Abilitatile de comunicare

Abilitatile de comunicare

Daca am incerca explicarea procesul de interactiune umana, am putea sa il definim ca imens iar sistemul de comunicare interumana, foarte complex. Totusi, el este baza care se poate dezvolta si mentine metodele de intelegere si abilitatile de comunicare pentru a intampina nevoile pacientului. In calitate de nursa puteti sa furnizati ingrijiri in multe moduri, in functie de tipul si de comunicarea care exista intre dvs si pacient. Prin contactul dvs direct, veniti in intampinarea necesitatii pacientului sa percepa intentiile dvs de sprijin si perspectivele dvs pozitive asupra evolutiei bolii sale. Dvs trebuie sa evaluati exact simptomele fizice si emotionanle ale pacientului. Comunicarea trebuie sa aiba loc numai intr-o atmosfera de incredere reciproca si comunicare interumana cat mai aprop[iata

Scopul acestui capitol este sa va furnizeze capacitatea sa:

Identificati scopuri de comunicare interumana.

Identificati componentele sistemului de comunicare uman.

Identificati metode de comunicare verbala si nonverbala.

Recunoasteti tehnicile corespunzatoare de comunicare cu pacientii.

Recunoasteti tehnicile corespunzatoare de a lua un interviu pacientului.

Definiti si identificati elementele critice de comunicare terapeutica.

Identificati interventiile de care are nevoie nursa in scopul de c comunica cu pacientii cu nevoi speciale de comunicare (persoane oarbe, surde, sau care vorbesc o limba straina).

1-11. SCOPURILE COMUNICARII

A. Scopul major : De a expedia, primi, interpreta si raspunde in mod corespunzator si clar la un mesaj, un schimb de informatie.

B. Scopuri de ajutor:

1) Pentru a corecta o persoana privind informatia pe care o are are despre el insusi si despre ceilalti.

2) Pentru a furniza satisfactia sau placerea de a exprima.

. COMPONENTELE ESENtIALE ALE SISTEMULUI DE COMUNICARE UMANA

Componentele necesare comunicarii sunt:

A. Autorul ei sau sursa ideii.

B. Ideea lui.

C. Inseamna de a transmite (ori verbal sau nonverbal) ideea.

D. Cineva este necesar pentru a primi si interpreta mesajul.

E. Feed-back: raspunsul la mesaj.

1-13. METODE DE COMUNICARE VERBALA SI NONVERBALA 

A. Comunicarea verbala. Comunicarea verbala se refera la folosirea cuvantul vorbit pentru ca o persoana sa recunoasca, amplifice, confirme, contate, sau contrazica alte mesaje verbale si nonverbale.

B. Comunicarea nonverbala. Comunicarea nonverbala se refera la un schimb de informatie fara schimb de cuvinte vorbite (expresii faciale, limbajul corp, etc.). C. Necesara Relationship. Comunicare verbala este intotdeauna insotita cu expresia verbala. Chiar si nici o expresie nu spune alta persoana ceva.

METODE DE COMUNICARE NONVERBALA

Raport. Armonios sensibil experimentat cu doi oameni cine sa tina unul la celalalt in sensul respectului reciproc, acceptarii, si intelegerii.

B. Empatie.

1) Empatie este gradul de intelegere, care permite unei persoane de a lua contact de modul cum un altul se simte intr-o situatie speciala.

2) Empatie reprezinta nici compasiunea (simtind suferinta persoanei indurerate din cauza alteia) nici mila( care este o calitate legata de dragoste care determina pe o persoana sa sufere impreuna cu alta).

C. Limbajul corpului. Amintiti-va acele actiuni sa vorbeasca mai puternic decat cuvintele. O persoana va acorda in general mai mult o atentie la ce faceti decat la ce spuneti. Ganditi-va la metodele ca ei sa urmeze mesajele non-verbale si pe care limbajul trupului poate sa le dezvaluie.

