MASAJUL SPORTIV

MASAJUL SPORTIV

Masajul sportiv nu constituie o specialitate in sine; nu este decat o varianta de aplicare a masajului clasic, cu aceleasi manipulari, aceleasi procedee, aceleasi principii

Printre scopurile proprii masajului sportiv se vor retine indeosebi cele referitoare la:

1. Revenirea cat mai rapida la starea normala, adica refacerea diferitelor organe dupa efort, diminuarea timpului de repaus necesar disparitiei efectelor de oboseala. Masajul favorizeaza pe de-o parte reluarea mai rapida a sedintelor de antrenament sau a competitiilor datorita unei recuperari activate, iar pe de alta parte determina cresterea cantitatii de munca in timpul antrenamentului.Ameliorand calitatile sportivului la antrenament, masajul devine un mijloc important in obtinerea conditiei fizice si apoi a formei sportive.

Prevenirea accidentelor la antrenamente si la competitie, imbunatatirea rezistentei organismului sportivului la solicitari bruste si violente. La realizarea acestor scopuri contribuie doua forme de masaj: masajul pregatitor efortului si masajul de refacere.

3. Participarea la tratarea si vindecarea traumatismelor sportive si a sechelelor lor, apoi reeducarea (recuperarea), pentru a relua cat mai rapid si fara pericol activitatea sportiva.

Masajul concura deci la cresterea randamentului sportivului si participa, alaturi de dieta, de ingrijiri, de odihna, de antrenament la igiena generala.Fiecare sport solicita in mod selectiv anumite grupe musculare, anumite articulatii. Diferite unele de altele, tehnicile sportive implica forme de actiune specifice si nenumarate repetari ale aceluiasi gest: a trage, a impinge, a lovi, a cadea, a sari, a ridica, etc. Astfel, conform specificului activitatilor sportului, anumite regiuni ale corpului supuse unor intense solicitari, uneori la limita tolerantei fiziologice, sunt mult mai expuse traumatismelor interne. Acestor zone solicitate trebuie sa li se adreseze masajul.Maseurul va trebui sa tina seama de particularitatile individuale ale sportivilor pe care-i maseaza.Este evidenta necesitatea cunoasterii tehnicii sportive si a factorilor care pot produce accidente prin informatiile culese de la antrenor, medic si sportivi

.SCOPUL PROFILACTIC

Prin actiunea sa profilactica, masajul previne diversele imbolnaviri sau afectiuni.

SCOPUL FIZIOLOGIC

Scopul fiziologic al masajului consta in obtinerea unei functionari normale a aparatelor, organelor si sistemelor organismului.Maseurul sportiv trebuie sa fie un adevarat profesionist, inzestrat cu calitati fizice si morale ireprosabile, dand dovada de integritate profesionala in orice moment. Trebuie sa posede o calificare corespunzatoare, sa fie un bun cunoscator al anatomiei descriptive si topografice, precum si a fiziologiei umane. De asemenea, el trebuie sa detina cunostinte generale despre tehnica tuturor disciplinelor sportive, pentru a putea aplica masajul in functie de caracteristicile fiecaruia.

Masajul la sportivi se face:

- inaintea antrenamentului cu scopul adaptarii progresive a organismului la efort si a perfectionarii starii lui fizice si psihice. Procedurile folosite sunt cele care se adreseaza muschilor, si anume netezirile in pieptene, frictiunile profunde, framantatul, cernutul si rulatul.

- Masajul de refacere, dupa competitii, cu scopul relaxarii si refacerii energiei pierdute in timpul

Masajul terapeutic

Se vor folosi in mod special manevre blande, de netezire, frictiuni usoare, vibratii, cernut si rulat. Masajul de intretinere din perioada de repaus (intre competitii) are rolul de a mentine organismul sportivului in stare de functionare fizica si psihica optima.

Masajul de incalzire: inainte de competitie cu 30 -40 minute se va face masaj stimulant executat rapid (2-3 minute), cu unguente revulsive (la frig) si racoritoare (la caldura).

SCOPUL ESTETIC AL MASAJULUI

Masajul are un important rol estetic prin faptul ca reduce depunerile de grasime de pe suprafata corpului si actioneaza favorabil asupra zonelor afectate de celulita, dand stralucire pielii.

SCOPUL REGENERATIVI

In scop regenerativ, masajul combate imbatranirea prin aducerea corpului intr-o forma fizica si psihica foarte buna, contribuind de asemenea la procesul de reintinerire.

SCOPUL MASAJULUI TERAPEUTIC

Masajul terapeutic se face cu creme, unguente, geluri si uleiuri volatile cu efecte analgezice si antiinflamatorii. Usureaza suferintele si are proprietatea de a vindeca, singur, organismul dupa boli sau traumatisme

DOTAREA SALII DE MASAJ

Este bine ca in fiecare cabinet de masaj sau unitate spitaliceasca cu sectie de balneofizioterapie sa existe amenajata pentru masaj o sala speciala pentru practicarea lui.Aceasta sala trebuie sa fie destul de spatioasa, de inalta, bine iluminata si aerisita.

Pentru acest lucru peretii trebuie sa fie dati cu ulei sau sa aiba aplicata faianta pentru a usura inlaturarea talcului sau prafului de pe acestia. Podeaua sa fie din dusumea sau parchet si nu ciment. Geamurile vor fi prevazute cu un ventilator.Masajul terapeutic se poate executa si la domiciliul pacientului.

LOCUL SI MOBILIERUL

Camera trebuie sa fie dotata cu urmatorul mobilier:

- banchete sau paturi speciale pentru masaj care trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni: L =1,80 m (2 m); l = 65-70cm;h=70-75 - 80 cm (care va varia in functie de inaltimea mascurului).

- dulap pentru diverse materiale (uleiuri, creme, cearsafuri, prosoape, etc.).

- podeaua patului trebuie sa fie din scandura pe care se aseaza o saltea umpluta cu zegras sau buret (nu cu arcuri).

- patul mai trebuie prevazut cu un spatar mobil la unul dintre capete care se ridica sau se coboara de catre maseur (maseuza) in functie de regiunea pe care o are de masat si de posibilitatile pacientului de a-si lua o pozitie antidureroasa.

-pe salteaua patului trebuie sa fie o patura si un cearsaf curat, schimbat in fiecare zi, pacientul trebuie sa beneficieze de o perna care se va pune fie sub cap, fie sub abdomen, fie sub anumite regiuni care urmeaza a fi masate sau nu.Pacientul trebuie sa aiba un cearsaf personal, fie ca si-1 aduce de acasa, fie al spitalului sau cabinetului.

Pe pat mai trebuie sa existe niste suluri din panza sau saculeti din panza umpluti cu nisip sau rulouri cu scopul de a fi folosite pentru anumite regiuni cand se face masajul, in cazul in care pacientul are semianchiloze sau anchiloze la anumite articulatii.

In afara de paturi mai trebuie sa existe o chiuveta cu apa calda sau rece unde mascurul se va spala pe maini inainte si dupa masaj.

Este bine ca langa chiuveta sa existe un recipient care sa contina apa cu substante dezinfectante ca:

- cloramina

alcool medicinal

- boramid.

