APENDICITA CRONICA

APENDICITA CRONICA

= ansamblu de leziuni micro- si macroscopice rezultate in urma unui proces inflamator apendicular acut de intensitate moderata care, in absenta interventiei chirurgicale, a evoluat spre rezolutie.

Reprezinta o afectiune latenta apendiculara care explica o parte din suferintele de tip dispeptic si care se poate acutiza oricand, generand cel mai adesea o complicatie a apendicitei acute (mai ales la copii). Aceasta justifica nenumaratele apendicectomii efectuate "la rece".

1. ANATOMIE PATOLOGICA

Apendice adesea aderent partial sau total la cec, acoperit de multiple membrane (Jackson), sau chiar intramural (situat in peretele cecului); poate fi retrocecal, ascendent, fixat renal sau hepatovezicular, laterocecal extern sau intern, aderent la ileon, mezenter, epiploon, sigmoid, anexa; este adesea contorsionat, cudat. Asa-numitele membrane Jackson reprezinta un val membranos care poate acoperi in totalitate cecoascendentul si reprezinta martorul unei epiploite inflamatorii atrofice.

Macroscopic poate fi un apendice ingrosat, vascularizat, cu mezou infiltrat ocupat de limfonoduli mai mult sau mai putin voluminosi, sau, din contra, poate fi un apendice mic, scleros, filiform, cu zone de stenoza sau calibru uniform, cu mezou ingrosat. Atunci cand este forte mic, poate fi martorul unei crize acute anterioare ce a provocat amputatia spontana a organului.

In unele cazuri, insa, aspectul exterior poate fi normal, doar examenul histopatologic fiind cel care confirma leziunea.

In cazul descoperirii unui apendice de talie giganta, fie foarte lung (20-25 cm), fie foarte voluminos, se vorbeste de megaapendice.

Examenul histopatologic este dominat cel mai adesea de procese atrofice interesand mucoasa, submucoasa si musculara. Leziunilor apendiculare li se pot asocia leziuni de vecinatate, in special cecoileale (tiflo-colita, ileita) si epiplooita, dar si la distanta afec-tand ficatul si aparatul urinar.

Consecutiv inflamatiei limfatice apendiculare se descriu si mezenterite retractile care pot induce suferinte la distanta, de tipul periduodenitelor cu staza duodenala cronica subvateriana. Tot consecutiv propagarii limfatice a suferintei inflamatorii apendiculare se explica clasicul si frecventul "flirt" apendiculo-ovarian.

2. CLINICA

Simptome: dureri spontane iliace drepte intermitente sau continue, aparute la 5-6 ore postprandial, agravate de efort sau de digestie, insotite de tulburari dispeptice diverse (indigestii cu vomismente alimentare), stari de oboseala sau astenie cronica persistenta.

Examen fizic: semn Rovsing prezent, durere produsa de palparea profunda la nivelul punctelor apendiculare (punctul McBurney = unirea 1/3 laterala cu 2/3 mediale ale liniei spinoombilicale, punctul Morris = unirea a 2/3 laterale cu 1/3 mediala a aceleiasi linii, punctul Lanz = unirea 1/3 drepte cu 2/3 stangi ale liniei bispinoase) si mai ales a zonei dureroase triunghiulare a lui Iacobovici din fosa iliaca dreapta; se constata absenta apararii si contracturii, permitand palparea unui cec sensibil de staza.

3. EXPLORARI PARACLINICE

Formula sangvina: leucocitoza cu mononucleoza.

Examene radioscopice/grafice = urmarirea unui tranzit baritat de la stomac la cec, cu depistarea urmatoarelor argumente radiologice: oprirea coloanei baritate la genunchiul inferior al duodenului (periduodenita secundara), staza ileala prelungita, palpare sub ecran a zonei cecoapendiculare cu producere de durere, injectarea facila a apendicelui cu substanta de contrast la 5-6 ore de la ingestie (proba Czeppa).

4. TRATAMENT

Consta in apendicectomia "la rece", foarte sustinuta indeosebi la copil, tinand cont de riscul chirurgical mai mic, ameliorarea consecutiva aproape spectaculoasa a unor suferinte digestive la prima vedere grave si greu tratabile, ca si de inlaturarea definitiva a riscului dezvoltarii unei apendicite acute cu tot ce inseamna complicatiile acesteia. In cazul adultului trebuie abordata cu mai multa circumspectie, numai dupa eliminarea prealabila a suferintelor organelor de vecinatate, tinand cont de posibilele accidente postoperatorii (raport risc/beneficiu) intre care embolia pulmonara si ocluzia pe brida.