Aprecierea starii neurologice

APRECIEREA STARII NEUROLOGICE

Asistentele profesioniste sunt implicate în aprecierile initiale si continue ale starii neurologice ale pacientului .

Cu toate ca datele colectate vor folosi si medicul, primul scop este de a permite asistentei sa identifice gradul de în care pacientul este capabil sa efectueze activitati de autoîngrijire si de a aprecia modul în care aceste activitati sunt limitate de deficitele identificate la nivelul capacitatilor motorii, senzoriale, afectivite sau intelectuale.

Aceasta analiza atenta va conduce la planuri cuprinzatoare de autoîngrijire.

Activitatea, care este una din nevoile de baza, depinde de un sistem nervos intact si de un sistem oesteoarticular intact.

Culegerea datelor:

Interviu

-Când a intervenit boala.

-Instalarea simptomelor (durere de cap, vertij, modificari de vedere, slaabiciune).

-Date psihosociale (membrii familiei, relatiile si interactiunea lor, aspect etnic, interese extraprofesionale, ocupatie, educatie, modul în care activitatile silnice sunt efectuate, tensiune la serviciu).

-Se apreciaza modul de comportare (iritabilitate, pierderea memoriei, agnozie

-Starea de sanatate a familiei.

1)Tulburari ale motilitatii:

A)Diminuarea fotei musculare.

-pareza- diminuarea fotei musculare.

-paralizie- absenta completa a fortei musculare.

-hemiplegie- paralizia unei jumatati de corp.

-paraplegie – paralizia partii inferioare a corpului.

-diplegie – paralizia partii similare (simetrice) ale celor 2 jumatati ale corpului.

-monoplegie – paralizia unui singur membru.

- tetraplegie – paralizia celor patru membre.

B)Modificari de tonus muscular.

- hipertonie – sau contractura musculara- exagerarea tonusului muscular.

- hipotonie- musculara- diminuarea tonusului.

2)Tulburari ale ortostatiunii si mersului:

Studiul ortostatiunii ne furnieaza date asupra fortei musculare  si asupra tonusului muscular al membrelor inferioare si ale echilibrului:

- mers talotant (în Tabes) mersul este necoordonat, pacientul aruncând picioarele si lovind pamântul cu lalcâiele.

- mers cosând (în hemiplegie, in stadiul de recuperare) gamba este rigida, membru inferior este întins- aspectul fiind de mers cosând.

- mers stepat- gamba fiind ridicata sus, pentru a nu lovi pamântul cu vârful piciorului (leziuni ale nervului motor periferic - polinevritic).

-ataxie – tulburari de coordonare a miscarilor.

Ataxia poate fi:

- ataxie statica – tulburari de echilibru stând în picioare, risc de cadere.

- ataxie locomotrice (kinetica) – tulburari de echilibru in mers.

3)Miscari anormale:

-tremuraturi ( boala Parkinson, alcoolism, Basedow, scleroza în placi); pot fi generalizate sau localizate (la mâini, cap).

-spasme si crampe – contracturi (tetanie, tumori cerebrale, tetanos).

-convulsiile – crize de contractii musculare, urmate de relaxarea (epilespsie, hipertensiune intracraniana).

-ticuri – miscari clonice involuntare, rapide, care se repeta în mod stereotip; ale ochilor, gurii, bratului, piciorului.

-mioclonii – contractii involuntare bruste ale unui muschi sau grup de muschi.

- miscari coreice – miscari involuntare dezordonate bruste si rapide - (coree).

- miscari atetozice – miscari involuntare lente - (leziuni extrapiramidale).

4)Tulburari de sensibilitate:

a) Subiective:

-Parestezii:

-senzatii de întepatura.

- furnicaturi.

-amorteli.