In cabinet mai trebuie sa existe scaune rotative pentru ceafa si membrele superioare fara spatar.Temperatura camerei trebuie sa fie constanta 20-24C.Igiena cabinetului trebuie sa corespunda normelor impuse desfasurarii unei activitati, curativo -profilactice. _f Pentru ca persoana masata sa fie cat mai deconectata, ambianta cabinetului trebuie sa fie cat mai placuta, utilizandu-se eventual si un fond muzical (muzica relaxanta de buna calitate).Relaxarea poate fi indusa si completata printr-o lumina nu prea puternica, eventual de o lumanare, de o muzica instrumentala placuta, meditativa si de un evaporator de uleiuri volatile.Se pregateste ceva bun de baut, de preferinta un suc de fructe proaspat preparat si un pai lung, cu care beneficiarul masajului sa-si poata stinge setea.

REGULI DE IGIENA

Ca reguli de igiena pe care trebuie sa le respecte maseurul mentionam: spalarea sidezinfectarea mainilor inainte si dupa sedinta de masaj, pentru a nu transmite germeni patogeni de la o persoana la alta; acordarea atentiei permanente curateniei corporale si igienei echipamentului sau;abtinerea de la consumul de alcool sau al unor alimente cu miros puternic care sa deranjeze persoana masata;

-abtinerea de la fumat inainte de sedinta de masaj;

-evitarea folosirii unor deodorante saii parfumuri cu miros puternic.

Ca reguli de igiena pe care trebuie sa le respecte persoana masata mentionam: persoana masata este bine sa faca o baie sau un dus cald inaintea sedintei de masaj.

TINUTA VESTIMENTARA SI COMPORTAMENTALA A MASEURULUI

Maseurul trebuie sa fie imbracat cat mai lejer posibil, iar imbracamintea s a fie din bumbac si nu sintetica pentru a nu favoriza transpiratia.

Maseurul trebuie sa aiba: - un halat alb

- bluza sau pantalon alb

- un maiou alb

- chilot alb

- sosete albe

In picioare va avea papuc sau sanda pentru aerisirea piciorului.

Baia trebuie facuta inainte de a veni la lucru si dupa.

Mana maseurului este cea mai importanta; acesteia trebuie sa-i acordam o atentie mare (fara bataturi, fara piele aspra, mereu ingrijita, unsa, protejata).

Manevrele trebuiesc facute in asa fel incat sa nu oboseasca mana si maseurul / maseuza trebuie sa aiba unghiile taiate scurt si rotunjite.

Pe mana nu trebuie sa existe absolut nici un obiect pentru a nu deranja pacientul.

-maneca halatului trebuie sa fie trei sferturi sau scurta;

- mana trebuie sa fie calda pentru a nu produce frisoane; parul trebuie sa fie scurt sau legat.

COMPORTAMENTUL MASEURULUI

Maseurul trebuie sa aiba o tinuta comportamentala deosebita fata de pacient in sensul ca trebuie sa-1 ajute atat la imbracat cat si la dezbracat, sa-i vorbeasca cu blandete, sa-1 incurajeze, sa nu fie brutal si sa-1 sfatuiasca in efectuarea anumitor tratamente.Maseurul trebuie sa aiba o igiena exemplara fata de pacient, deoarece impune si pacientului respect si exemplu in cazul in care unii pacienti vin nedusati.

MANEVRE PRINCIPALE DE MASAJ (TEHNICA MASAJULUI)

Masajul medical clasic, la fel ca si masajul corporal de intretinere si relaxare, are cinci manevre principale ca:

-netezirea sau efleurajul;

-framantatul sau petrisajul;

- frictiunea;

-tapotamentul sau baterea;

- vibratia.

Cinci manevre principale ale masajului, din care se desprind si forme secundare ca:

-cernutul si rulatul;

-ciupitul, pensarile, presiunile;

-scuturatul.

Manevrele principale se folosesc in orice sedinta de masaj si sunt obligatorii. Efectuarea acestora se va face in functie de tipul masajului pe care il avem de facut.

1. NETEZIREA SAU EFLEURAJUL

Este prima manevra fundamentala, cu care se incepe masajul (manevra de introducere). O intercalam intre celelalte manevre mai dure ale masajului, ca manevra de intrerupere si tot cu ea se sfarseste masajul. Este o manevra de introducere, unde mainile maseurului se acomodeaza cu tegumentul pacientului, iar pacientul cu mainile maseurului. Netezirea se adreseaza tegumentului (tesutului epitelial) si consta in alunecari usoare si ritmice, aplicate cu diferite parti ale mainilor in sensul circulatiei de intoarcere venolimfatice.Miscarea este de alunecare a mainilor pe suprafete de intindere variabile cu o anumita intensitate si cu ritm variabil dupa necesitati. '

FORMELE NETEZIRII SAU EFLEURAJULUI (TEHNICA DE EXECUTIE

CLASIFICARE

A. DUPA MODALITATEA DE EFECTUARE:

- cu palma intreaga;

- cu ambele palme:

- cu doua degete departate care se executa la nivelul coloanei vertebrale si intercostal;

- cu partea cubitala a mainii, a antebratelor, si netezirea cu pumnul care se face cu partea dorsala a acestuia, derulandu-1 de la varful degetelor catre radacina sau invers;

- cu fata palmara sau dorsala a mainii;

- cu degetele.

1. Netezirea cu degetele departate se adreseaza coloanei si coastelor.

2. Netezirea cu fata palmara se face pe suprafete intinse si plane, iar degetele trebuie sa fie lipite (apropiate) sau departate.

3. Netezirea cu partea cubitala a mainii, se face atunci, cand urmarim o intensitate de lucru mai mare. Se executa la nivelul articulatiilor.

B. DUPA MODUL IN CARE ALUNECA MAINILE

Netezirea poate sa fie: 

l - simultana

2 - alternativa.

Netezirea simultana se face cu ambele maini odata, iar formele se aplica longitudinal pe regiuni intinse, in lungul fibrelor musculare.

Netezirea alternativa se face cand cu o mana cand cu cealalta (se mai numeste netezire mana dupa mana).

C. DIN PUNCT DE VEDERE METODIC

Din punct de vedere metodic, netezirea poate sa fie:

1 - Introductiva;

2 - De intrerupere;

3 - Finala.

1. Netezirea introductiva urmareste acomodarea pacientului cu mainile maseurului, pregatindu-1 pentru urmatoarele manevre. Se executa intai formele lungi si superficiale, apoi formele scurte.

2. Netezirea de intrerupere are rolul de a pregati pacientul pentru manevrele mai dure, precum framantarile frictiunile si tapotamentul.

3. Netezirea finala este obligatorie, dar ritmul si intensitatea formelor trebuie sa descreasca treptat.

D. DUPA SPECIFICUL SUPRAFETEI MASATE

In zonele cu par se recomanda netezirea pieptene (cu degetele rasfirate).

REGULI GENERALE

Sensul in care se executa netezirea este cel al circulatiei sangelui venos si limfei.

Netezirea nu se executa repede, ci linistit si ritmic (limfa se misca incet prin vase - 4 mm / secunda).Netezirea se face fara intreruperi, spre ganglionii limfatici.Presiunea cu care se executa netezirea trebuie sa creasca progresiv pe prima jumatate a segmentului masat, sa atinga maximul la mijloc si sa scada treptat spre sfarsit.

