ACTIVITATEA EROTICA INFANTILA

ACTIVITATEA EROTICA INFANTILA

Existenta unei sexualitati infantile, cu caracter natural, este admisa astazi de majoritatea specialistilor.

Multe din fenomenele psihologice observate la adult, aparent total inexplicabile la o analiza imediata, capata un sens cand sunt raportate la "experientele' primilor ani de viata ai individului, in sensul acesta sepoate afirma ca mentalitatea adultului este, din punct de vedere afectiv, rezultanta experientelor din copilaria acestuiaT(5. Freud, W. Stekel, O.Rank).

Oamenii au legat intotdeauna amintirile lor din copilarie de o explicare a naturii propriului lor caracter si a propriului lor destin, in raport cu "experientele sexuale' (H. Ellis, S. Freud, W. Stekel, N. Maranon). Cea mai mare parte a impresiilor emotional-afectivc ale persoanei nu dispar, nu se sterg, ci ele raman depozitate intr-o forma inconstienta.

Comportamentul copilului in primii sai 4-5 ani de viata pune in evidenta instinctui sexual, desi incomplet diferentiat, intr-o forma nuda si in toata sinceritatea sa primitiva (A. Hesnard).

Sexualitatea infantila prezinta un caracter dominant ce se deduce din faptul structural care consta in absenta glandelor sexuale, a organelor genitale si a celorlalte caractere sexuale morfologice secundare. Acest tip de sexualitate are insa un caracter nediferentiat si difuz, el neavand inca o alura de activitate vitala intensa, ci fiind numai un tip de activitate cu caracter erotic, mai mult emotional.

Manifestarile presexuale

in copilarie, sexualitatea se prezinta sub o forma nediferentiata si ea se dezvolta progresiv, crescand si amplificandu-se o data cu individul. Multe din atitudinile pe care persoana le are fata de ea insasi lasa sa se vada acest lucru.

Viata instinctiva a^copilului este, in primul rand, o_forma particulara de t,autosexuahTate^ care anunta si pregateste instinctiU ''sexual al viitorului adult (A. Hesnard). ETse manifesta prin placere solitara, vise legate de dorinta sexuala, fantasme etc.

inca de la nasterea individului, acest tip de 'manifestari nu au un caracter net diferentiat, ele imbracand mai mult aspectul unor reactii de tip vegetativ (sughit, vomismente etc.) sau de reactii motorii cu caracter automat.

Plecand de la tezele psihanaliste, A. Hesnard, incercand sa faca o clasificare a acestor tipuri de manifestari, mentioneaza urmatoarele aspecte:

a) Instinctul de nutritie reprezinta principala functie fiziologica in perioada copilariei. Placerea de a suge si suferinta asociata cu revolta legata de absenta acestuia sunt principala preocupare a copilului mic. In plus, se considera ca in afara suptului, mai intra Tn discutie si urmatoarele trebuinte: hranirea, miscarea, defecatia, nevoia de curatenie etc.

b) Nevoia de joc este initial exprimata prin tendinta de a manipula, de a palpa, de a prinde, de a arunca etc. Tendintele sxuale_sunt in cazul jocului legate de obiectul acestuia, in sensul acesta s-a observat ca fetitele prefera jocul matern cu papusile, pe cand baietii prefera jocul viril, activ si violent.

c) Nevoia de autoerotism este reprezentata prin curiozitati corporale ale copiilor, sugerea degetului. masturbatie etc.

d) Manifestari emotionale presexuale. Acestea pot fi de tip pozitiv, agreabil sau, dimpotriva, pot fi de un tip negativ, violente, de tipul geloziei etc., toate orientate in principal catre persoanele din anturajul copilulului

e) Rolul functiilor intestinale. Psihanaliza a subliniat rolul functiilor digestive in cadrul sexualitatii infantile, in sensul acesta se considerara ca urinarea si defecatia ofera senzatii fizice agreabile, in ceea ce priveste regiunea anala, remarcam la copii o atractie deosebita pentru fese ea avand semnificatia de "regiune-obiect' cu valoare erotica, in sensul acesta pedepsele corporale, aplicate in regiunea fesiera, dincolo de durerea fizica pe care o produc, se asociaza si cu o situatie umilitoare la adresa copilului.

