imi doresc cu adevarat? 3. Pune-ti intrebarea: Care este lucrul caruia nu ii acord suficienta atentie in viata mea chiar acum? 4. Pune-ti intrebarea: Care este pasul cel mai simplu pe care il pot face chiar acum catre ceea ce vreau? 5. Propune-ti sa revizuiesti periodic roata vietii si echilibrul personal (lunar, de exemplu). Stabileste-ti obiectivele pe baza unei viziuni de ansamblu a vietii tale si nu doar prin comparatie cu standardele sociale. Pe termen lung, vei avea mult de castigat. Roata vietii se-nvarteste
Pragul suficientei - dezvoltare personala -
Ti-ai pus vreodata intrebarea: Ce trebuie sa se intample pentru ca eu sa fiu fericit(a)? In acest articol precizez care sunt cele 6 praguri pe care ai nevoie sa le treci pentru a te simti in armonie cu propria persoana si cu mediul in care traiesti. De multe ori auzim vorbindu-se de pragul saraciei sau nivelul de subzistenta. Aceste concepte descriu cat de bine se simt oamenii la un moment dat si cati dintre ei se simt acceptabil. Este ca si cand am pune in balanta nivelul veniturilor cu nivelul satisfactiei personale si am concluziona ca banii sunt sursa bunastarii. Acest lucru este numai partial adevarat. De aceea, iti propun sa exploram care sunt celelalte praguri de trecurt pentru a obtine o viata echilibrata si armonioasa. Dupa cum le denumeste Brian Tracy, autorul cartii 'Succesul in viata', acestea sunt cerintele esentiale ale succesului: 1. Eliberarea de emotii negative Emotiile negative sunt probabil obstacolul cel mai puternic in calea dezvoltarii personale. Frica, furia sau tristetea pot fi emotii firesti in anumite circumstante. Ceea ce le transforma in influente negative este exagerarea si generalizarea lor. O stare de armonie interioara in care te trezesti dimineata si cu care te duci seara la culcare este probabil cel mai frumos cadou pe care ti-l poti face. 2. Sanatatea Nu degeaba se spune atat de des in popor 'sanatate, ca-i mai buna decat toate'. Cand esti sanatos simti ca ai forta si energia necesara sa faci ceea ce iti doresti. Sanatatea este un bun de pret, care se mentine prin exercitiu. De exemplu, antrenamentul mental de 15 minute descris intr-un articol special in pagina de web este destinat cresterii vitalitatii. 3. Intimitatea Ca persoane mature, avem nevoia fireasca de relatii interumane bazate pe incredere si afectiune. Sunt foarte rare cazurile cand un adult se simte cu adevarat implinit de unul singur. Armonia interioara si sanatatea sunt necesare, dar nu suficiente. 4. Semnificatia Asa cum arata Viktor Frankl in cartea sa 'Omul in cautarea semnificatiei", nevoia de a avea un scop in viata este cel mai puternic motor al existentei. 5. Dezvoltarea personala Dincolo de nevoile sale primare (hrana, adapost) omul matur simte nevoia sa isi exploateze potentialul sau de crestere. El cauta sa isi exprime unicitatea si talentele. 6. Libertatea financiara Simplu spus, aceasta inseamna ca avem suficienti bani ca sa nu ne mai facem griji in legatura cu acest aspect. Acest prag al suficientei poate insemna pentru unii un venit lunar de 1.000 RON iar pentru altii un venit de 10.000 RON nu ar fi destul Masura este subiectiva! Libertatea financiara are marele avantaj ca poate oferi un prag al suficientei masurabil - un punct de plecare! Nu ar fi frumos sa iti poti elimina complet din minte grija banilor, astfel incat creativitatea ta sa iti ofere solutii pentru celelalte cerinte? Iti propun un exercitiu simplu: Noteaza chiar acum, pe o coala alba, de marimea unei bancnote, care este pragul suficientei financiare pentru tine. Pe o alta coala, eventual cu alta culoare, noteaza venitul pe care iti doresti sa il obtii peste un an (presupun ca este mai mare!). In felul acesta iti pregatesti mintea pentru calatoria spre libertate financiara. Pune cele doua hartii in portofel. Din cand in cand, ele iti vor reaminti de tintele catre care te indrepti. Pe termen lung, probabil ci acestea se vor dovedi bancnotele tale cele mai pretioase. Inspiratie!
Caloriile psihologice - strokes. analiza tranzactionala -
Eric Berne, creatorul Analizei Tranzactionale, a studiat
nevoia de recunoastere pe care orice persoana sanatoasa psihologic o manifesta.
Aceasta nevoie se face simtita de la cea mai frageda varsta si se mai numeste
'Foame de stimulare'. Ce
se intampla de fapt? Pe
masura ce crestem, cantitatea de contacte fizice pe care le schimbam cu
ceilalti se diminueaza, desi nevoia noastra de stimuli nu scade. Stimulii de
care au nevoie adultii sunt atat fizici cat si mentali.
Cum putem oferi calorii psihologice si cu ce rezultate? Acordarea de stroke-uri poate intari un comportament, acesta fiind un lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere, de exemplu, in calitate de manageri. Daca oferi mai multe stroke-uri negative decat pozitive poti contribui la cresterea stresului in departamentul tau. In esenta, regula este: Ceea ce stroke-uiesti este ceea ce primesti! Aceasta 'descoperire' este atat de importanta incat o voi scrie din nou: Atentie: Ceea ce stroke-uiesti este ceea ce primesti! Cu alte cuvinte, daca oferi recunoastere pentru un anumit comportament, persoana recunoscuta va dori (in mod inconstient) sa repete comportamentul. Julie Hay a denumit teoria si practica stroke-urilor secretul universului, intrucat cei care stapanesc modul de a da si primi calorii psihologice au de fapt cheia pentru relatiile interumane sanatoase. Daca nu stapanesti acest secret, ii poti aduce pe oamenii care vor repeta comportamente negative la punctul de a-si pierde locul de munca. Tine minte, regula 'Ceea ce stroke-uiesti este ceea ce primesti' este valabila si pentru comportamentele negative. De exemplu, parintii care isi cearta copiii atunci cand acestia 'fac prostii', de fapt le ofera recunoastere! La fel fac profesorii care ii admonesteaza pe elevii neastamparati, si in final la fel procedeaza unii manageri cu salariatii. In concluzie, iata cum poti folosi caloriile psihologice pentru consolidarea comportamentelor: De fiecare data cand observi un comportament care iti place, bucura-te vizibil si da-i de stire persoanei respective ca esti bucuros(oasa). Dupa o vreme vei observa ca acea persoana 'se prinde' si face ceea ce tu iti doresti. Aceasta este o lege psihologica fundamentala! Exemple: Parintii ignora momentele cand Georgel lasa jucariile aruncate pe jos. In momentele cand Georgel stringe jucariile, parintii se bucura, il iau in brate, il saruta, ii ofera bomboane. Profesorii (trainerii) ignora pe cat posibil intrebarile care nu sunt la subiect (sau raspund foarte scurt), iar atunci cand intrebarile participantilor sunt foarte bune remarca acest lucru si ofera recunoastere in fata intregului grup. Managerii ignora intarzierile angajatilor lenesi, sau eventual fac o remarca foarte laconica, iar in momentele cand angajatii vin la timp la serviciu, se bucura vizibil si ofera recunoastere! Esential in acest gen de abordare este sa nu iti pierzi rabdarea. Noul tipar de comportament necesita ceva timp pentru a fi instalat, insa beneficiile sunt evidente!