Pentru ca mana trebuie sa alunece libera pe zona masata, se vor folosi cantitati mici de ulei sau crema de masat, pudra de talc sau sapun alcalin.Netezirea se incepe de la extremitatea cea mai indepartata de trunchi si se termina in zona cea mai apropiata de trunchi a segmentului masat.Netezirea usoara produce cresterea temperaturii lo-

cale, micsorarea contractarii tesuturilor, scaderea presiunii sanguine si tisulare. O netezire de 15-30 minute este un adevarat calmant al durerii, in cazul durerilor, netezirea se executa ceva mai sus de zona dureroasa, cu presiune cat mai mica, timp de 3-5 minute.

EFECTELE NETEZIRII

Sunt:

l - mecanice

2-.reflexe

Efectele mecanice imbunatateste circulatia de intoarcere prin vasele pielii.

-insensibilizeaza tegumentul pregatindu-1 pentru manevrele ulterioare (mai dure)

-se opune scaderii elasticitatii pielii care apare odata cu varsta.

- are efect secretor asupra glandelor sudoripare si sebacee.

- activarea circulatiei superficiale (capilare si limfatice).

Stimulatoare sau calmante asupra nervilor si calmante asupra muschilor periferici.

3. FRICTIUNEA

A treia manevra importanta sau fundamentala a masajului este frictiunea care, spre deosebire de netezire si framantat se adreseaza tesutului conjunctiv, musculaturii, articulatiilor, vaselor de sange (elementelor anatomice dmtr-o articulatie), cum ar fi:

- tendoane

- capsule articulare

- ligamente

- burse seroase

- la originea si insertia tesutului muscular sau a santurilor intramusculare.In concluzie, este o manevra profunda, penetranta.Ea consta in miscari ale degetelor, fie circular, fie liniar, aceste deplasari (miscari) fiind facute foarte indeaproape pe loc cu o presiune destul de puternica, dar nedureroasa deoarece se lucreaza cu pulpa degetelor sau cu oricare alta parte a mainii, unde trebuie sa fim atenti la intensitatea de lucru. Aceasta va varia in functie de grosimea tesuturilor si de elasticitatea acestora.

FORMELE FRICTIUNII

- pe coloana cu doua degete departate (aratator si mediu) cu spina vertebrala intre degete facand miscari de sus -jos, stanga - dreapta, circular - dreapta, circular - stanga (doua - trei ori) pentru fiecare miscare cu o deplasare foarte mica pe punct din aproape in aproape si presiune destul de mare.O alta forma este frictiunea cu doua degete departate dar intercostala, cu miscari circulare.

- frictiunea cu doua

- trei degete apropiate pe santurile intramusculare pe muschii marii dorsali intre omoplati si pe paravertebrali.

- frictiunea cu pozitia deget peste deget se face in articulatiile foarte inguste tot cu miscari circulare; se mai efectueaza pe fascii sau aponevroze. frictiunea cu pumnul inchis si frictiunea cu cotul degetului (aratator) se executa in aponevroza:

-palmara

- plantara iar cu coatele degetelor (sau cu pumnul) se executa pe muschii bine dezvoltati cum ar fi: muschii 

- fesieri

- coapsei

- anterioare - posterioare

- bratului (pe fata externa);

- abdomenului - pectorali

Frictiunile se adreseaza tesutului conjunctiv, adipos, si vaselor de sange. Cand se executa lent, usor au efect de relaxare, calmare, iar cand se executa energic, profund, au efect de excitare stimulare.

REGULI GENERALE (ale frictiunii)

- se executa pe o portiune limitata a suprafetei cutanate si poate fi executata atat in sensul circulatiei venoase, cat si in sens contrar circulatiei limfei si sangelui venos.

- este procedeul principal in majoritatea cazurilor patologice si singurul care influenteaza pozitiv mobilitatea, rezistenta si elasticitatea aparatului articular.

in timpul frictiunii, forta de presiune creste gradat prin unghiul de inclinare al degetelor fata de orizontala si trecerea lor la verticala.

- forta de apasare folosita in timpul frictiunii este destul de mare si poate provoca leziuni si traumatisme la nivelul tesuturilor. Deci, trebuie sa se acorde o atentie deosebita tehnicii de executie.

- frictiunile energice in locurile dureroase cresc starea de hiperexcitabilitate a nervilor, ca apoi sa o scada pe masura incalzirii tesuturilor, accelereaza circulatia locala si imbunatatesc hranirea tesuturilor.

Cu ajutorul frictiunii, un maseur talentat poate cunoaste modificarile patologice care au loc in tesuturile profunde (in special in regiunea articulatiilor).

EFECTELE FRICTIUNII

- trofice si circulatorii - calmare nervoasa si relaxare musculara;

- de inlaturare a rezervelor de grasime si a reziduurilor infiltrate;

- de sporire a elasticitatii si supletei pielii;

Efectele frictiunii sunt de lunga durata. Frictiunea, framantatul si netezirea pot constitui impreuna singurele manevre de masaj.

- accelereaza procesele de cicatrizare;

- creste penetrarea cutanata a medicamentelor. Efectul lipolitic - de topire a grasimilor. Accelereaza procesele de regenerare si cicatrizare cu formare de tesut conjunctiv la locul respectiv. Creste penetrarea cutanata a medicamentelor, actionand asupra tegumentului deschizand vasele; absorbtia medicamentelor in sange facandu-se intr-un proces rapid.

Dupa ritmul in care se aplica, frictiunea poate fi:

- stimulenta

- sedativa.

Frictiunea este strict contraindicata in infectii ale pielii, deoarece prin activarea circulatiei locale, se pot produce embolii microbiene (imprastierea microbilor in alte vase) care transforma o infectie localizata intr-una generalizata. De asemenea, frictiunea este strict interzisa in procese hemoragice acute.

FRAMANTATUL

Dupa netezire, urmeaza a doua manevra fundamentala a masajului care este framantatul (petrisajul). Spre deosebire de netezire, framantatul este o manevra mai dura, mai penetranta, este specifica musculaturii si consta in compresiuni si relaxari ale muschilor transversal pe fibrele musculare. Este o manevra penetranta deoarece prin compresiuni muschiul este ridicat de pe planul osos, usor tensionat ce ajuta la marirea contractibilitatii muschiului. Foarte important este ca timpul de compresiune sa fie egal cu cel de relaxare.Stoarcerea prin comprimare a muschilor si a tesuturilor se face atat cat permite elasticitatea tesutului respectiv (tesuturilor respective).

FORMELE FRAMANTATULUI

- cu o mana;

-cu doua maini;

- framantatul in contratimp (cu actiune tonifianta);

- framantatul in cuta;

- framantatul circular.

Framantatul cu o mana

Framantatul cu o mana consta in compresiuni si relaxari ale muschiului sau a unei parti a muschiului executata intre police si celelalte patru degete transversal pe fibrele musculare.

Framantatul cu doua maini

Framantatul cu doua maini este mai profund decat framantatul cu o mana si consta in aceleasi compresiuni si relaxari ale fibrelor musculare; singura deosebire, fiind aceea ca in executie se lucreaza cu cele doua maini concomitent.

Framantatul in contratimp

Framantatul in contratimp consta tot in compresiuni si relaxari facute de police si cele patru degete ale mainii, singura deosebire fiind aceea ca in executie lucram cu cele doua maini in contratimp si mai facem si stoarcerea muschiului, ceea ce ajuta si mai mult la tonifierea musculaturii, marind contractibilitatea muschiului (functie foarte importanta a acestui tesut).