D. Pacientul. Poate sa fie obisnuit sa comunice adanc, sa iubeasca si devotamentul, atunci cand nu este nevoie de cuvinte.

2) Pacientul poate sa fie rece si aruncand priviri ca si cum ar fi vorba de o pedeapsa, "tratament tacut" ca si cand te-ar fi primit pentru venire acasa intarziata sau daca ai uitat o aniversare.

3) Pacientul poate sa se intrebuinteze intr-un interviu sau conversatie pentru a incuraja alta persoana la 'deschidere.' In schimb, el poate sa fie obisnuit cu intentia sa creeze nelinistea si lipsa de confort in alta persoana.

E. Ascultatorul. Din punct de vedere al pacientului, ganditi-va la dezavantajul pe care el trebuie sa-l fi simtit uneori, ca ascultator, dvs trebuie straturile gaurite de cuvinte pentru a face sa mesajul dv. real

Linii directoare de comunicare cu pacientul si familia sa 

a. Transmite pacientului si familiei sale ca sunt importanti pt. Dv. si ca vrei sa-i ajutam. Exista mai multe modalitati de a realiza aceasta mai ales cele naturale si comfortabile. Totusi sunt unele de bun simt si la indemana oricui.

b. Tranmiterea cinstei si increderii.

(1) Incearca sa nu-l coplesesti cu intrebari personale sau jenante. Cand e necesar sa intrebi chestiuni personale, explica si de ce si fa-o scurt si la obiect.

(2) Nufa promisiuni desarte. Daca promiti ceva, fa tot efortul sa o duci la indeplinire sau sa urmaresti indeplinirea promisiunii. 

(3) Inearca sa fii present cand ai promis. Daca intarzii, explica dece. 

c. Comunica cu fiecare in parte individual. Este esential mai ales in spital unde pacientii simt adesea ca si-au pierdut identitatea. Pentru asta trebuie sa iei intai cunostiinta despre pacient. Asculta-l. Pune-te in locul lui.

d. Accepta si respecta pacientul in ciuda simptomeleor bolii sale.s.

TEHNICI DE COMUNICARE CU PACIENTII

a. Stabilirea locatiei. 

(1) Sa fie intr-un mediu confortabil ca temperatura, lumina si mobilier. 

(2) Intalnirea sa fie relaxata, fara graba.

(3) Stai jos cand ii vorbesti. Desi ai probabil o multime de alte treburi, incearca sa pari relaxat. Nu sta in usa sau pe marginea scaunului, ca si cand te-ai pregati sa sari sau sa o zbughesti pe usa la primul moment liber. 

(4) Stai cu fata la pacient si mentine contactul visual permanent cuel.

(5) Asigura-te ca intrevederea este privata.

(6) Evita intreruperile sau alte influente deranjante.

b. Aptitudini de comunicare verbala

(1) lasa-l pe pacient sa vorbeasca.

(2) itrebarile sa fie scurte si simple.

(3) Foloseste un limbaj pe intelesul pacientului. Evita acronimele sau termenii medicali daca pacientul nu provine dintr-un astfel de mediu.

(4) Intreaba pe rand si asteapta ca pacientul sa raspunda. 

(5) Clarifica-I raspunsurile, nu numai pentru a intelege doar tu, dar da-I de inteles si lui ca ai inteles ce a vrut sa spuna. 

(6) Evita intrebarile care sa-I influenteze raspunsul. Vrei ca pacientul sa-ti transmita ce simte, nu ce vrei tu sa auzi. Deci evita sa dai raspunsul in locul lui. De exemplu e mai correct sa intrebi "Cum va simtiti?" decat "Presupun ca te simti odihnit dupa operatie". 

(7) Evita intrebarile care incep cu "de ce?" sau  cum ? 

(8) Evita frazele tip cliseu de tipul: "Nu-ti fa griji, va fi bine  sau  Doctorul stie cel mai bine .

(9) Evita intrebarile care necesita doar raspunsuri simple de tip "da sau nu" si incurajeaza pacientul sa-ti comunice cat mai multe. 

