ASCPECTELE PSIHO-SOCIALE SI TRANSCULTURALE ALE VIETII SEXUALE

ASCPECTELE PSIHO-SOCIALE SI TRANSCULTURALE ALE VIETII SEXUALE

Comportamentul sexual si atitudinea fata de sexualitate variaza in raport cu aria etno-culturala la care facem referinta. Acest aspect al amprentei modelului socio-cultural asupra sexualitatii este recunoscut astazi de majoritatea specialistilor (B. Malinowski, M. Mead, R. Benedick, R. Linton, A. Kardiner, CI. Levi-Strauss). Se poate afirma ca sexualitatea este normata de valorile modelului socio-cultural, inregistrand variatii etno-culturale specifice (M. Hirschfeld, H. Ellis, H. Elemberger etc).

S. Freud a formulat de pe pozitiile psihanalizei aspectele psiho-culturale specifice ale formarii grupului uman si rolul sexualitatii in celebra sa lucrare "Totem si Tabu'.

Cercetarile actuale, deosebit de numeroase care s-au acumulat in acest domeniu, pledeaza in sensul unei variatii antropoculturale a modelelor de comportament psihosexual in raport cu grupele etno-culturale. R. Linton afirma ca "fiecare cultura sociala tinde sa-si elaboreze o serie proprie de modele culturale, impartasite si transmise, si sa stabileasca anumite obligatii speciale pentru membrii ei'.

Aceste aspecte stau la baza modelelor generale de comportament si in primul rand la baza comportamentelor psihosociale care sunt puternic 132

influentate de modelele culturale, de traditii si cutume, fenomene intalnite in toate culturile.

Ceea ce determina diferentele interculturale sunt modalitatile formale de aplicare si de "utilizare' a practicilor sexuale, ritualizate.

Majoritatea autorilor: sexologi, psihiatri sau antropologi sunt de acord in a recunoaste ca orice cultura creeaza modele de comportament si de educatie care reflecta principiile de viata, idealurile, aspiratiile si interesele societatii respective.

Din punct de vedere al modelului de comportament si educatie sexuala, se poate face o distinctie clara intre modelul european, modelele asiatice (China, Japonia, India) si modelele oferite de populatiile tribale africane sau australiene.

Sociologii si antropologii au constatat faptul ca normele de comportament difera de la o societate la alta si ca membrii fiecarei societati prezinta variatii individuale considerabile legate de tipul de "personalitate de baza' la care facem referinta.

Elementul care se ia cel mai frecvent in discutie este casatoria dintre viitorii parteneri ai cuplului marital. Fiind in esenta ei motivata din punct de vedere instinctual sexual, casatoria este un act ritualizat in absolut toate societatile, fie ca avem de-a face cu societati "civilizate' de tip traditional sau modern, fie este vorba despre societati "primitive' de tip tribal, in ambele cazuri casatoria imbraca forme, motivatii si modalitati de manifestare diferite, specifice grupului etno-culrural la care ne referim.

Forma de casatorie care a tins sa se impuna din totdeauna este "casatoria monogama', aspect studiat de S. Freud, B. Malinowski etc. Exista insa si in aceasta privinta numeroase aspecte transculturale specifice.

Spre deosebire de europeni, japonezii admit - in afara casatoriei monogame - existenta unor concubine oficiale ale sotului si, in mod egal, relatiile acestuia cu alte concubine neoficiale. Nu sunt insa recunoscuti ca legitimi decat copiii rezultati din casatoria oficiala a sotului. Adulterul sotiei este insa considerat inacceptabil, aceasta fiind practic subordonata, prin traditie, atat sotului cat si tuturor celorlalti membri de sex masculin.