Framantatul in cuta

Framantatul in cuta se aplica pe regiunile plane, dar si la nivelul membrelor superioare sau inferioare. Priza variaza in functie de grosimea stratului prelucrat, fiind:

- mica intre police si degete.

- mijlocie intre degete si palma.

- mare intre varful degetelor si varful policelui. Forma se repeta de cateva ori pe acelasi loc, apoi mainile se deplaseaza din aproape in aproape, atat longitudinal, cat si transversal, se poate executa cu o mana sau cu doua maini. Framantatul circular

Framantatul circular se aplica la nivelul membrelor superioare sau inferioare cu mainile in bratara, policele fiind situat la acelasi nivel.

REGULI GENERALE

Framantatul este singurul procedeu care actioneaza intens asupra vaselor limfatice si sanguine mari, accelerand neutralizarea produselor de descompunere si sporind procesul de nutritie a tesuturilor. Framantatul mareste puterea de contractie a fibrelor musculare, deci constituie un exercitiu de gimnastica pentru muschi. In ceea ce priveste muschii striati, aceasta manevra are o importanta deosebita in cazul scaderii capacitatii de munca a muschilor.In timpul framantatului se vor evita miscarile bruste, rasucirea muschiului sau provocarea durerilor. Framantatul se executa intr-un ritm lent si continuu.

EFECTELE FRAMANTATULUI

-Imbunatatirea circulatiei cu deschiderea unor capilare de rezerva, favorizandu-se astfel eliminarea produsilor toxici rezultati in urma metabolismului.

- dezvolta elasticitatea muschilor prevenind aparitia rupturilor, fiind stimulate si celelalte proprietati ale muschilor ca: contractibilitatea, extensibilitatea,excitabilitatea si conductibilitatea.

-tratarea atrofiei si insuficientei musculare.

-refacere, recuperare medicala.

-framantatul produce marirea considerabila a mobilitatii tendoanelor, intinderea fasciilor si imbunatatirea circulatiei sangelui si a limfei.

-accelerarea circulatiei sanguine intensifica hranirea grupelor musculare si resorbtia rapida a substantelor metabolice.

-in timpul framantatului profund apar numeroase

impulsuri aferente care stimuleaza muschii,

tendoanele, articulatiile si sistemul nervos;

-in afara de faptul ca fortifica muschii si ajuta la regenerarea tesutului muscular, framantatul sporeste capacitatea de munca a maselor musculare mari.

4. TAPOTAMENTUL SAU BATEREA

Este a patra manevra fundamentala a masajului care, la fel ca framantatul, are aceeasi actiune de tonifiere a musculaturii flasce si atrofiate, se executa tot transversal pe fibrele musculare, ajutand la marirea conductibilitatii musculare. Baterea sau tapotamentul consta in lovituri care se aplica sub diferite forme facute cu mainile, transversal pe fibrele musculare si nu in lungul acestora (lovituri usoare si ritmice).

FORMELE TAPOTAMENTULUI

- sub forma de caus (cupa);

- cu partea cubitala a degetelor (tocatul);

- sub forma de pumn (semiinchis);

- plescait (lipait) cu fata dorsala sau palmara a mainilor

- percutia;

- cuiburi - varianta a causului

REGULI GENERALE

Ca regula generala, in executia tapotamentului, mascurul trebuie sa aiba intotdeauna relaxata articulatia pumnului (mainii).In executia tapotamentului sub forma de caus, palmele iau forma causului, polonicului, cupei, degetele se tin lipite pentru a nu iesi aerul, comprimandu-se la lovirea cupei de tegumentul pacientului. Pocnitura care se va auzi, va fi una surda.Aceasta nu trebuie sa dea o senzatie dureroasa prin excitabilitatea nervilor senzitivi din tegument. Daca se va auzi un plescait inseamna ca forma este efectuata necorespunzator (gresit).La forma de tapotament cu partea cubitala a degetelor urmarim relaxarea articulatiei pumnului si relaxarea articulatiilor degetelor care, in lovirea pe tegument, se vor apropia unele de altele, avand ca scop anihilarea dureroasa din tegument. Forma ajuta la marirea contractibilitatii fibrelor musculare.

Tapotamentul cu pumnul semiinchis

O alta forma de tapotament mai tonifianta si mai excitanta decat celelalte doua forme (de tapotament) este tapotamentul cu pumnul semiinchis care se face intotdeauna pe muschii bine dezvoltati ai corpului si consta in inchiderea pumnului la partea superioara, lasand partea inferioara a acestuia deschisa si astfel, prin lovire sau hasurare a fibrelor musculare aerul se va comprima in pumn auzindu-se niste pocnituri surde.

Forma de plescait (lipait) se efectueaza cu fata palmara a degetelor si palmelor care cad usor si pasiv. Se poate executa fie simultan, fie alternativ. Se aplica pe regiuni intinse si mai putin sensibile (coapse, regiunea dorsala, gambe), in general se executa formele pasive.

Forma de percutat se executa cu varful degetelor usor flectate. Se face mai ales alternativ desi se poate executa si simultan (se adreseaza regiunii dorsale, bratelor si coapselor).

EFECTELE TAPOTAMENTULUI

- mobilizeaza lipidele;

-produce hiperemie prin reflexul de axon;

- scade sensibilitatea dureroasa;

- stimuleaza proprietatile fiziologice ale muschilor si anume: excitabilitatea si

contractibilitatea;

- vasodilatator (la nivelul pielii si al tesutului conjunctiv);

- creste excitabilitatea neuro - motorie;

actioneaza asupra sistemului vegeto - simpatic;

- aduce un aflux puternic de sange spre regiunea masata, determinand astfel imbunatatirea nutritiei acelei regiuni;

- are o influenta benefica asupra nervilor (in special asupra terminatiilor cailor senzitive);

ajuta la micsorarea si incetarea durerilor, cand gradul de excitatie al nervilor este marit;

produce o hiperemie profunda, o inviorare a tonusului tuturor muschilor, actioneaza in mod reflex pe locul de aplicare a loviturilor si intensifica functiile nervilor care inerveaza vasele si glandele;

actioneaza asupra nervilor vaso - motori, la lovituri slabe se produce vaso - constrictie, la lovituri puternice se produce vaso - dilatatie, hiperemie (crestere locala a temperaturii), scaderea perceptiei exagerate a nervilor si muschilor la excitarii mecanice;

- influenteaza muschii viscerali, cand se aplica la coloana vertebrala;

produce modificari favorabile ale tensiunii arteriale;

influenteaza ritmul cardiac, rareste pulsul si corecteaza aritmia.

Tapotamentul este contraindicat in afectiuni dureroase si in contracturi musculare, in oboseala musculara si spasm.

5. VIBRATIILE  Ultima manevra principala consta in imprimarea in tesuturi a unui numar cat mai mare de miscari oscilatorii (trenuri vibratorii) pe unitate de timp executate transversal sau

de-a lungul fibrelor musculare facute de articulatiile metacarpofalangiene ale mainilor.

Se pot executa manual sau mecanic. Sunt greu de executat manual, dar sunt preferabile deoarece se poate adapta ritmul, amplitudinea si frecventa. Este singura manevra care cere din partea mascurului, in executie, un efort destul de mare.