Cum sa pui scara pe zidul care trebuie - strategie. succes -
'E incredibil de usor a cadea in capcana activitatii, a agitatiei vietii, muncind din ce in ce mai mult si urcand pe scara succesului, numai pentru a descoperi, intr-un tarziu, ca ai sprijinit-o pe un zid gresit. E foarte posibil sa fii ocupat, extrem de ocupat, fara a fi cu adevarat eficient.' --- Stephen Covey In acest articol vreau sa iti ofer un proces de clarificare a obiectivelor in urma caruia vei putea sa iti stabilesti mai usor prioritatile. Este de fapt un set de pasi prin care iti poti fixa obiectivele pe termen mediu. Ce m-a atras la acest sistem este ca i-am regasit principiile la mai multi specialisti renumiti (Kevin Hogan, Zig Ziglar, Anthony Robbins, Brian Tracy, Napoleon Hill). Si eu am verificat acest procedeu la inceputul anului, cand mi-am stabilit 4 obiective pentru anul in curs. Dintre acestea, unul a fost realizat inainte de termen, iar celelalte 3 sunt toate 'in grafic', lucru cu care nu eram neaparat obisnuit. :) Mai mult, un obiectiv pe care ar fi trebuit sa-l fixez, dar care m-am gandit ca 'va merge de la sine', nu s-a materializat nici acum. Este incredibil! 'Dezavantajul' acestui proces este faptul ca presupune implicarea ta totala! (Lucru valabil in absolut toate metodele de optimizare umana.) De exemplu, este mult mai probabil ca vei obtine beneficiile acestui articol daca il listezi si te apuci imediat de pasii descrisi (dureaza cam 15 minute), decat daca iti spui in gand: 'hmmmm, interesant, cand voi avea timp am sa ma intorc la mesajul asta' Oricum, tu stii mai bine ce prioritati ai. Iata acum pasii procesului: 1. VISE Ce sa faci: Ia cateva foi de hartie A4 si scrie toate visele pe care le ai pentru viitorul tau. Cum sa faci: Scrie ca si cand orice vis poate deveni realitate, fara nici un obstacol posibil. Scrie 'fara sa ridici pixul de pe foaie'; nu conteaza caligrafia sau punctuatia. Importan este sa dai frau liber imaginatiei. Scrie pe mai multe foi daca una e insuficienta. Daca simti un oarecare blocaj sau trec mai multe secunde fara ca tu sa scrii, atunci schimba-ti pozitia pe scaun sau felul in care respiri. Sfat: Gandeste-te la urmatoarele arii din viata ta, si formuleaza pentru fiecare cel putin trei vise, trei idealuri: Familie/cuplu Sanatate/longevitate Cariera/realizari Prieteni, relatii interumane Bani/investitii Timp liber, hobby Dezvoltare personala
2. MOTIVATII Ce sa faci: Noteaza motivele pentru care iti doresti sa indeplinesti fiecare vis. Cum sa faci: Ia o foaie de hartie noua si aseaz-o in dreapta primei foi astfel incat sa ai suficient loc pentru a scrie una-doua fraze. Lucreaza contra-cronometru ca si in pasul precedent. Viteza e un element cheie! Aloca aproximativ 5 minute pentru acest scop. Daca nu gasesti motivatie pentru un vis descris, treci mai departe! Nu are rost sa te concentrezi pe acele vise. 3. TERMENE Ce sa faci: Pentru visele cu motive scrise alaturi acorda termene de realizare. Astfel, ele se transforma in obiective. Obiectivele sunt vise cu termene limita. Cum sa faci: Taie cu o linie visele pentru care nu ai gasit motivatii. (Ele nu sunt relevante aici) Scrie termene optimiste pentru fiecare din visele ramase. Da termene de tipul: 6 luni, un an, doi ani, cinci ani, 10 ani sau 30 de ani. Verifica sa ai cel putin 5-6 obiective pentru primul an, altfel ariile vietii tale vor primi atentie in mod diferit, ceea ce poate genera dezechilibre. Aloca 5 minute pentru acest pas. 4. OBSTACOLE Ce sa faci: Noteaza ce anume se poate interpune intre tine si visele tale Cum sa faci: Pe o a treia foaie de hartie, noteaza una-doua fraze despre posibile piedici care ar putea sta in calea atingerii obiectivelor tale. Aloca 5 minute pentru acest pas. Sfat: Fii obiectiv si sincer cu tine insuti. De exemplu, daca vrei sa castigi 30000 de euro pe an, dar nu vrei sa muncesti mai multe ore pe zi, acesta ar putea fi un obstacol. Recunoaste-l! 5. PRIORITATI Ce sa faci: Identifica patru obiective prioritare pentru anul in curs. Cum sa faci: Alege care sunt cele mai importante 4 obiective cu termen de finalizare in interval de un an. Ia o coala noua de hartie si imparte-o in 4 casute egale. In partea de sus a fiecarei casute noteaza obiectivul si termenul. De exemplu: sa citesc 30 de carti, sa scriu o carte, sa imi cumpar masina, sa slabesc 8 kg, etc. Sfat: Fii atent ca obiectivele tale sa fie cat mai precis exprimate si sa fie formulate pozitiv (sa nu mai fiu gras e un obiectiv negativ si nespecific - nu spune ce vreau de fapt si nu precizeaza cat anume vreau sa slabesc). 6. PARGHIE Ce sa faci: Creaza o parghie motivationala prin constientizarea a ceea ce ai de pierdut si de castigat. Cum sa faci: Descrie pe hartie toata durerea si nefericirea pe care le vei simti daca nu vei realiza acest vis al tau. Putina 'cruzime' nu strica aici. Fii detaliat(a). Apoi descrie toata bucuria, placerea, entuziasmul, fericirea pe care le vei obtine cand vei realiza visul TAU. Cum te vei simti, ce vor spune ceilalti, cum va creste stima ta de sine. Sfat: Daca estimezi ca nu vei avea destul spatiu in casutele de pe foaie, scrie pe foi separate. Poate vei dori sa scrii cu culori diferite despre placere si respectiv despre durere Aseaza foaia respectiva pe un perete, undeva la vedere, astfel incat sa iti aduci aminte mereu ce anume ai de facut. 7. ACTIUNE Ce sa faci: Noteaza cate o activitate foarte concreta pe care o poti face CHIAR ACUM (pana la sfarsitul zilei cel mai tarziu) pentru fiecare din cele 4 obiective. Cum sa faci: Gandeste-te la un lucru oricat de mic pe care il poti face IMEDIAT astfel incat sa demarezi. Tine minte: Fiecare calatorie de o mie de mile incepe cu primul pas. De exemplu, daca vrei sa iti cumperi masina peste 6 luni, poti sa cauti site-uri de specialitate pe Internet, poti sa fixezi prin telefon o vizita la un show-room sau un drivetest, etc. Important este sa faci ceva, acum, cand ai trecut prin procesul in 7 pasi. Apoi, in fiecare zi, este bine sa arunci o privire la cele 4 obiective ale tale si sa le dai prioritate in agenda ta. In acest fel, te asiguri ca prioritatile tale sunt mai importante decat planurile pe care ceilalti le fac in legatura cu tine. 'Daca nu ai planul tau, altcineva te va include in planul sau.' --- Anthony Robbins Iti doresc mult succes in ce ti-ai propus! Pentru alte idei si tehnici in legatura cu stabilirea obiectivelor, cursul electronic 'Cele 7 principii ale stabilirii obiectivelor' iti sta la dispozitie!