- Durerea:

-durerea de cap – îsi are sursa în multe procese patologice.Din perspectiva neurologica, durerea de cap poate avea mai multe cauze: tumori, hemoragii intracraniene, inflamatia meningelui, dilatarea vaselor cerebrale, traumatisme craniene, hipoxia cerebrala, boli sistemice, ale ochiului, urechi sau sinusurilor.

b)Obiective:

Secauta diferite metode: sensibilitatea superficiala (tactila, termica si dureroasa) si sensibilitate profunda (artrokinetica si vibratorie).

Tulburari ale sensibilitatii obiective:

În hemoragia neurologica, se desemneaza:

-anestezie – pierderea sensibilitatii (zone ake pielii, în care senzatia este absenta).

-hipoestezie – diminuarea sensibilitatii.

- hiperextezie – accentuarea anormala a sensibilitatii pielii – pâna la senzatia dureroasa

5) Tulburari ale reflexelor:

O miscare reflexa este o contrctie musculara involuntara provocata printr-un stimul:

- areflexie – abolirea reflexelor;

- hiperreflexia – exagerarea reflexelor;

- hiporeflexie – diminuarea reflexelor;

Se cerceteaza:

a)Reflexele osteotendinoase (se examineaza prin percutia unui tendon) si sunt reflexe de întindere a muschilor- miototice.

- reflexul achilian (Tendonul achilian);

- reflexul rotulian (Tendonul rotulian);

-reflexul bicipital (Tendonul bicepsului la plica cotului);

-reflexul tricipital (Tendonul tricepsului, în vecinatatea olecraniului);

b)Reflexe cutanate:

-reflexe cutanate abdominale ( se obtin prin atingerea peretelui abdominal cu partea neascutita a unui ac).

-reflex cutanat plantar (excitarea marginii externe a plantei semnul Babinski).

c)Reflexe vegetative:

-reflexul pupilar la lumina (proiectia unui fascicul luminos pe pupila – provoaca mioza)

d)Reflexe mucoase – Reflexe superficiale ale nervilor cranieni:

-reflexul cornean (atingerea corneei cu o bucatica de vata – este absent, în coma).

-reflexul palatin (atingerea mucoasei palatine).

-reflexul faringian (atingerea mucoasei faringiene).

6)Tulburari trofice:

-atrofie musculara.

-escare cutanate.

-anchiloza articulara.

7)Tulburari sfincteriene:

-retentie –urinara; fecale (constipatie).

-incontinenta – urinara; fecala.

8)Comuicare ineficienta la nivel intelectual si afectiv:

În cadrul alterarii starii mentale, pot apararea:

*tulburarii la la nivel intelectual:

-capacitatea de a gândi abstract (se poate testa rugând pacientul sa explice un proverb).

-dezorientare în timp si spatiu (se pun întrebari: data, locul).

-pierderea memoriei (se pun întrebari, fapte recente, fapte din trecut).

*tulburari la nivel afectiv:

-fuga de idei.

-logoree, mutism.

-stare depresiva sau euforica, anxietate, apatie, iritabilitate, agresivitate, idei de suicid, idei de persecutie.

-labilitate emotionala (dispozitia trece de la o meztrema la alta ).

-dispozitia persoanei este nepotrivita subiectului discutiei.

9)Tulburari de limbaj:

*dizartria – dificultate în articularea cuvintelor.

*anartria – imposibilitatea de a articula cuvintele.

*afonie – pierderea vocii.

*afazie – pierderea capacitatii de a se exprima corect verbal sau în scris sau de a întelege limbajul vorbit sau scris.

10)Tulburari de praxie:

– incapacitatea de a executa corect gesturile (de exemplu: manipularea adecvata a obiectelor uzuale).

11)Tulburari de constienta:

- somnolent, obnubilat , confuz, stupor, coma [(superficiala, medie, profunda (carus), ireversibila (depasita)].

Examenul nervilor cranieni

Nervii transmit mesaje de la catre muschii care îi permit persoanei miscarea si activitati fizice .