FORMELE VIBRATIILOR

-cu palma intreaga;

- cu ambele palme (simultan);

-cu partea cubitala a degetelor (pe articulatiile inguste);

- cu varful degetelor mana peste mana.

Vibratia cu varful degetelor mana peste mana se executa pe anumite regiuni (regiunea colonului, in cazul masajului abdominal).Aceasta forma ajuta la marirea peristaltismului intestinal, favorizand evacuarea substantelor toxice (reziduurilor).

REGULI GENERALE (vibratiile).

- Fiind una dintre cele mai obositoare procedee de masaj, vibratia necesita un antrenament prealabil din partea mascurului.

-Cand nu sunt insotite de trepidatii, vibratiile devin presiuni. Acestea trebuie aplicate pe locurile dureroase ale trunchiurilor nervoase periferice. Durata unei presiuni este de l - 5 secunde sau in functie de reactia la durere a pacientului.

-Vibratia se executa intotdeauna pe inspir!

EFECTE

-calmant, sedativ, relaxant;

formele fine si prelungite scad sensibilitatea pielii;

- vibratiile executate mecanic impiedica dezvoltarea celulelor din tesutul adipos;

- reduce sensibilitatea nervoasa;

- imbunatateste capacitatea la efort;

- calmeaza durerile in diferite afectiuni (ginecologice, nevralgii, migrene);

intensifica activitatea glandelor;

- actioneaza asupra parezelor, spasmelor musculare si reduc durerea;

- influenteaza organele si tesuturile profunde (inima, muschii, peretii abdominali si intestinali);

- influenteaza secretia majoritatii organelor si glandelor (stomac, glande salivare, intestine, ficat, glande sexuale, etc.).

FORME SECUNDARE

Se numesc astfel deoarece completeaza manevrele principale si de obicei se intercaleaza printre acestea. Unele forme secundare pot fi la fel de bine si forme principale.

CERNUTUL SI RULATUL

Cernutul si rulatul se folosesc pentru masele musculare mari.

in masajul calmant se pot aplica si dupa netezire sau frictiune.

CERNUTUL- se prinde masa musculara cu varful degetelor usor flexate si se deplaseaza in ritm rapid lateral stanga - dreapta si de sus in jos, asemenea cernutului cu o sita sau de jos in sus spre cord.

RULATUL - se prinde regiunea coapsei sau a bratului intre fetele palmare ale mainilorsi se deplaseaza ritmic de jos in sus si de sus in jos. Rulatul este mai puternic decat cernutul.

EFECTE

- efectele acestor doua forme sunt: relaxare musculara; redarea supletei structurilor superficiale (piele, muschi etc.).

PRESIUNILE

intaresc actiunea netezirii, frictiunii si a framantarii. Presiunile pot fi simple care se fac pe coloana aplicand palmele una peste alta; (se executa apasari ferme). Sau se mai pot face presiuni asociate cu miscari respiratorii.

TRACTIUNI SI TENSIUNI

Tractiunile si tensiunile actioneaza asupra articulatiilor si tesuturilor periarticulare.

in general se fac la sfarsitul sedintei de masaj. Tractiunile realizeaza o intindere si o alungire in limitele fiziologice ale elementelor articulare si periarticulare.

Se executa la degete, sold, genunchi, coloana cervicala. Se executa intotdeauna cu vibratie. Nu se trece niciodata peste pragul dureros.

SCUTURARILE

Sunt miscari oscilatorii ample, executate ritmic, mai ales la membrele superioare sau inferioare.

EFECTE

executate in ritm lent, au efect relaxant

- executate in ritm viu au efect stimulator.

CIUPITURILE SI PENSARILE

Ciupiturile si perisarile se fac pe portiunile musculare ale membrelor superioare sau inferioare. Ele difera intre ele prin priza efectuata asupra tegumentului.

Priza poate fi: 

- mica (la ciupituri)

- mijlocie

- medie sau mare la pensari (se executa din loc in loc cu ritm viu si au efect excitant).

DURATA MASAJULUI

Se apreciaza ca pentru a obtine efecte de durata, trebuie efectuate o serie de minimum 10-12 sedinte de masaj. O serie mare nu depaseste 20 - 30 de sedinte. Daca este nevoie de continuarea masajului, acesta poate fi reluat dupa o pauza ce variaza intre cateva zile si cateva saptamani.

5-6 minute (pentru un membru superior sau inferior).

10-15 minute (pentru doua membre).

7-20-25 minute (pentru regiunea dorsala, abdomen, pentru tot membrul superior sau inferior).

50 - 60 - 90 minute (fiind masajul general).

Durata masajului este in stransa legatura cu regiunea pe care o avem de masat.

Durata unui masaj mai depinde de:

- marimea regiunii care trebuie masata;

- marimea mainilor maseurului;

- viteza de executie a manevrelor sau formelor de masaj;

- intensitatea de lucru cu care se actioneaza asupra manevrelor sau formelor de masaj;

- cantitatea de crema sau de ulei ce s-a aplicat pe regiune (regiuni)

- capacitatea de absorbtie a cremelor, uleiurilor de masaj etc. de catre tesuturi;

- frecventa de lucru (vibratie);

- starea generala a maseurului;

- starea generala a pacientului, clientului ori beneficiarului;

- pozitia maseurului in raport cu patul de masaj;

- lungimea manecilor halatului ori bluzei etc.;

- lungimea unghiilor maseurului, etc.. Masajul se poate executa:

- o singura data pe zi

- de doua (2) ori pe zi depinzand de prescriptia medicului

- o data (l) la doua zile

- o data (1) la saptamana

INDICATIILE SI CONTRAINDICATIILE MASAJULUI TERAPEUTIC

INDICATIILE MASAJULUI IN PRINCIPALELE AFECTIUNI

Masajul este indicat intr-o serie mare de afectiuni care se face fie in scop igienic, fie in scop curativ (in cazul afectiunilor medicale), fie in scop sportiv.

l. Afectiuni ale articulatiilor si tendoanelor

- omalgii

- contracturi musculare

- tendinopatii - torticolis

- cefalee fibrozitica

- fibrozita.

Afectiuni cu deformari ale coloanei vertebrale

- cifoza

-lordoza

- scolioza

- cifoscolioza

Afectiuni musculare

- atonii musculare

- atrofii musculare

- miozite

- miastenia gravis

- hipertrofia musculara

- distrofia musculara

dureri radiante musculare

- miotonia congenitala - boala Thomsen

- spasme musculare

-pleurodinita

- reumatism muscular

- lumbago

- ruptura musculara

- nevralgia de trigemen prin fibrozare.

Afectiuni traumatice ale aparatului locomotor

- contuzii

- entorse

- luxatii

-intinderi musculare

- intinderi de tendoane

- intinderi de ligamente

- cicatrici

- fracturi, sechele.