Caramizile experientei - Cum sa apesi butoanele care trebuie in capul clientilor tai -
Ati vazut vreodata un agent de vanzari de
automobile care nu-si lasa potentialul client sa porneasca motorul? Poate ca nu
a inteles cat de important este pentru acel client sa auda acel zgomot infernal
in show-room. Poate va speria toti oamenii din birouri. Dar pentru acel client
potential auditiv poate insemna diferenta dintre 'Grozava masina! O
vreau!' si 'Aha mai vorbim.' Decizia de cumparare in cazul bunurilor dar si a serviciilor se
folosindu-se cele cinci sisteme reprezentationale si, cu precadere, al celui
preferat. Veti spune: 'Hei! Serviciile sunt intangibile! Nu le poti vedea,
auzi sau simti!' Corect. Asa este. Am o intrebare pentru voi: daca nu le
poti vedea, auzi sau simti atunci cum stii ca ele totusi exista? Simplu. Un vanzator abil de asigurari a reusit sa-ti DESENEZE prin
comunicare toate beneficiile pe care le vei avea dupa ce vei semna polita.
Probabil el te-a BAZAIT la cap pana ti-a SUNAT BINE ceea ce a avut sa-ti
comunice. Este posibil sa-ti fi spus ca acea polita ITI VA LUA O PIATRA de pe
inima in momentul in care vei sti ca esti in siguranta. Nu conteaza atat de mult ceea ce vinzi. Conteaza cum stii sa
vorbesti pe limba celuilalt. Dar mai e ceva inainte de asta, v-ati dat seama? Vi s-a intamplat
vreodata sa auziti pe cineva vorbind si sa nu stiti pe ce limba vorbeste? Mie
mi s-a intamplat. Cand influentezi, inainte de a vedea cum poti comunica, ai
nevoie sa te prinzi care e sistemul reprezentational preferat. Iar acest lucru desi pare complicat, este in esenta foarte simplu.
Secretul este sa asculti si sa vezi ce face persoana din fata ta. Oamenii in
mod curent folosesc expresii aferente celor cinci simturi. In plus, limbajul
corpului exprima usor aceste preferinte. Unii vor spune mai tot timpul: 'nu vad ce vrei sa-mi
zici', 'uite ce vreau sa-ti zic!', 'e limpede pentru
tine?'. Acestia, 'vizualii', au o tentinta de a respira foarte
amplu, obisnuiesc sa stea cu spatele drept si cu pieptul un pic in fata pentru
a putea respira din partea superioara a corpului, din torace. Totodata ei au
tendinta sa priveasca foarte mult in sus (fie stanga, fie dreapta) in timp ce
vorbesc. Foarte posibil este ca ei sa si gesticuleze aratand diverse
'lucruri' (care sunt in capul lor, de fapt) in directia in care se
uita - de obicei in sus. Va veti trezi ca auziti de la oameni lucruri de genul: 'asta
nu-mi suna deloc bine!', 'n-am de gand sa-ti cant in struna',
'chestia asta e ca o muzica fina la urechile mele'. Ei sunt
'auditivii' si probabil va vor scoate din sarite (daca nu sunteti ca
ei) cata muzica gasesc ei in viata asta. Ei au tendinta de a respira egal, la
nivelul diafragmei. Nu sunt cu capul in nori asa cum dau impresia vizualii.
Privesc lumea drept. De multe ori va surprind pentru ca se uita in alta parte
si nu au contactul vizual cu voi. Totusi, ei sunt cu urechile ciulite la ceea
ce vreti sa le ziceti - iar acest lucru se vede evident din pozitia capului. Nu
gesticuleaza atat de mult ca vizualii. Sunt si persoane care va vor toca la cap cu expresii
'ciudate': 'nu ma mai freca la cap!', 'asta mi-a lasat
un gust amar', 'nu ma dau in vant dupa filmele siropoase',
'asta imi gadila simturile'. Aceste persoane sunt
'kinestezicii' si sunt, statistic, cele mai putin numeroase dintre
noi. Ei experimenteaza viata punand mana pe ea, mirosind-o si gustand-o. Cum
fac asta? Nu stiu intrebati-i! Kinestezicii respira adanc, grav, din abdomen
si par mai mereu cazuti pe ganduri. Privesc in jos de cele mai multe ori si tind
sa dea impresia unui vizual ca ar fi suparati. Nu sunt pur si simplu doresc
'sa stea in ei', sa simta experienta. Ei gesticuleaza foarte putin.
Sunt de obicei persoane linistite, calme. Le place sa mearga apasat prin viata. Acum ca stiti cum puteti identifica sistemul reprezentational
preferat, sunteti curiosi care este urmatorul pas? Daca vreti sa influentati,
trebuie sa vorbiti pe limba interlocutorului. Nu va puteti duce duce intr-o
Cuvinte care vand - persuasiune. influenta -
Ceea ce spunem poate avea uneori impactul unui pumnal
aruncat cu precizie cinica in inima adversarului. Nu degeaba se spune despre
cuvinte ca sunt arme, iar despre limba care le propulseaza ca este taioasa, ori
despicata ori ascutita. Pe
de alta parte, in procesul de influentare, ponderea cea mai mare o au gesturile
si tonul vocii. Acestea sunt elementele de baza ale influentarii. In general specialistii
sunt de acord ca impactul cuvintelor este limitat la mai putin de 10 procente. Exista
totusi o serie de cuvinte pentru care lucrurile stau altfel. Sunt cuvinte
puternice, de forta, care au adanci conditionari neurologice si care au putere
de influentare subtila. Atunci cand sunt folosite in fraza, ele determina
ascultatorul sa fie in mod semnificativ mai receptiv la propunerile celui care
le foloseste. Ce
inseamna acest fapt? Unele cuvinte sunt mai 'puternice decat altele'.
