ADENOMUL PERIURETRAL - Tratament

ADENOMUL PERIURETRAL

Tratament: cuprinde o serie intreaga de masuri igienice si dietetice. Vor fi indepartate toate cauzele de congestie pelviana, sederea indelungata pe scaun, muncile fizice grele, constipatia, retinerea voluntara de urina. Din alimentatie se vor suprima bauturile alcoolice si condimentele, cafeaua neagra, ciocolata. De asemenea vor fi interzise pranzurile copioase. Bolnavul va face plimbari usoare, ne obositoare. In rest tratamentul se axeaza pe fazele de dezvoltare ale adenomului sau ale complicatiilor sale.

Faza de congestie sau a tulburarilor prodromice. In cazurile cu polakiurie, bolnavul va face seara o baie de sezut calda la 35-40 grade timp de 15-20 minute, dupa care este bine sa se introduca un supozitor cu propolis sau cu rasina de brad. Daca bolnavul nu se poate odihni din cauza tenesmelor vezicale se recomanda seara o clisma cu ceai mai concentrat de nalba, mei pasaresc, tataneasa (una din ele). Clisma va fi pastrata intra-rectal putin mai mult pentru calmarea durerilor.

Se mai poate adauga la acesta administrarea de laptisor de matca 1 g pe zi timp de 20 zile, dupa care se va face pauza timp de 7 zile si se poate relua.

Faza de retentie cronica incomplecta fara distensie. Regimul alimentar va fi hipoazotat. Se va face acelasi tratament ca in cealalta faza se poate insa adauga praf de seminte de patrunjel sau marar cate 1 lingurita de praf de 3 ori pe zi care se va pune sub limba pentru 10 minute apoi se va inghiti. Se mai poate lua tinctura de mladite de zmeur (exista la orice magazin de plante medicinale.). se iau conform indicatiilor din prospecte.

Pentru retentie de urina se mai poate pune cataplasme cu ceapa taiata fin pe partea de jos a abdomenului si pe regiunea renala. De asemenea se mai poate adauga una dintre urmatoarele plante medicinale sub forma de ceai consumat intern: asmatui, babornic, fasole, limba mielului, mei pasaresc, osul iepurelui, patrunjelul campului, rascoage, scai vanat, trifoiste de balta, telina, vita de vie.

In faza de retentie cronica cu distensie. Trebuie avuta in vedere deosebita lor fragilitate. Se recomanda regimul la pat si alimentatie hipoazotata. Se prefera tratamentul in spitale fiind mai sigur.