Afectarea nervilor cranieni produce diferite dereglari ca de exemplu: pierderea  vederii la un ochi, inegalitate pupilara, o slabiciune unilaterala, a muschilor maseter, perturbarea gustului, mirosului, paralizie faciala, greutate în deglutitie,dificultate în a ridica umerii sau a întoarce capul

Pentru a identifica prezenta unor asemenea leziuni, trebuie testat fiecare nerv cranian prin examenul nervilor cranieni.

Nervii afectati:

Nervul nr.I(olfactiv):

Acest nerv este testat rugând pacientul sa tina ochii închisi si sa identifice mirosul

Substanta mirositoare (cafea, tutun, sapun, menta) este tinuta în dreptul fiecarei nari, în timp ce cealalta nara este blocata.

-anosmie-absenta mirosului.

-hiposmie-diminuarea simtului olfactiv.

-parosmie-confundarea mirosului.

Nervul nr. II (optic)

-amauroza (orbire)- pierderea completa a vederii.

-ambliopie- diminuarea acuitatii vizuale.

-îngustarea câmpului vizual.

-scotom-punctele luminoase sau o pata luminoasa care mascheaza o parte a câmpului vizual.

-hemianopsie- pierderea vederii la cei doi ochi în jumatatea câmpului vizual.

-acromatopsie- abolirea perceperii culorilor.

-daltoism -abolirea perceperii anumitor culori ( în general , rosu si verde).

-hemeralopie-scaderea vederii în conditii de iluminare redusa.

-nictalopie –vedere mai buna seara decât ziua.

Nervul nr.III,IV si VI (oculo-motor, comun, troheal,oculo-motor extern).

-ptoza(caderea) ploapei superioare(III)

-diplopie- vedere dubla(III,IV,VI)

-midriaza- dilatarea pupilei.

-strabism- vedere sasie.

-amizocorie- inegalitate pupilara.

Nervul nr.V(trigemen)

-Este un nerv mixt, având o componenta motorie si una senzitiva. Este cel mai mare nerv cranian. Partea motorie inerveaza muschii temporali si cei maxilari, partea senzitiva inerveaza corneea, fata, capul si orice membrana mucoasa.

Testarea componentei senzitive se face din punct de vedere al durerii, temperaturii, atingerii si prin aprecierea reflexului al durerii corneean.

Lezarea acestui nerv produce:

-nevralgie faciala

-anestezia fetei, mucoasei bucale, nazale etc.

-trismus-înclestarea maxilarelor- prin contractura maseterilor

Nervul nr.VII (facial)

Nerv mixt, care este responsabil de miscarea faciala faciala si de senzatia gustativa.

Partea  motorie se testeaza rugând pacientul sa realizeze anumite miscari faciale.

Examinatorul observa slabiciunea musculara: incapacitatea de a zâmbii, de a închide complet ambii ochi, de a strânge buzele, de a umfla obrajii.

Senzatia gustativa este testata plasând sare, zahar sau o substanta amaruie pe limba pentru a fi identificata.

Leziunile nervului facial produce paralizia faciala:

-ochiul larg deshis(lagoftalmie).

-comisura bucala mai coborâta de partea bolnava.

-gura este deviata de partea sanatoasa.

-nu poate fluiera si sufla.

Nervul nr.VII (austico- vestibular).

-vertij.

-tulburari de echilibru.

-nistagmus-miscari oscilatorii ritmice ale globilor oculari în toate directiile.

-surditate- testare cu diapazonul si audiometria.

Nervul nr.IX, X, XI(gloso-faringian, vag, spinal)

-tulburarii de gust, anesteiza fundului gâtului, tulburari de deglutitie pentru solide(nr.IX) refuzarea pe nas a lichidelor (nr.X, XII)

-disfagie

-paralizia laringelui, a valului palatin (nr.X, XI) si a muschilor sterno-cleido-mastoidian (nr. X)

-afonie (în paralizia bilaterala a nervului nr. X)

Nervul nr. XII (hipogios)

-hemiparalizia si hemiatrofia limbii cu tulburari în articularea cuvintelor, în masticatie si înghitire.