Pur si simplu, asa stau lucrurile! Explicatiile rezida in convenientele sociale
si culturale, in felul in care am fost crescuti si in experientele personale.
Unele dintre aceste cuvinte puternice sunt ignorate si din pacate ii fac pe
ignoranti sa rateze ocazii exceptionale in viata. Printre
cele mai puternice cuvinte in comunicarea persuasiva se numara Numele,
'Pentru ca', 'Te rog', 'Multumesc' si
'Acum'. Cel
mai eficient cuvant de influentare este numele persoanei cu care stai de vorba.
Este o mare diferenta intre a spune 'Ce mai faci?' si 'Ce mai
faci Stefan?' (Alina, Bogdan, Maria, Cristi, Clementina.) Numele
este des utilizat in marketing si vanzari. In
In viata poti sa alegi daca vrei sa te simti un erou aflat
intr-o calatorie sau un spectator. Poti sa alegi daca esti la televizor ori
esti in televizor. Calatoria
eroului este un termen folosit de Joseph Campbell, unul dintre cei mai mari
cercetatori in domeniul miturilor si legendelor lumii.
Calatoria eroului este un instrument foarte bun pentru a intelege unde te afli intr-un anumit moment in calatorie. Astfel stresul poate fi diminuat prin simpla constientizare a faptului ca demonii sau provocarile sau barierele sunt doar o etapa in drumul catre scopul propus. Pentru a aduce aceste concepte la o utilizare simpla, sa le redenumim mai intai: Chemare - misiune, scop, tel Prag - hotarare ferma, dedicare Gardieni - resurse de orice fel Demoni - probleme, obstacole, provocari Biruinta - realizarea scopului, indeplinirea misiunii Intoarcerea - recunoasterea meritelor, exemplul personal Pana acum am luat cunostinta de etapele calatoriei eroului din perspectiva spectatorului, ca si cand am fi urmarit un film la televizor. Acum sa intram in televizor! In NLP Robert Dilts a pus la punct o metoda de identificare a etapelor calatoriei eroice in care te afli. Este stiut ca in viata oamenii isi pun in gand mai multe scopuri si deci se angajeaza in mai multe calatorii. De obicei ei devin constienti de importanta resurselor cand se izbesc de probleme. Atunci incep o cautare asidua pentru a gasi resursele care sa le permita iesirea din criza. Te afli cumva intr-o astfel de situatie in vreuna din calatoriile tale? Iata ce poti sa faci. Raspunde pe rand la urmatoarele intrebari. Astfel creezi o harta a calatoriei: Care este problema? Care este situatia in care te simti mai mult victima decat erou? Care este pragul? Care este teritoriul necunoscut? In mod tipic criza in care te afli te impinge intr-acolo sau trebuie sa mergi intr-acolo pentru a putea rezolva criza. Avand in vedere problema cu care te confrunti si pragul pe care trebuie sa-l treci, care este misiunea ta? Ce esti chemat sa realizezi sau sa devii? Daca nu gasesti intuitiv un raspuns, cauta un simbol sau o metafora (exemple: 'sunt chemat sa devin un luptator, un magician, un vultur, un rege, etc.') Ce resurse ai si ce resurse trebuie sa dezvolti pentru a putea sa:
Care sunt prietenii sau mentorii tai pentru a castiga si consolida aceste resurse? Dupa ce termini acest proces de creare a hartii calatoriei in care te afli, mai ai de facut un singur lucru. Sa actionezi! Sa folosesti harta pentru a gasi destinatia finala. Nici o tehnica sau reteta din lume nu ajuta prin simpla ei existenta. Cheia este practica. De fapt, aceasta este diferenta dintre eroi si non-eroi. Fiecare dintre noi ne simtim confortabil in rolul de spectatori. Telenovelele, filmele de actiune, talkshow-urile ne plac si ne impresioneaza. Sa nu uitam ca la randul nostru avem si noi spectatori. Daca nu le place ceea ce vad schimba postul si scenariul cel mai cumplit este sa ramai unicul spectator la filmul tau mut. Dar asta este calatoria victimei, care nu are nimic a face cu eroul care esti tu!
Cercurile puterii - un articol special NLP Camp 2004 -
Puterea este capacitatea de a face ceea ce iti doresti si constiinta faptului ca ai aceasta capacitate. Pentru fiecare dintre noi, a putea sa iti atingi obiectivele persoale inseamna a fi in primul cerc de putere. Poate fi vorba de a controla greutatea corporala, a renunta la fumat, a decide sa fii intr-o stare emotionala buna. Cei care au primul cerc de putere fragil spun lucruri ca: 'nu am vointa', 'nu pot', 'nu sunt in stare' etc. Al doilea cerc de putere este cercul prietenilor si al punctelor de sprijin. Pentru a descoperi punctele din al doilea cerc, intreaba-te cum iesi din situatiile de criza. Unii oameni se focalizeaza pe munca sau o activitate care ii face sa se simta puternici intr-un fel sau altul, altii apeleaza la prieteni care ii asculta sau ii sustin. In al doilea cerc de putere esentiala este relationarea cu mediul din jurul tau. Cei care se simt lipsiti de puterea din al doilea cerc spun lucruri de genul: 'daca n-ai fi fost tu', 'cine e de vina' etc. Al treilea cerc de putere este contextul social si cultural in care gravitezi. In acest cerc influentezi mase de oameni si esti influentat de ele. De asemenea poti crea tendinte sau poti alege sa raspunzi la tendinte, in timp ce le observi si le intelegi. Este locul in care se creaza viziunea sistemica si locul in care liderii isi fac simtita prezenta. Nu oricine ajunge sa aiba un al treilea cerc de putere bine reprezentat, dar toti oamenii reactioneaza mai mult sau mai putin constient la persoanele care au acest cerc. Cei care sunt lipsiti de puterea din al treilea cerc spun lucruri de genul: 'eu am dreptate, tu te inseli', 'as vrea dar nu se poate', 'toti fura' etc. Cercurile puterii se creaza si se construiesc firesc de la primul la al treilea. Exista momente cind putem fi cantonati in unul din cercuri. In al treilea cerc de putere nu se poate sta multa vreme daca primele doua cercuri nu sunt bine formate. Al treilea cerc de putere poate fi insa accesat cu ajutorul mentorilor. Importanta este consolidarea si pastrarea cercurilor de putere un timp indelungat, adica stabilizarea lor. Tehnici NLP precum pozitiile perceptuale fac acest lucru. In NLP se exerseaza crearea unei pozitii perceptuale 1 puternice (PP1). Relationarea si trecerea in al doilea cerc de putere presupune exersarea pozitiei perceptuale 2 (PP2), iar constientizarea relatiei dintre cele doua inseamna exersarea pozitiei perceptuale 3 (PP3).
