CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
ELEMENTE DE HEMODINAMICA
Hemodinamica are ca obiect studiul fenomenelor fizice ale circulatiei (mecanica
inimii si hidrodinamica curgerii sangelui prin vase elastice), aparatele, modelele precum si
dispozitivele experimentale folosite pentru acest studiu. Studiul circulatiei sanguine
foloseste modele mecanice datorita numeroaselor analogii care exista intre functionarea
inimii si cea a unei pompe, intre artere si tuburile elastice etc.
Inima este un organ cavitar musculos care pompeaza sange (lichid nenewtonian
pseudoplastic) in tot organismul prin contractii ritmice (datorita ciclului cardiac) in vasele
de sange de diametre diferite, avand pereti nerigizi si partial elastici. Inima are aproximativ
60-100 batai /minut, si aproximativ 100.000 batai / zi. Bataile inimii sunt accelerate de
activitatea musculara si de temperatura mai ridicata a corpului.
Rolul de pompa al inimii
Fig. 19 Compartimentele inimii
Rolul principal al inimii consta in expulzarea sangelui in circulatie, prin inchiderea si
deschiderea in mod pasiv a valvulelor care au rol de supapa. Inima este constituita din
doua pompe (Fig. 19), conectate prin circulatiile pulmonara si sistemica:
- pompa dreapta care are rolul de a pompa spre plamani sangele dezoxigenat colectat
din organism (circulatia pulmonara)
- pompa stanga colecteaza sangele oxigenat din plamani si il pompeaza in corp
(circulatia sistemica)
Fiecare parte a inimii este echipata cu doua seturi de valvule care, in mod normal,
impun deplasarea sangelui intr-un singur sens, cele doua pompe ale inimii avand fiecare
cate doua camere: atriul este un rezervor care colecteaza sangele adus de vene si
ventriculul care pompeaza sangele in artere. Septul este peretele care desparte atat
atriile cat si ventriculele si care impiedica trecerea sangelui dintr-un atriu/ventricul in
celalalt. Etanseitatea pompelor este determinata de musculatura cardiaca.
Miscarea valvulelor este reglata de diferenta de presiune dintre atrii, ventricule si
vase sanguine, ele impiedicand sangele sa curga in directie gresita. Musculatura cardiaca
asigura atat variatia volumului inimii si presiunii sangelui precum si energia necesara
functionarii prin procesele biofizice si chimio-mecanice din miocard.
Fazele ciclului cardiac
Activitatea de pompa a inimii se poate aprecia cu ajutorul debitului cardiac, care
reprezinta volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut. El este egal cu
volumul de sange pompat de un ventricul la fiecare bataie (volum-bataie), inmultit cu
frecventa cardiaca. Volumul-bataie al fiecarui ventricul este, in medie, de 70 ml, iar
frecventa cardiaca normala este de 70-75 batai/min.; astfel, debitul cardiac de repaus este
de aproximativ 5 l /min. Inima trebuie sa puna in miscare in fiecare minut, in medie 4 l in
repaus, iar in timpul exercitiilor fizice, pana la 20 l. In somn, debitul cardiac scade, iar in
stari febrile, sarcina si la altitudine, creste.
Fiecare bataie a inimii consta intr-o anumita succesiune de evenimente, care
reprezinta ciclul cardiac. Acesta cuprinde 3 faze:
- sistola atriala consta in contractia celor doua atrii, urmata de influxul sanguin in
ventricule. Cand atriile sunt complet golite, valvulele atrioventriculare se inchid,
impiedicand intoarcerea sangelui in atrii.
- sistola ventriculara consta in contractia ventriculelor si ejectia din ventricule a sangelui,
care intra astfel in sistemul circulator. Cand ventriculele sunt complet golite, valvula
pulmonara si cea aortica se inchid.
- diastola consta in relaxarea atriilor si ventriculelor, urmata de reumplerea atriilor.
Inchiderea valvulelor atrioventriculare si a celor aortice produce sunetele specifice
batailor inimii si pot fi ascultate cu ajutorul stetoscopului (Fig. 20).
Fig. 20 Pozitia valvelor in timpul diastolei si a sistolei
Fazele ciclului cardiac, din punct de vedere mecanic, cu referire la ventriculul
stang sunt: umplerea (diastola ventriculara), contractia atriala, contractia izovolumica sau
izometrica, ejectia si relaxarea izovolumica (izometrica).
Umplerea corespunde diastolei ventriculare care dureaza 0,50s. Datorita relaxarii
miocardului, presiunea intracavitara scade rapid pana la cativa mmHg. In momentul in
care devine mai mica decat presiunea atriala, se deschide valvula mitrala ducand la
scurgerea sangelui din atriu. Relaxarea continua a miocardului, permite scaderea in
continuare a presiunii, generand umplerea rapida a ventriculului, urmat de un aflux mai
lent, datorita scaderii diferentei de presiune.
Contractia atriala este faza in timpul careia se umple complet ventriculul. In timpul
acestor faze, valvula sigmoida este inchisa, iar presiunea aortica este mai mare decat cea
ventriculara.
In timpul contractiei izovolumice (la volum constant), ambele valvule sunt
inchise, ventriculul contractandu-se ca o cavitate inchisa, asupra unui lichid incompresibil,
fapt care duce la o crestere foarte rapida a presiunii intracavitare. Deoarece musculatura
se contracta, forma ventriculului se modifica, dar volumul sangelui continut ramane
acelasi. Presiunea sangelui creste rapid depasind-o pe cea din aorta, in acest moment
deschizandu-se valvula sigmoida.
In timpul ejectiei, datorita contractiei miocardului ventricular, sangele este expulzat
in aorta, cu viteza mare, la inceput avand loc o ejectie rapida (aproximativ 2/3 din debitul
sistolic este expulzat in prima jumatate a sistolei). Prin urmare, presiunea aortica si cea
ventriculara devin foarte apropiate ca valoare, la o diferenta de 2-3 mmHg. Musculatura
se relaxeaza dupa jumatatea perioadei de ejectie si presiunea din ventricul scade, la
inceput mai incet decat cea aortica, expulzarea sangelui continuind mai lent. Cand
presiunea ventriculara scade sub cea aortica, se inchide valvula sigmoida.
Urmeaza o perioada scurta in care ventriculele devin cavitati inchise (diastola
izovolumica sau relaxare izovolumica). In acest timp, presiunea intraventriculara
continua sa scada pana la valori inferioare celei din atrii, permitand deschiderea valvelor
atrio-ventriculare. In acest moment, incepe umplerea cu sange a ventriculelor. Aceasta
relaxare este foarte rapida, asezarea fibrelor musculare in straturi cu orientare diferita si
energia elastica inmagazinata in tesutul conjunctiv ce leaga straturile reprezentand factori
deosebit de importanti.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2835
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved