ABCESUL PULMONAR

ABCESUL PULMONAR

Definitie: abcesul pulmonar este o colectie purulenta, de obicei unica, localizata in parenchimul pulmonar, care se evacueaza prin caile respiratorii, in urma deschiderii in bronhii, insotindu-se de expectoratie mucopurulenta si imagine radiologica hidro-aerica.

Etiopatogenia: agentii patogeni sunt pneumococul, streptococul, stafilococul, pneu-mobacilul Friedlander. Germenii patrund in parenchimul pulmonar pe cale aeriana (prin inhalarea unor produse septice), pe cale limfatica sau hematogena (insamantarea plamanilor cu emboli dintr-un focar supurat) si prin continuitate, de la un focar septic din vecinatate. Cauzele cele mai frecvente sunt: stenoza bronsica (de obicei un cancer pulmonar), dilatatia bronsica, emboliile septice, suprainfectarea unor afectiuni preexistente (chist hidatic, chist aerian, atelectazii etc.), diverse infectii situate la distanta (sinuzite otite infectii dentare, furuncule, flebite, traumatisme toracice etc.). in raport cu modul de formare, supuratia poate Z primitiva (abces cu piogeni, amibian, micotic) sau secundara unei alte afectiuni pulmonare (pneumonie, bronhopneumonie), unei supuratii toracice sau subdiafragmatice, unei embolii septice pulmonare. Factori favorizanti sunt frigul oboseala, alcoolismul, diabetul etc. Barbatii contracteaza mai frecvent boala

Anatomie patologica: abcesul pulmonar este constituit de obicei din trei structuri' o cavitate care contine puroi, un perete mai mult sau mai putin ingrosat - aparand uneori ca o membrana (membrana piogena) - si o zona de reactie inflamatorie in jur

Simptome: debutul este de obicei brutal, caracterizat prin frisoane, febra pana la 40 junghi toracic, si mai rar, insidios. Urmeaza o perioada de 5 - 10 zile cu caracter de pneumonie sau bronhopneumonie, in care exista febra (39 - 40), tuse si expectoratie mucoasa. In acest rastimp apar totusi unele elemente care sugereaza abcesul pulmonar atingerea severa a starii generale (facies palid, temperatura neregulata, rezistenta la antibiotice) leucocitoza mare (20 000 - 30 000), cu polinucleoza. Urmeaza perioada a treia de deschidere m bronhii, cu evacuarea brutala a secretiei purulente, evacuare denumita vomica:, si care apare intre a 5-a si a 15-a zi de evolutie. Uneori, vomica este precedata de hemoptme sau de spute hemoptoice. Vomica poate fi unica, masiva, cand se insoteste de asfixie, sau mai des fractionata. De obicei, dupa vomica, febra scade si starea generala se amelioreaza. Ultima perioada este de drenare bronsica. in aceasta perioada, tusea este frecventa, iar expectoratia mucopuralenta, abundenta (10 - 400 ml/zi) si dispusa in trei straturi.

Fig. 11 - Abces pulmonar stang (Radiografie pulmonara Fata si profil stanga)

Temperatura oscileaza in jurul a 37 si uneori apar hemoptizii. Examenul fizic evidentiaza semnele sindromului cavitar (vibratii vocale exagerate, matitate, suflu cavitar) Laboratorul mdica accelerarea vitezei de sedimentare, anemie si leucocitoza in sange fibrele elastice in sputa.

Antibioticele pot fi potentate cu perfuzii de ACTH, Prednison sau Superprednol (oral). De la caz la caz - expetorante, proteolitice si mucolitice, hemostatice, analeptice cardiovasculare si intotdeauna, asanarea focarelor septice. Drenajul postural sau aspiratia prin bronhoscopie se instituie cand expectoratia este abundenta. De mai multe ori pe zi, se aseaza bolnavul timp de 15 - 20 de minute, cu trunchiul inclinat si capul in jos (fig. 13). Pozitia aleasa este aceea care favorizeaza mai mult eliminarea secretiilor. Tratamentul cirargical se recomanda cand cavitatea persista si nu survine ameliorarea.