Sfera puterii Cercurile de putere sunt constructe pentru mintea cognitiva care percepe in mod punctual tipare. Mintea inconstienta are capacitatea (puterea) de a percepe tiparul care conecteaza (Bateson). A deveni constient de sfera puterii inseamna a percepe simultan mai multe tipare intercorelate. In NLP asta poate sa insemne perceperea simultana a celor 3 pozitii perceptuale, perceperea trecerii timpului si implicatiile sale, ecologia si implicatiile morale, tipurile de energie care graviteaza in relatie etc. Alinierea sistemica mareste capacitatea de constientizare a sferei puterii si implicit creaza motivatia pentru a folosi sfera puterii in lumea reala. Sfera puterii (sau oul puterii) capata crusta in NLP prin exersarea elementelor cimpului unificat. (Nivele Neurologice, perceptia timpului si pozitii perceptuale). NLP are marele merit de a aduce 'cu picioarele pe pamint' pe oamenii care sunt cu capul in nori si de a le arata cerul celor care sunt prea preocupati de locul pe unde le umbla talpile. Andy Szekely Trainer NLP
Povestea Fantanitei Craiesii - o poveste speciala NLP Camp 2004 -
Cum ar putea fi decat a fost?.! A
fost odata ca nici o data, a fost un loc indepartat si frumos cum sunt asa de
multe in lume Era
o pajiste cu iarba de matase si, la marginea ei incepea sa se intinda padurea
racoroasa. Copaci cu
Cand zgomotul de copite o facu sa deschida iar genele, Craiasa tresari si cauta in jur cu privirea. Nici urma de slujitor sau trasura stelele scaparau ca licuricii pe bolta si, in lumina lor sidefata Craiasa vazu caii salbatici. Cu uimire si teama, nestiind bine daca se trezise sau inca visa, se ridica si se apropie de ei. Nu mica ii fu mirarea cand dintre ei, calul cu semn in frunte prinse a-i vorbi cu glas omenesc: - Iertare, Craiasa daca te tulbur. Te astept de o suta de ani si iata, a venit vremea. Fii bine venita! Tu esti faptura care trebuie sa ma dezlege de blestemul ce intr-o clipa de necugetare l-au aruncat iubitii mei parinti - Ce se intampla cu mine? sopti Craiasa. Unde ma aflu si cum de pot sa te aud? - Soarta cea buna a facut sa te ratacesti aici si sa ma intalnesti. Numai tu, Craiasa cu suflet curat poati sa ma auzi ca sa ma faci iarasi om. Sunt un Print care odata eram nepasator si fara intelepciune. Alergam insetat doar dupa placeri si petreceri, cum alearga caii salbatici. Parintii mei s-au suparat peste masura ca nu ascult glasul inteleptilor M-au blestemat sa ma transform de-adevaratelea in cal si nici sa nu-mi fie dat a-mi potoli setea pana cand nu voi gasi un suflet potrivit cu mine, care sa ma inteleaga si sa ma ajute. - Biet Print Dar eu nu sunt decat un om cum ai fost si tu odata nu stiu cum as putea face asa o minune!?! Te-as ajuta din toata inima daca mi-ai spune ce-i de facut! - Craiasa, destul ca esti aici. Trebuie doar sa ma asculti ca si cum eu insumi as fi deja in gandul, in inima si in visele tale dintotdeauna. Prin ochii tai vad lumea in care vreau sa ma intorc . Vrei sa fii tu oglinda vietii in care imi vad acum viitorul? - Atunci spune, si vezi de poti prin mine, daca vrei sa faci asta - Ma uit prin ochii tai Craiasa si vad cum am alergat pana cand am inteles ca e mai important sa fii statornic in ceea ce caut dacat sa ratacesc fara noima simt cum am insetat pana cand am simtit ca e mai important un strop limpede decat un suvoi tulbure am cunoscut si am pierdut multi prieteni pana cand am inteles ca cel mai bun prieten imi sunt chiar eu si doar asa, prieten de nadejde pentru altii Asa m-am vazut traind de acum inainte, nou si bun. Acum vreau sa vin iar in lume! - Fie sa se implineasca! spuse Craiasa. De acolo unde ai fi fost ales sa fii, treci prin apa acestui izvor si albia lui sa fie calea ta de intoarcere statornica, si fiecare picatura sa iti aduca limpezime si fiecare piatra pe care calci sa fie o temelie pentru inima, sufletul si gandurile tale noi! Aici si acum, Print sa fii Nici bine nu se termina de rostit ursita Craiesii, ca o lumina de aur ii cuprinse cu binefacatoarea ei putere. Si din miezul ei pornira a creste cercuri si mai luminoase: intai unul si din mijlocul lui, o mandrete de Print ce alesese sa fie nou si bun apoi altul, incorona Craiasa ca o oglinda fermecata pentru Print si-n jurul lor, o sfera stralucitoare prinse sa-i ocroteasca si sa-i inconjure si, ca printr-o minune, asa cum viata in lumea noastra este, s-au regasit intre cei dragi lor Nu stie nimeni daca Printul si Craiasa au ramas impreuna si au trait fericiti pana la adanci batraneti Dar se zice ca un slujitor tanar a colindat lumea sa spuna tuturor fantastica poveste si sa-i cheme pe oameni sa vada locul minunii. Si se mai zice ca, un slujitor batran a facut acolo o fantana din care, cine bea apa vie renaste ca Printul. I se zice Fantanita Craiesii Printi si Craiese, voi ce ati baut apa vie, cum ar putea fi altfel decat a fost? Poate vreti sa povestiti voi mai bine Carmen Iliescu Iasi, aprilie, 2004
Ce este Programarea Neuro-Lingvistica (NLP)? - excelenta. strategie. succes -
Raspunsul scurt la aceasta intrebare este: o atitudine si un set de tehnici pentru succes. O incursiune in lumea NLP este in primul rand o alegere. Teoreticienii vor incerca sa dea o definitie a domeniului si vor explica fiecare termen in parte. Pragmaticii se vor intreba la ce e bun NLP. Pentru mine, NLP inseamna:
|
|
A comunica eficient. Conditia noastra de oameni presupune comunicare. Totusi, nu comunicam intotdeauna ceea ce intentionam sa comunicam. De asemennea, nici nu ii intelegem pe ceilalti intotdeauna. NLP ofera instrumente practice pentru ca oricine doreste sa devina un comunicator abil. Limbajul este mijlocul prin care gandim si dam sens lucrurilor din jurul nostru. Totusi, procesul de convertire a experientei in limbaj presupune in mod inevitabil distorsiuni si eliminari. NLP ne invata cum sa recunoastem ceea ce oamenii presupun atunci cand vorbesc si mai important, cum sa folosim un limbaj de precizie pentru a imbunatati intelegerea reciproca. Abilitatea de a intelege punctul de vedere al celuilalt este o piatra de hotar in NLP. Odata ce l-am inteles, ma pot alinia interlocutorului la toate nivelurile gandirii sale si astfel pot relationa eficient. Oamenii raspund mai usor oamenilor care se aseamana lor. In limba engleza sensul acestei explicatii este foarte frumos surprins printr-un joc de cuvinte: 'People like people like them!' Abilitatea de a te potrivi cu interlocutorul, de a te alinia ideilor lui, de a-l ghida catre intelegerea ideilor tale este de foarte mare valoare atunci cand dorim sa influentam. NLP ofera instrumente pentru a face acest lucru cu abilitate si respect. |