Afectiuni neurologice

- nevralgii

- nevralgia de trigemen

- nevralgia intercostala

- nevralgia de sciatic

- sciatica

- nevrite

- polinevrite

- polineuropatii

- paralizia

- parapareza

- paraplegn

-poliomielita

-pareza

- paralizia de nervi periferici

- paralizia faciala

- hemiplegia

- tetraplegia

- atrofia nervului

- dupuytrenul

- scleroza

- scleroza multipla (in placi)

- paralizii de nerv - cubital - sciatic

Afectiuni vasculare

- edeme cronice

- staza limfatica

Afectiuni datorate metabolismului

- de nutritie

- oboseala

- debilitatea fizica

- obezitatea

- celulita

-guta

- diabetul

- reumatismele de tip inflamator, artritele

- poliartritele reumatismale

- spondilita anchilopoetica

-bursita

- spondilita anchilozanta

- poliartrita reumatoida

- reumatismele de tip degenerativ

- artroza

- artroza cervicala

- artroza lombara (gonartroza)

- hidrartroza

- redoare

- spondiloze

- gonartroza (genunchi)

CONTRAINDICATELE MASAJULUI

Utilizarea masajului fara a tine seama de contraindicatii poate avea un efect daunator chiar daca a fost corect executat. Schematic, contraindicatiile masajului se impart in generale si partiale, definitive si temporare.

Contraindicatia generala

Contraindicatia generala presupune interzicerea aplicarii oricarei tehnici de masaj pe oricare regiune a corpului.

Contraindicatia partiala

Contraindicatia partiala se refera fie la aplicarea manevrelor de masaj doar pe anumite zone ale corpului, fie la aplicarea doar a anumitor manevre.

Contraindicatia definitiva

Contraindicatia definitiva se hotaraste doar in cazul unor boli cronice grave incurabile care s-ar putea inrautati prin masaj.

Contraindicatiile temporare

Contraindicatiile temporare, intalnite frecvent, sunt impuse de boli, tulburari sau leziuni usoare, trecatoare.In activitatea practica este foarte utila cunoasterea contraindicatiilor in functie de tipul de afectiuni. Cele mai frecvente contraindicatii sunt date de bolile de piele. Este foarte important de retinut ca masajul trebuie aplicat doar pe o piele perfect sanatoasa. Nu se va executa masaj celor care prezinta pe piele boli de natura parazitara sau inflamatorie, ca: eczeme, eruptii, plagi, arsuri sau alte manifestari patologice care prin masaj s-ar putea extinde,agrava sau contamina. Nu se va face masaj pe regiuni ale pielii care acopera un proces inflamator profund (furuncule, abcese, flegmoane sau alte colectari purulente).Masajul este contraindicat in toate starile patologice febrile, insotite de agitatie, oboseala acuta si debilitate intensa; in toate bolile infectocontagioase; in inflamatia centrilor nervosi; in hemoragiile cerebrale recente.Se interzice categoric masajul in bolile sau leziunile cu caracter hemoragie si atunci cand exista pericolul unor complicatii grave cum ar fi: bolile de cord si vase (miocardita, endocardita, infarctul miocardic si emboliile, hipertensiunea arteriala, flebitele, anevrismele aortei, varice voluminoase si inflamate, ulcerul varicos, hemofilia, leucemia).Contraindicatiile masajului sunt prezente si in cazul bolilor acute ale plamanilor si pleurelor (pneumonii, pleurezii), in unele forme de tuberculoza pulmonara, tuberculoza cu hemoptizie, dar mai ales in abcesele pulmonare si in pleureziile purulente.Masajul abdominal este interzis in inflamatiile acute si cronice de orice natura, in tulburarile digestive in bolile acute ale organelor abdominale, cu caracter hemoragie, tu-moral, inflamator (exemplu: apendicita, peritonita). In orice forma de "abdomen acut' masajul abdominal este cu desavarsire interzis.Masajul este contraindicat cu desavarsire in cazul tumorilor canceroase (forma generalizata), dar si in unele boli psihice cu caracter excitant si confuzional sau stare de ebrietate. Ca regula generala, se recomanda ca in toate cazurile in care masajul produce efecte negative sau chiar si nesigure, sa aplicam principiul hipocratic adica "in primul rand sa nu faci rau' si sa se renunte la masaj.

INDICATIILE MASAJULUI ASUPRA PIELII, MUSCHILOR, TENDOANELOR SI

ARTICULATIILOR

A

Imbunatateste elasticitatea pielii, indeparteaza celulele voluminoasepe cale de descuamare, deschide canalele de excretie ale glandelor, deschide capilarele pielii si

intensifica circulatia si schimbul de substante. Influentele masajului asupra muschilor, intretine elasticitatea, creste capacitatea de contractie si debitul

sanguin local. Influenta asupra tendoanelor; le creste rezistenta la

efort. Influenta asupra articulatiilor; previne aderenta,

retractia si depozitele patologice periarticulare.

CLASIFICAREA MOBILIZARII ARTICULATIILOR

Aceasta mobilizare poate fi:

-pasiva (miscarile pe care mascurul le face in articulatia pacientului)

-activa (mascurul dicteaza pacientului miscarile care trebuiesc facute)

-activa cu rezistenta (pacientul face miscarea iar mascurul opune rezistenta)

-cu incarcare de greutati sau prin mecano - terapie CFM (exercitii de cultura fizica medicala).

EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra pielii

Pielea este singura parte a corpului care vine in contact direct cu mainile mascurului. Prin manevrele de masaj executate la nivelul pielii se produce o curatire in profunzime a acesteia. In acest fel, se realizeaza deschiderea canalelor de excretie ale glandelor sudoripare si sebacee, ceea ce conduce la eliminarea transpiratiei si a sebumului. Indepartandu-se prin masaj stratul de celule moarte de la suprafata pielii, este favorizata regenerarea acesteia prin aparitia celulelor tinere.Deoarece la nivelul pielii, reteaua vaselor de sange cutanate si subcutanate este foarte densa, prin masaj, sangele din aceste vase este directional in circuitul general. Prin dilatarea capilarelor, sangele din profunzime este atras spre suprafata, in urma acestor procese, se realizeaza echilibrarea intre circulatia periferica si cea profunda.Prin activarea circulatiei la nivelul pielii este imbunatatita nutritia si oxigenarea acesteia. De asemenea, este activat procesul de eliminare al deseurilor metabolice acumulate la nivelul pielii, in acest fel, se obtine elasticizarea si tonifierea epidermei.Datorita capacitatii mari de absorbtie a pielii, prin utilizarea in cursul masajului a unor preparate medicamentoase sau a uleiurilor volatile, substantele respective sunt introduse in organism. O buna cunoastere a proprietatilor uleiurilor volatile, poate face din masaj o metoda terapeutica valoroasa.Utilizandu-se existenta legaturilor reflexogene dintre anumite zone ale pielii (in special cele aflate de-a lungul coloanei vertebrale) si tesuturi sau organe profunde, masajul pielii poate fi utilizat in tratarea anumitor afectiuni.

Efectele masajului asupra tesutului conjunctiv

Cercetarile recente au evidentiat faptul ca tesutul conjunctiv indeplineste mult mai multe functii decat se credea. Aceste functii se pot grupa in functii mecanice, fiziologice si de aparare impotriva agentilor patogeni.

Din acest motiv se poate aprecia ca asupra tesutului conjunctiv masajul are influente dintre cele mai importante, atat in ceea ce priveste aspectul fizic al corpului, cat mai ales in ceea ce priveste redobandirea sau mentinerea sanatatii.Avand in vedere ca in straturile tesutului conjunctiv se ramifica un mare numar de vase sanguine sau limfatice, prin masajul acestui tesut se produce o puternica vasoconstrictie si vasodilatatie.

