ANATOMIA PATOLOGICA A FARINGELUI

Anatomia patologicA a faringelui

1.Faringitele

Patologia faringelui este dominata de procesele inflamatorii - faringite. Toate inflamatiile cantonate in acest organ sunt de natura infectioasa, produse fie de microorganisme saprofite fie de microorganisme patogene. Afectiunile pot avea un caracter local, fiind strict cantonate in faringe sau amigdale sau se produc prin continuitate, fiind secundare leziunilor cavitatii bucale sau nazale.

In orice disfagie cu durere locala se suspicioneaza si o faringita, tonsilita, abcese retrofaringirene sau granuloame. Disfagia faringiana diagnosticata clinic poate fi provocata de leziuni cu exprimare morfologica care produc ingustarea lumenului faringelui (abcese, granuloame, procese neoplazice de tipul limfoamelor care implica amigdalele sau tesutul limfoid), sau poate fi de natura functionala (urmare a unor encefalite ca cele din rabie si listerioza sau a paraliziei faringiene).

Tesutul limfatic are rol de supraveghere imuna a orofaringelui si este sediul a frecventelor hiperplazii functionale sau inflamatorii. Criptele amigdaliene, rezervoare pentru numeroase microorganisme, pot deveni porti de intrare pentru diferiti agenti infectiosi cum ar fi streptococii sau virusurile limfotrope. La porc tonsilele pot fi rezervoare de bacili ai rujetului si de salmonele, animalele devenind astfel purtatoare.

Frecvent apar tonsilite bacteriene, cu evolutie acuta, la oi si porci in pasteureloza, la numeroase specii in necrobaciloza, la carnivore si porci in antrax (amigdalita de tip sero-hemoragico-necrotic). Tonsilele constituie uneori sediul primar de multiplicare al unor virusuri, cum ar fi virusul bolii Aujeszky la porc, care determina o tonsilita necrotica. Tot tonsilele sunt organe de predilectie in care persista unele virusuri, la pisici persistand picornavirusurile, calicivirusurile, iar la caine virusul rabic.

In fazele incipiente ale unor viroze (panleucopenia pisicilor, parvoviroza cainilor, boala Carr, diareea virala bovina) apare o limfocitoliza in zonele populate cu limfocite B si o histiocitoza tonsilara pronuntata.

Criptele tonsilare pot contine in conditii normale celule epiteliale descuamate, bacterii, detritus necrotic si neutrofile. In numeroase infectii bacteriene, daca rezistenta locala este scazuta, se poate produce ulcerarea si supuratia locala, cu formarea unor noduli galbui-albiciosi. Frecvent, dupa un atac viral primar, se produc invazii bacteriene suprapuse, responsabile de formarea focarelor supurative.

Polipii inflamatori apar rar la cainii batrani avand aspect pediculat sau aplatizat, cu suprafata neteda sau verucoasa. Leziunea este probabil rezultatul unor episoade cronice, recurente de tonsilite subclinice. Evolueaza frecvent asimptomatic, dar poate fi cauza crizelor de asfixie. Microscopic, tesutul conjunctiv matur, uneori edematiat si bine vascularizat, este acoperit de celule epiteliale scvamoase. In stroma apar limfocite si plasmocite dispuse sub forma de noduli sau de infiltratii difuze.

Tonsilitele si in general anginele (inflamatia orofaringelui si a amigdalelor) cronice ca si abcesele dentare, recidivante, cu pusee de acutizare, sunt boli de focar, putand genera leziuni la distanta de tipul endocarditelor, artritelor sau nefritelor. Leziunile secundare sunt de tip metastatic sau, prin implicarea mecanismelor imune se formeaza complexe antigen-anticorp, care se depun in membrana sinoviala, in membranele bazale ale glomerulului renal si in endocard.

2.Tumorile faringelui

Dintre procesele neoplazice, a doua tumora ca prevalenta dupa melanom este carcinomul scvamocelular, care la caine, se localizeaza frecvent tonsilar. Leziunea de regula este unilaterala, initial aparand ca o placa unica, granulara pe suprafata mucoasei. Ulterior, tonsila de doua - trei ori mai mare decat normal, devine dura, alba, adesea cu suprafata ulcerata si cu tendinta de extindere in tesuturile invecinate. Microscopic s-au diagnosticat carcinoame scvamocelulare in tonsile cu aspect macroscopic nemodificat. Metastazele se produc in limfonodurile regionale si in pulmon.

La pisica se citeaza limfomul tonsilar iar la cal, limfomul faringian.

Rezumat

Organ de comunicare: ureche medie, aparat digestiv, aparat respirator

Faringite

Polipi inflamatori

Rezervor pentru microorganisme - boli de focar

Tumori:

Melanom,

Carcinom scvamocelular,

Limfom.