|
|
Emularea excelentei NLP este legat de descoperirea modului in care performerii obtin rezultatele pe care le obtin. Acest proces de 'modelare' a excelentei presupune scoaterea la lumina a secventei actiunilor si a proceselor interne prin care ei trec. Indata ce ai inteles CUM cineva face un anumit lucru poti sa reproduci strategia respectiva si valorile aferente pentru tine insuti, si vei obtine rezultate similare. Aplicatiile acestui proces abunda in toate sferele de activitate. Este modul cel mai eficient de a invata o noua abilitate, iar dezvoltarea competentei de modelare este o contributie importanta in dezvoltarea personala a oricarui om. |
|
|
Stapanirea propriei minti Majoritatea oamenilor recunosc ca mintea omeneasca este o 'unealta' extrem de puternica si ca folosim numai o mica parte a acestui potential. NLP ne arata cum sa intelegem mai bine cum functioneaza creierul, oferind echivalentul unui manual de functionare pentru creierul uman. Cand intelegem modalitatile specifice prin care 'ne punem mintea la contributie' ne aflam in situatia de a lua decizii mai bune. Schimbarea devine un proces mult mai usor si putem deveni mai eficienti decat am visat vreodata. Spuneam la debutul articolului ca NLP este in primul rand o atitudine. Atitudinea este: 'sunt curios si deschis la schimbare'. Daca ai aceasta atitudine, in mod cert, in acest moment te intrebi Ce urmeaza? |
Mentori - sisteme -
Analiza Tranzactionala - modelul explicativ Analiza Tranzactionala (AT), este un model explicativ al personalitatii umane si al grupurilor. Beneficiind de avantajul esential al claritatii si simplitatii, modelul a fost preluat pentru practica de afaceri in intreaga lume. Demersul AT consta in analizarea comportamentelor, atitudinilor, exprimarilor si reactiilor psihice si emotionale prin intermediul unor 'grile analitice' (starile eului, stroke-urile si stilurile de lucru sunt numai cateva dintre cele mai folosite in sfera organizatiilor). Aceste concepte permit utilizatorului sa desprinda facil si rapid concluzii referitoare la alegerea comportamentului in diferite situatii si sa analizeze rezultatele obtinute.
Programarea Neuro-Lingvistica - modelul pentru schimbare Programarea Neuro-Lingvistica este un set de tehnici care ii ajuta pe oameni sa atinga adevaratul lor potential. Functioneaza prin studierea modului in care gandim si folosim limbajul si a modului cum aceasta ne afecteaza comportamentul si influenta asupra celorlalti. Aceasta unealta pentru afaceri functioneaza pentru oricine. Ne permite sa eliminam atitudinile negative si autolimitarile, sa devenim mai concentrati si mai productivi. NLP este prin excelenta o metoda de schimbare. Folosirea tehnicilor sale permite indivizilor sa dobandeasca abilitati noi pe care le aplica imediat in activitatea lor.
Gandire sistemica - modelul pentru dezvoltarea afacerii Discutam aici despre tehnicile dezvoltate de Edward de Bono (specialistul nr. 1 mondial in gandire creativa), sau Peter Senge (autorul cartii 'The Fifth Discipline' si al conceptului Learning Organisation). Este vorba de generarea a mii de optiuni si idei posibile de implementare a strategiilor in afaceri si o tehnologie de selectare a lor, despre instrumente de largirea perceptiei, gandire laterala si tehnici de lucru in grup (Metoda celor 6 palarii, Modelul Disney etc.). IIn plus este vorba de o viziune globala si anticipativa a evolutiei personale si organizationale. Sunt instrumente indispensabile pentru lideri.
Metafore
Metaforele sunt porti deschise catre resurse pe care nu stim ca le avem. O metafora bine construita si bine spusa este o poveste pentru trezit adulti. Povestile de adormit copiii sunt acele minunate epopei cu zane si feti frumosi pe care parintii si bunicii le spun copiilor seara, inainte de culcare. Povestile de adormit adultii sunt tot niste epopei. Sunt de fapt vrajitorii de limbaj pe care oamenii mari le spun celorlalti oameni mari, constient sau inconstient, pentru a-i adormi nitel. Psihologii ar spune ca este vorba de o transa usoara pe care oamenii si-o induc unii altora in fiecare zi, fara ca macar sa-si dea seama. Cei care lucreaza in vanzari se pot gandi la manipulare. Noi nu spunem asa. Povestile de trezit adultii sunt cele spuse de maturi maturilor, atunci cand povestitorul isi da seama ce face si vrea sa extraga invataminte si actiuni cu efect benefic. Adutii care spun astfel de povesti mai sunt cunoscuti sub numele de mentori, iar ascultatorii lor se mai numesc discipoli. In fine, mai sunt si povestile de trezit copiii, pe care parintii le spun copiilor din placerea de a povesti si din dorinta de a transmite mesaje de incurajare. Lectura placuta
Metafore - Papagalul -
Suzi era o fetita care avea un frate mai mare pe nume Simon. Parintii lui Suzi erau ocupati, asa ca i-au spus lui Simon sa aiba grija de ea. Dar Simon era destul de mic el insusi, asa ca aceasta era o responsabilitate prea mare pentru el. Asa ca el a ascultat cu foarte mare atentie ce spuneau parintii lui despre felul in care Suzi ar fi trebuit sa se comporte. Apoi a invatat papagalul sa spuna lucrurile respective. (De exemplu: Nu raspunde celor mari, Ai grija de ceilalti, sau Fii cuminte). Apoi Simon a pus papagalul pe capul lui Suzi. Acum putea sa se joace sau sa citeasca sau sa faca orice altceva fara sa trebuiasca sa ii dea atentie lui Suzi mereu. Papagalul facea treaba in locul lui. Cand suzi a crescut mare ea inca mai avea papagalul pe cap si acesta ii spunea ce poate sa faca si ce nu. Acest lucru ii cam ingreuna viata. Papagalul avea adesea obiectii cand ea voia sa isi faca prieteni sau sa se distreze. Adesea Suzi se simtea foarte nefericita cand urma instructiunile papagalului. Intr-o zi Suzi s-a dus la doctor si i-a cerut ajutorul. Doctorul i-a spus ca va dura multi ani pana cand se va vindeca si i-a dat niste pastile. Suzi s-a simtit si mai nefericita. Mai tarziu Suzi s-a dus la un alt doctor pentru ajutor. Acesta i-a spus ca tot ce trebuie sa faca este sa scape de papagal. Suzi avea indoieli pentru ca era foarte obisnuita sa aiba papagalul acolo. De asemenea s-a mai gandit ca ghearele papagalului sunt incalcite in parul ei si ca va fi dureros si periculos sa le smulga de acolo. Totusi, doctorul a zambit si i-a spus lui Suzi ca are nevoie de un pic de ajutor. Apoi s-a intins si a prins papagalul, dupa care l-a aruncat pe fereastra. Papagalul a tipat de cateva ori si apoi a zburat pentru totdeauna in zari necunoscute.