Aceasta conduce la realizarea echilibrului circulator in ansamblul corpului, imbunatatindu-se circulatia sanguina si limfatica la ni vel local, sunt stimulate schimburile nutritive si procesul de evacuare a reziduurilor metabolice.Prin actiunea mecanica asupra tesutului conjunctiv, manevrele de masaj contribuie la intretinerea si refacerea elasticitatii si supletii tesuturilor care favorizeaza miscarile corpului.

Tesutul conjunctiv, fiind locul de depunere a rezervelor de grasime ale corpului, in cazul obezitatii, masajul mai dinamic aplicat regiunilor respective, conduce la "topirea' depunerilor de grasime si celulita.Se cunoaste faptul ca tesutul conjunctiv are si rolul de a produce mijloacele necesare de aparare impotriva imbolnavirilor acute sau cronice, impotriva unor procese de atrofie si degenerescenta si impotriva leziunilor (cu sau fara pierdere de substanta). Masajul tesutului conjunctiv conduce la regenerarea celulelor acestuia. In acest fel, tesutul conjunctiv isi indeplineste mai bine rolul sau de aparare si vindecator al organismului.

Efectele masajului asupra sistemului locomotor

A. Masajul muschilor

La nivelul intregului corp, muschii detin ponderea cea mai importanta a tesuturilor moi. De aceea, efectele masajului asupra musculaturii sunt resimtite puternic de catre persoana masata. Aceste efecte sunt percepute fie printr-o stare generala de relaxare obtinuta prin detensionarea grupelor de muschi obositi sau incordati, fie de dinamizare a muschilor putin utilizati prin modul de viata tot mai lipsit de miscare fizica din zilele noastre.Sub influenta manevrelor de framantare se activeaza circulatia din venele si capilarele din interiorul muschilor, se deschid capilarele de rezerva. In acest fel, sangele proaspat vine incarcat cu substante energetice si oxigen, sunt neutralizate produsele acide de dezasimilare si se accelereaza circulatia limfatica.Prin manevrele de masaj executate intr-un ritm alert se imbunatateste buna functionare a muschilor prin cresterea excitabilitatii, contractibilitatii, conductibilitatii si extensibilitatii tesutului muscular. Prin tensiuni si destinderi se obtine o mai buna elasticitate a muschilor - proprietate importanta a aparatului locomotor.Prin excitarea mecanica a nervilor de pe traiectul muschilor si a ramificatiilor din muschi, se transmit impulsuri centrilor nervosi de la nivelul central, la randul lor acestia transmit impulsuri care, in functie de intensitatea si ritmul manevrelor de masaj, pot fi linistitoare, de scadere a tonusului, deci relaxante, sau de crestere a tonusului muscular.Daca se urmareste indepartarea oboselii musculare sau a incordarii acestora (efect al activitatii stresante), s-a demonstrat ca este foarte util masajul unor grupe vecine de muschi, mai voluminosi decat masajul muschilor obositi.

B. Masajul tendoanelor si al tecilor tendinoase

Are aceleasi efecte ca si cel al muschilor, executandu-se odata cu aceasta. Tendoanele si teciie tendinoase au un important rol static si dinamic si de aceea mentinerea lor in stare de sanatate contribuie la o buna functionare a aparatului locomotor. Tesuturile articulare si peri-articulare sunt bogat irigate printr-o retea densa de vase sanguine. De asemenea, la nivelul lor isi au sediul numeroase terminatii nervoase.

C. Masajul articular

Prin activarea circulatiei in musculatura si tesuturile din jurul acesteia are ca efect resorbtia si impingerea in circulatia generala a lichidelor seroase stagnante. Prin aceasta actiune, articulatia devine mai mobila, prevenindu-se rigidizarea acesteia.

D. Masajul oaselor

Asupra oaselor, masajul are o influenta indirecta prin masarea tesuturilor moi care le acopera. Masandu-se muschii care sunt legati functional de oasele ce care acestia sunt in stransa legatura (prin reteaua comuna de vase si nervi), se obtin efecte asupra circulatiei sangelui si nutritiei din interiorul osului.

Efectele masajului asupra circulatiei sangelui si limfei

Manevrele de masaj, prin presiunea pe care o exercita asupra vaselor sanguine, produc turtirea acestora. In acest fel, sangele este impins catre inima. Odata cu incetarea apasarii, vasele revin la forma lor initiala. Sangele insa nu se mai poate intoarce datorita existentei pe traiectul vaselor a unor valvule care asigura sensul unic al circulatiei sanguine. Din acest motiv, in vase este aspirat sange de la periferie, care, la randul sau, este impins catre inima printr-o noua manevra de apasare.

Acelasi mecanism functioneaza si in cazul circulatiei limfatice. Ca urmare a activitatii circulatiei sanguine si limfatice, se asigura o irigare cu sange proaspat a tuturor tesuturilor muschilor si organelor interne profunde; sunt eliminate reziduurile metabolice; se reduce efortul miocardului datorita influentei masajului asupra acestui

sistem.Sunt declansate reactii in sistemul de reglare biochimica si nervoasa a circulatiei. Se maresc astfel secretiile hormonale din piele si tesutul conjunctiv subcutanat. Prin mecanisme derivative, aceste secretii conduc la imbunatatirea circulatiei sanguine la nivel local si in intregul organism.In acest mod, se produce echilibrarea dintre circulatia periferica si cea profunda.In urma unei sedinte mai lungi de masaj general, sunt stimulate pe cale reflexa organele hematopoetice. Aceasta conduce la cresterea numarului de globule rosii si albe din sange. De asemenea, cantitatea de hemoglobina este marita.

Efectele masajului asupra sistemului nervos

Importanta masajului asupra sistemului nervos se bazeaza pe actiunea reflexogena pe care o pot avea manevrele de masaj. Aceasta consta in aplicarea manevrelor respective pe anumite zone ale corpului (zone reflexogene) in vederea excitarii terminatiilor nervoase aflate la nivelul pielii, tesutului subcutanat sau in muschi, tendoane si articulatii. Stimulii, receptati de terminatiile nervoase periferice, sunt transmisi centrilor nervosi aflati pe creier, care, pe cale reflexa, actioneaza asupra functiilor tesuturilor si organelor. Privit din acest punct de vedere, masajul poate fi definit ca "arta de a produce reflexe de intensitate dorita intr-o zona bine definita a corpului'.Aplicarea corecta a acestui tip de masaj presupune o buna cunoastere a zorielor reflexogene si a metodicii aplicarii manevrelor de masaj. O importanta zona reflexogena aflata la nivelul pielii se afla de-a lungul coloanei vertebrale. Aici legatura dintre anumite zone ale pielii si organe sau tesuturi aflate in profunzime este realizata prin intermediul nervilor rahidieni. Dupa numarul radacinilor rahidiene, s-au pus in evidenta 8 segmente cervicale (CI - C8), 12 segmente dorsale (Dl - D12), 5 segmente lombare (LI - L5) si 5 segmente sacrale (SI - S5).Masajul aplicat pe aceste zone poate actiona asupra tesuturilor sau organelor profunde, inervate de acelasi nerv rahidian.