f) Placerea solitara. Aceasta consta in autoizolarea copilului si centrarea atentiei acestuia asupra organele sale sexuale (penis, clitoris, vulva). Se poate observa o relatie intre acest tip de activitate si interdictiile brutale ale educatorilor, care le eticheteaza ca "obiceiuri rele', avand consecinte psihice grave pentru individ. Este un tip de manifestare care imbina placerea solitara difuza, cu sensibilitatea sexuala localizata la nivelul organelor genitale.

in plus fata de cele de mai sus, se mai descriu inca doua forme de manifestarjjegate de aceasta placerejolitara, si anume: placerea de a brutaliza o persoana mai tanara sau animale (sadism); placerea de a fi chinuit si brutalizat fizic, corporal (masochism).

g) Revelatii erotice. Este stiut faptul ca orice copil este curios in legatura cu sfera sexualitatii, pe care adultii o acopera cu o umbra de rmster si interdictii. Copiii pun intrebari, gandesc si discuta intre ei referitor la aceste probleme.

Crescand si dezvoltandu-se, copilul resimte solicitarile instinctelor in afara propriulu sau corp, asociate cu activitatea productiva a imaginatiei. El ocupa un loc centrai incadrul acestei sfere de preocupari de tip narcisic.

Copiluj_dezvolta o fixatie afectiva fata de mama sa sau de doica, intr-o maniera energica, fiind o prima forma de atractie catre lumea exterioara, in sensul acesta, trebuie sa vedem in relatia djntre copil si rnama o forma particulara de "largire a Eului' copilului o extensiune a propriei sale persoane catre lume. Psihanaliza vede in aceasta semnificatia profunda a unei tendinte preincestuoase, care domina viata instinctiva. Copilul, si in special sugarul, nu face la inceput nici un fel de distinctie intre mama si aliment, intre doica si san. Ulterior, el isi axeaza interesul asupra persoanei care-i ofera o afectiune mai complexa.

Eficienta motorie sau apd^udjn^jiraginatica este manifestarea in virtutea careia este pusa in evidenta tendinta allo-erotica a actului .sexual, favorizata de cautarea unui partener de sex opus, in jscopul trecerii la act.

Rezumand cele de mai sus, putem afirma urmatoarele:

a) finalitatea sexuala, este restransa la o stare de voluptate difuza si autoerotica;

b) electivitatea este slaba fizic si orientata exclusiv catre mama si rude, dar in sens psihologic:

c) aptitudinea realizatoare are un caracter negenital si este deosebit de redusa.

Erotismul pregenital digestiv

in primele faze ale vietii sexuale se remarca o predominanta a interesului copilului pentru alimente, in sensul acesta, primele lui inclinatii sunt: tendintele nutritive propriu-zise si tendinte de natura sociala, implicand si asistenta celor care se ocupa de el si, in primul rand, a mamei sau a doicii.

Primele stadii ale dezvoltarii sexualitatii psihice nediferentiate a copilului se desfasoara in cadrul mediului familial, departe de influentele sociale. De aceea, primele tendinte instinctive sunt orientatejisupra persoanei parintilor: Acestia sunt obiectul primelor dorinte, atat de ordin sexual, cat si nesexual ale copiilor.

intre varsta de 2 - 5 ani se consolideaza primele forme de atractii si repulsii familiale ale copiilor. Sa analizam in continuare tipul acesta de "atractii' si de "repulsii'.

Tatal reprezinta pentru copil prima materializare a datoriei sexuale si, in consecinta, contrasexualitatea socializata. Copilul mic, sugarul, nu vede in tata decat o persoana mai mult sau mai putin simpatica. Ulterior, acesta va descoperi rolul pe care tatal il joaca in casa, in familie, influenta pe care acesta o exercita asupra mamei. Tatal este pentru copil imaginea "stapanului' suprem.