Metafore - Gradinarul si discipolul -
A fost odata un gradinar care era foarte priceput. Atat de priceput incat ii mersese vestea si in tinuturile invecinate, si multi dintre parinti isi trimiteau odraslele la el ca sa invete mestesugul. Gradinarul ii primea si ii invata cu bucurie, iar discipolii sai reuseau dupa un timp sa cultive plante la fel de frumoase si de sanatoase ca si ale maestrului lor. Intr-o zi a venit la el un tanar foarte dornic sa invete arta gradinaritului. Batranul l-a primit, l-a pus intr-o grupa de incepatori si s-au apucat de treaba. Cu totii munceau cu spor si voie buna, iar dupa o vreme au inceput sa apara primele rezultate. Micile plantute care se iveau din pamant erau la fel de frumoase si de sanatoase ca si cele ale gradinarului, cu o singura exceptie. Plantele ingrijite de tanarul nostru pareau bolnave si neajutorate. Desi atat gradinarul cat si tanarul le acordau o atentie speciala, rasadurile o duceau din ce in ce mai prost pe zi ce trecea. Intrigat, batranul a luat o torta si s-a furisat langa stratul respectiv dupa apusul soarelui, asezandu-se la panda. Nu mult dupa miezul noptii el a zarit o silueta in intuneric apropiindu-se de strat. A aprins torta si a sarit din ascunzis surprinzandu-l pe hot. Mare a fost mirarea batranului cand a vazut ca cel prins era chiar discipolul, care nelinistit de evolutia plantelor sale venea in fiecare noapte sa verifice daca radacinile au mai crescut sau nu. Aceasta poveste face referire la unii participanti care sunt mai 'cerebrali'. Ei insista pe ideea de a intelege fiecare proces inainte de a practica. Din pacate ignora faptul ca metoda este bazata pe proces mai mult decat pe continut. In plus, NLP trateaza omul ca pe un sistem psiho-fiziologic, adica pune accent pe legatura minte-trup. Aplicand o tehnica inainte de a intelege mecanismul atunci cand inveti, te trezesti ca stii deja ceea ce nu ai inteles in prima faza. Se produce un fenomen de tip Evrika! Este mult mai eficient.
Metafore - Mentorul chinez -
Stil 'Nu poti face nimic ca sa ai stil. Pentru ca stilul nu il ai, ci il esti. E engramat acolo, in ingineria vertebrelor din coloana ta vertebrala, in dinamica fluidelor corpului tau, in spotul de lumina de pe pupila ta catifelata. In intelepciunea mintii tale, care inainteaza cand universul inainteaza si se retrage cand universul se retrage.' --- Mircea Cartarescu - De ce iubim femeile, Ed. Humanitas, 2004
Pesimism vs Optimism '[] Pesimistul seamana cu un om care priveste cu teama si tristete calendarul sau de perete in fiecare zi. El rupe cate o fila din calendar si vede cum teancul se subtiaza pe zi ce trece. Pe de alta parte, persoana care ataca activ dificultatile vietii, este un om care ia fiecare fila rupta din calendar si o aseaza cu grija alaturi de cele precedente, dupa ce a facut cateva insemnari pe verso. El poate reflecta cu mandrie si bucurie la toata bogatia acumulata in acele pagini, in toata viata pe care a trait-o din plin.' --- Viktor Frankl
Nu uita niciodata 'Nu uita niciodata ca pielea se increteste, parul incarunteste, iar zilele se aduna in ani Dar ce e mai important se conserva; forta si determinarea ta nu au varsta. Spiritul tau e cel care indeparteaza panzele de paianjen. Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare. Dincolo de orice reusita e o alta incercare. Cat timp traiesti, simte-te viu. Daca ti-e dor de ce faceai, fa-o din nou. Nu te pierde printre fotografii ingalbenite de timp Mergi mai departe atunci cand toti se asteapta sa renunti. Nu lasa sa se toceasca taria pe care o ai in tine. Fa astfel ca in loc de mila, sa impui respect. Cand nu mai poti sa alergi, ia-o la trap. Cand nu poti nici asta, ia-o la pas. Cand nu poti sa mergi, ia bastonul. Insa nu te opri niciodata.' --- Madre Teresa de Calcutta
De ce? 'Stiu ca aveti oricand pregatite o serie de alte de ce-uri, dar deocamdata ne oprim aici. De ce-urile sunt simultan farmecul si poticneala mintii. Ele semnaleaza si inocenta curiozitate a unei specii febrile, in perpetua expansiune intelectuala, dar si stupoarea paralizanta a interogatiei gratuite. De ce - intreaba si desteptii, si prostii. Prostii produc ceea ce as numi de ce-ul castrator, adica o intrebare careia nu i se poate raspunde si care blocheaza orice infaptuire eficienta: nu exista solutie, dar se suspenda si bruma de solutie anterioara intrebarii. E ca si cum ai spune: nu ma urc in lift pana nu inteleg cum functioneaza. S-ar putea sa urci toata viata pe scari' --- Andrei Plesu despre 'De ce?', Despre Ingeri, pag. 122
Nimicurile vietii 'M-am inhamat la carul unui ideal cam greu:
transformarea omului in
Ce trebuie sa fac la randul meu 'Chiar daca nu tinem seama decat de viata noastra de zi cu zi, fara sa analizam nu stiu ce profunzimi nebanuite, este limpede ca noi existam pentru semenii nostri, in primul rand pentru cei de ale caror zambete si bunastare depinde fericirea noastra , iar apoi pentru cei necunoscuti noua personal, dar de ale caror destine suntem legati prin mii de fire, prin legea rezonantei. Eu imi reamintesc de o suta de ori pe zi de faptul ca viata mea launtrica si exterioara depinde de munca celorlalti oameni, nu numai a celor vii, ci si a celor care au murit, si ca trebuie sa fac la randul meu efortul de a le darui ceva, pe masura celor primite de la ei.' --- Albert Einstein (cu multumiri pentru Amalia Gabor)
La inceput a fost gandul Inaintea cuvantului, la inceput a fost gandul, si nu o fulguratie cuantica a duhului, fie si dumnezeiesc, ci gandul impreuna, plutind peste ape. Dumnezeu nu putea sa faca aceasta lume singur. --- Cristian Tudor Popescu, Ziarul 'Gandul'
Despre iubire Cu greu se poate gasi un cuvant care este mai ambiguu si mai confuz decat cuvantul iubire. Oamenii simt ca iubesc atunci cand 'se indragostesc' de cineva. Ei isi numesc iubire dependenta si posesivitatea. Ei cred de fapt ca nimic nu este mai usor decat sa iubesti si ca dificultatea consta de fapt in a gasi 'obiectul' potrivit si ca esecul in a-si gasi fericirea prin dragoste este cauzat de ghinionul ca nu au gasit partenerul potrivit. Contrar acestor ganduri confuze si naive, iubirea este un simtamant foarte specific, iar in vreme ce fiecare om are capacitatea de a iubi, concretizarea ei este una dintre cele mai dificile realizari. --- Eric Fromm, 1947
Exista in experienta ta oameni cu
care iti este greu sa comunici? Probabil ca da! Un model foarte practic pentru
ca tu sa castigi o intelegere superioara a relatiilor cu ceilalti (mai ales cu
oamenii dificili) este modelul pozitiilor perceptuale.