La nivelul intregului corp exista si alte zone reflexogene_A a caror cunoastere necesita un studiu mai aprofundat. In realizarea cu succes a masajului reflexogen o importanta deosebita o are metodica aplicarii manevrelor de masaj. Astfel, intensitatea si ritmul acestora trebuie dozate in functie de scopul urmarit. Aplicarea masajului intr-un ritm viu, energic are efecte stimulatoare, activand functiile tesuturilor si organelor.

Executate lent si usor, produc efecte linistitoare, incetinind sau chiar anihiland functiile respective.In cazul masajului general sau chiar regional se pot obtine efecte psihice importante fie de buna dispozitie, energizare in cazul in care s-a aplicat un masaj stimulator, fie de relaxare - destindere, in cazul masajului linistitor. Aceste efecte au la baza reflexele vegetative realizate printr-o tehnica de masaj corect aplicata.

MASAJUL DIFERITELOR PARTI ALE ORGANISMULUI

MASAJUL PIELII

In orice forma de masaj, primul tesut cu care maseurul vine in contact este pielea. Prin masajul pielii este influentat acest tesut sau prin intermediul sau pot fi influentate si tesuturile si organele interne, in continuare, ne vom ocupa de masajul ce se adreseaza exclusiv pielii.Principalele manevre utilizate in masajul pielii sunt: efleurajul, frictiunea, tapotamentul si vibratiile.

Efleurajul - directia in care se realizeaza este cea a curgerii sangelui prin vene, capilare si a limfei, viteza este mai accelerata pentru circulatia venoasa, mai lenta pentru circulatia capilara si foarte lenta (sau sacadata) pentru cea limfatica. Apasarea va fi dozata in functie de grosimea pielii, in functie de scopul urmarit, manevrele pot fi stimulatoare, deci mai viguroase si repezi sau calmante, adica mai usoare si lente.

La manevra frictiune se va evita frecarea pielii, formele executandu-se mecanic, atat cat permite elasticitatea si mobilitatea tesuturilor.

Tapotamentul - se realizeaza prin percutari usoare (executate cu varful degetelor), cu partea cubitala a degetelor si plescait alunecat. Prin aceste forme se produce o puternica influenta asupra terminatiilor nervoase, evidentiata prin incalzirea pielii.

Vibratiile - pot fi executate independent sau asociate cu frictiunile sau presiunile. Au rolul de a incalzi pielea si a-i scadea sensibilitatea.

MASAJUL TESUTULUI CONJUNCTIV

Procedeele folosite in masajul tesutului conjunctiv sunt:

Efleurajul - se vor utiliza forme mai puternice precum aceea cu pumnul etc.

Framantatul - pe langa formele obisnuite., se vor efectua si acelea in cuta.

Frictiunea - este manevra specifica pentru masarea acestui tesut; se realizeaza cu degetele, palmele, cu podul palmei, cu radacina mainii (treimea inferioara a eminentelor tenara si hipotenara) si cu partea cubitala a mainilor, in zonele mai bogate in tesut conjunctiv, se va utiliza chiar frictiunea cu pumnul inchis.

Vibratiile -au ca efect relaxarea si calmarea tesuturilor.

MASAJULAPARATULUI LOCOMOTOR

Masajul aparatului locomotor ocupa un loc central in practica masajului. Elementele constitutive ale aparatului locomotor ce se au in vedere in metodica masajului sunt: muschii si articulatiile (elemente active) si oasele (elemente pasive).

A. Masajul muschilor

Efleurajul

- masajul muschilor combate atonia, redand tonicitatea acestora, impreuna cu acesti muschi, se vor masa tendoanele si ligamentele. Se executa de-a lungul fibrelor musculare, presand mai usor pe portiunile tendinoase si mai tare pe partea carnoasa.

Framantatul

- este manevra cea mai importanta a tesutului muscular. Se aplica mai ales in cuta, pe regiunile plane, dar si in forma de cerc (bratara) sau serpuit in lungul segmentelor membrelor superioare sau inferioare. Aceasta manevra dinamizeaza circulatia locala si schimburile de

substante energetice. Framantatul NU se aplica pe formatiunile fibroase, pe fascii sau pe tendoane.

Frictiunea

- se aplica atat pe partile carnoase a muschilor, cat si tendoanelor (liniar), insertiilor musculare pe oase (circular).

Cernutul si rulatul - au rolul de a relaxa muschii si de a scadea incordarea nervoasa generala. Acest efect linistitor il au si vibratiile.

B. Masajul articulatiilor

Efleurajul - consta in alunecari scurte, circulare sau liniare, urmarind forma anatomica a articulatiei.

Frictiunea - se executa insistent pentru a prelucra tesuturile moi din jurul articulatiei si ligamentele articulare.

Vibratiile - au ca scop influentarea elementelor din afara si dinauntrul articulatiei.

in scop curativ, dupa cateva sedinte de masaj articular, se poate incepe mobilizarea articulara metodica.

Desi oasele nu se pot masa, ele beneficiaza de efectele masajului asupra irigatiei si schimburile metabolice din interiorul oaselor.

C. Masajul pectoral

Acest masaj consta in aplicarea unor presiuni simple sau vibrate foarte puternice pe anumite puncte sau portiuni mici de periost.

MASAJULAPARATULUI VASCULAR

Prin masaj se urmareste activarea circulatiei de intoarcere, de la periferia corpului spre inima, pentru a usura astfel munca inimii.Ca urmare a manevrelor de masaj, se produce evacuarea mai rapida si mai completa a vaselor de la suprafata corpului, se golesc mai activ si vasele profunde,lasand astfelloc liber sangelui arterial, in acest fel are loc dinamizarea circulatiei in intregul organism. De aceea, masajul executat corect poate fi socotit o adevarata "inima periferica'.Activarea circulatiei produsa de unele manevre de masaj cum sunt tocatul cu degetele, plescaitul si batatoritul cu palmele sau vibratiile, nu se explica doar prin activarea mecanica. Ea poate fi explicata prin mecanisme reflexe, nervoase si umorale.In scop profilactic, masajul aparatului vascular este unul dintre cele mai utile mijloace de accelerare si usurare a circulatiei periferice.

MASAJUL NERVILOR PERIFERICI

Masajul nervilor periferici este un masaj terapeutic utilizat ca tonic si stimulent in atonii, atrofii si insuficiente fundamentale ale muschilor, fie drept calmant al crampelor si contracturilor musculare sau al durerilor. Se aplica pe nervi in anumite zone situate la nivelul radacinilor sau al locurilor de trecere prin tesuturile profunde sau superficiale.

Se utilizeaza toate manevrele principale de masaj.Dupa neteziri usoare si superficiale, aplicate pe regiunea sensibila si incordata, se executa alunecari mai apasate pe traiectul nervilor.

Presiunile - sunt manevre specifice pentru influentarea nervilor. Ele se aplica sub forme si intensitati variate si anume se pot aplica in acelasi loc sau pe mai multe locuri din aproape in aproape, putand capata chiar un caracter vibrator.

Tapotamentul - (tocatul sau batatoritul) nu se aplica pe zonele sensibile; se poate aplica pe traiectul nervilor mai acoperiti de tesuturi moi protectoare (ex. regiunea dorsala si in lungul nervului sciatic sau transversal pe acesta).

Vibratiile - constituie uneori singura manevra permisa in tratamentul unor afectiuni ale nervilor. Pentru a-si mari efectul, acestea pot fi combinate cu neteziri si frictiuni.