Imaginea tatalui, incarcata mai mult afectiv decat intelectual, se leaga de primele interdictii categorice, de inhibitiile precoce, de impunerea convenientelor morale. Tatal reprezinta personificarea "datoriei si puterii', el fiind simbolul "autoritatii', in mod egal, tatal esteTacela care'atrage tandretea fiicei, care "invata' astfel prima sa_ atitudine erotica fata deun barbat, in general. '

Inclinarea catre frati vine ca sa complice evolutia psihologica a individului, suscitand situatii de gelozie familia intre frati si surori pot aparea atractii sau repulsii, gelozie, competitie pentru captarea atentiei parintilor etc.

Fantasmele sexuale la copil

Se poate desprinde, din cele de mai sus, faptul ca sexualitatea, ca toate celelalte activitati si valori esentiale ale vietii, se transforma in cursul existentei fiintei umane. Semnificatia acesteia si preocuparile fata de ea nu sunt aceleasi la copil in cursul stadiilor sale succesive de dezvoltare catre varsta adolescentei, pana la intrarea acestuia in varsta adulta.

Un rol important in aceasta privinta il are contextul in care.

traieste si se dezvolta persoana, fie ca este vorba de un baiat sau o fata, de un barbat sau de o femeie.

Viata se desfasoara in etape si aceasta implica niveluri diferite de dezvoltare ale persoanei.

Copilul isi investeste propria sa sexualitate intai pe plan corporal, in raport cu scherna_eorporala, apoi in plan fantasmatic.

Relatia dintre parinti si copii, dialogul verbal si corporal al acestora vor contribui la modularea identitatii sexuale a copiilor, in general, in aceasta situatie, adultii manifesta urmatoarele tendinte fata de copii: ii considera pe copii ca pe niste adulti in miniatura; fac eforturi, adesea nedeclarate, pentru a transforma copilul in adult; copiii sunt izolati, in mod artificial, intr-un "paradis al fericirii' pe care adultii 1-au pierdut.

Sunt cateva probleme esentiale sau "teme' preferate de copii, legate de "secretele sexuale' ale adultilor, si anume: cum "se fac' copiii? in ce constau graviditatea si nasterea? dorinta de "a fi gravid' a baietilor; relatiile sexuale; in ce constau diferentele dintre sexe?

Toate aceste terne, desi "interzise copiilor, reprezinta surse ale unor productii fantasmatice ale imaginatiei acestora. Majoritatea autorilor le raporteaza la un model de "gandire magica', in calitate de substitut al realitatii obiective pe care copilul nu o poate nici intelege, nici manipula, pentru ca nu o cunoaste.

Construirea realitatii sexuale in copilarie

Aceasta se bazeaza pe curiozitatea si dorinta puternica a copiilor de a cunoaste, in general. M. Klein vorbeste chiar de o veritabila pulsiune de a sti, o "pulsiune epistemofilica'. in sensul acesta, orice rezistenta care se opune curiozitatii le provoaca copiilor grave inhibitii pe plan afectiv, intelectual si sexual (M. Klein). In toate aceste cazuri, psihoterapeutul copiilor sau adolescentilor se va confrunta cu inhibitii adesea foarte greu de tratat si care reclama o cura indelungata (W. Bettschart).

in cursul fazelor oedipiene jocurile sexuale sunt frecvente si ele iau aspectul scenariilor de tipul "tata si mama' sau "medicul si bolnavul' etc. Aceste jocuri pot fi7 in uneleT cazuri, obiecte de descarcare reciproca a copiilor avand ca urmare producerea unor stari de excitatie erotica.

Un rpjjmportant in rezolvarea acestor aspecte si in orientarea corecta psihopedagogica a copiilor il are educatia sexuala (A. Forel)