Cand stapanesti acest model, poti gasi mai multe variante de actiune si iti
este mai usor sa ii convingi interlocutorii. Nu numai ca te vei simti mai
sigur(a) si mai eficient(a) ceilalti vor remarca schimbarea si te vor
aprecia pentru charisma si inteligenta emotionala.
Modelul pozitiilor perceptuale provine din terapia Gestalt, este un excelent
instrument pentru constientizare si confera o viziune sistemica a relatiei
interumane. Sunt trei pozitii perceptuale:
De exemplu, daca iti imaginezi un biciclist, vei percepe
realitatea din punctul de vedere al celui de pe margine - esti in prima pozitie
perceptuala. Intrand in a doua pozitie perceptuala ai vedea din perspectiva
biciclistului, fiind pe bicicleta, cu mainile pe ghidon, atent la drumul pe
care il parcurgi.
Abilitatea de a trece cu usurinta in a doua pozitie perceptuala (a te pune in
pielea celuilalt) permite intelegerea motivelor si comportamentelor lui in mod
autentic. A te lasa sa descoperi spontan cum cineva ar putea reactiona in
anumite situatii este si o metoda de imbogatire a creativitatii.
A treia pozitie perceptuala este un mod de a privi cu ochii observatorului neutru
- un alt punct de vedere decit al celor implicati. In loc de a stimula empatia
sau creativitatea, functia acestei a treia pozitii este de a evalua ce se
intampla in primele doua pozitii.
De exemplu, la o piesa de teatru punctul de vedere al publicului este o pozitie
perceptuala 3. Publicul este la distanta de culise si nu este interesat de
modul cum elementele povestii se combina . De asemenea, publicul este la
distanta prea mare de actul creatiei pentru a putea fi prins de emotia proprie
acestuia.
Cand comunici cu oameni dificili, o idee foarte buna este sa folosesti
pozitiile perceptuale inainte de intalnirea cu ei. Nu dureaza mult si este usor
de aplicat.
De exemplu, sa presupunem ca ai un client dificil, cu care nu ai ajuns inca la
concluzii privind modul de desfasurare a relatiei. Poate fi un client reticent
sau nehotarat.
Stabileste trei locatii pe podea, pentru cele trei pozitii perceptuale (in
forma de triunghi echilateral). Intra in pozitia perceptuala 1 (paseste in
prima locatie) si raspunde la urmatoarele intrebari:
1. Cum anume este experienta ta in relatie cu ?
2. Ce resurse poti folosi in aceasta situatie?
3. Care este interesul tau de fapt?
Intra in pozitia perceptuala 2.
Atentie: in acest moment ai devenit 'clientul'!
1. Cum anume este experienta ta in relatie cu (tine)
. descrie perceptia relatiei cu cat mai multe detalii.
2. Ce resurse poti folosi in aceasta situatie ?
3. Care este interesul tau de fapt ?
Intra in pozitia perceptuala 3.
1. Cum anume este experienta lui si
2. Ce resurse pot ei folosi in aceasta situatie?
3. Care este interesul lor de fapt?
4. Ce altceva ar putea sa mai faca cei doi? Ce alte optiuni mai au?
Intra din nou in pozitia perceptuala 1.
1. Cum anume este experienta ta in relatie cu . (clientul) acum?
2. Ce resurse poti folosi in aceasta situatie si cum?
3. Ce esti dispus(a) sa faci pentru a rezolva situatia?
4. Ce implicatii exista? Merita efortul?
Dupa ce ai parcurs aceste etape, de regula esti mult mai bogat(a) in informatii
si idei atat la nivel cognitiv cat si la nivel intuitiv. Astfel, sansele tale
de a obtine ceea ce vrei in relatia cu "clientul" dificil cresc vizibil.
Experimentul acesta merita toata atentia ta. Metoda sta la baza fortei de
convingere a unora dintre cei mai buni negociatori din lume.
Pentru ilustrare si ca o concluzie, sa aruncam o privire la povestea
industriasului american Andrew Carnegie, regele otelului, despre care se spune
ca avea in echipa sa, ca angajati, 31 de milionari.
Carnegie afirma ca regula sa era sa nu intre in negociere daca mai avea de
negociat cu el insusi. Cand se intampla ca negocierea sa il surprinda intr-o
astfel de situatie, Carnegie solicita partenerilor o pauza afirmand ca nu are
suficiente informatii. Apoi se retragea intr-o camera alaturata salii de
sedinte, unde se afla o masuta rotunda, replica a celei din sala de sedinte,
inconjurata de scaune miniaturale.
El se aseza pe rand pe fiecare scaun intrand 'in pielea'
interlocutorilor si analiza subiectul negocierii din perspectiva fiecaruia. De
fapt purta o mininegociere cu sine insusi pentru a se asigura intelege punctele
de vedere ale celorlalti. Acesta era modul de a 'aduna informatii" al lui
Carnegie. (folosea pozitia perceptuala 2)
Cand era multumit de rezultatul procesului sau mental, Carnegie se intorcea in
sala de consiliu si continua negocierea, iar rezultatele erau de cele mai multe
ori excelente. Un exemplu magistral de folosire a pozitiilor perceptuale
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2909
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