(10) Evita intreruperea pacientului din vorbire. Daca trebuie sa intrebi ceva, asteapta pana isi duce ideea la capat. 

c. Tehnica culegerii anamnezei. Termenii urmatori reprezinta aptitudini adesea folositepentru o mai buna comunicare. Inainte de folosi astfel de tehnici, amintesteti ca trebuie sa urmezi bunul simt si natura umana. Chiar daca esti animat de cele mai bune intentii, care sunt sansele ca cineva sa ti se confeseze? De asemenea nu uita ca fiecare pacient are propria individualitate. Daca simti ca un anumit pacient nu raspunde la o anumita tehnica probabil ca nu te inseli si trenuie sa schimbi tehnica.

(1) Reflectia. Repetarea continutului sentimentelor. Poti pur si simplu repeat ce spune pacientul, pentru a-I conferi timp si a-l incuraja sa raspunda. Sau, adesea mai efficient, poti reflecta ceea ce crezi tu ca simte pacientul.  Se pare ca te preocupa familia" sau "Mi se pare ca nu prea esti fericit in aceasta privinta". Prin reflectarea acestor sentimente poti sa-l incurajezi sa vorbeasca despre ceva despre care ezita sa abordeze in propriul for interior. Sau poate fi de folos pacientului de a-si edifice propriile sentimente relative la anumite aspecte.

(2) Repetarea. Reformularea sau rezumatul unei declaratii.  Intrebi de ce trebuie sa-ti fac aceste analize?" sau "Cu alte cuvinte crezi c-ai fost tratat ca un copil". 

(3) Facilitarea. Raspunsuri scurte ocazionale care-l incurajeaza sa continue. O aprobare din cap, un indemn scurt cum ar fi "continuati" sau "inteleg" insotite de mentinerea contactului vizual toate implica faptul ca asculti cu atentie si cauti sa intelegi. 

CALITATEA VIETII IN SANATATE

In capitolul introductiv am incercat sa definim conceptul de calitate a vietii, din perspectiva cercetarilor contemporane. In acelasi timp, prezentam tipologia instrumentelor generice si specifice, folosite in evaluarea calitatii vietii pacientilor, in general.

In categoria instrumentelor generice sunt prezentate structurile factoriale ale unor instrumente precum: MOS-SF-36, WHOQOL-100, Duke Health Profile, Nottingham Health Profile, Sickness Impact Profile-136 si unele instrumente specifice pentru bolile cardiovasculare: MACNEW, Seattle Angina Questionnaire. Pentru domeniul neoplaziilor maligne sunt propuse:Rotterdam Symptom Checklist, EORTC QOL-C30, iar pentru domeniul stomatologic: Dental Impact Profile, Oral Health Impact Profile, Oral Quality of Life Inventory, Oral Health-Related Quality of Life, Oral Impact on Daily Performance si pentru pacientii pediatrici PedsQOL-CM-27 si Kindl

CALITATEA VIETII IN MEDICINA

Calitatea vietii este data de perceptiile indivizilor asupra situatilor lor sociale, in contextul sistemelor de valori culturale in care traiesc si in dependenta de propriile trebuinte, standarde si aspiratii (OMS, 1998). Mai specific, prin calitatea vietii in medicina se intelege bunastarea fizica, psihica si sociala, precum si capacitatea pacientilor de a-si indeplini sarcinile obisnuite, in existenta lor cotidiana.

O definitie utilitarista este propusa de Revicki & Kaplan (1993): calitatea vietii reflecta preferintele pentru anumite stari ale sanatatii ce permit ameliorari ale morbiditatii si mortalitatii si care se exprima printr-un singur indice ponderat - ani de viata standardizati, in functie de calitatea vietii.

Analizele consacrate calitatii vietii sunt deosebit de utile pentru practica medicala, in evaluarea efectelor fizice, psihice si sociale ale imbolnavirilor si tratamentelor medicale asupra vietii de zi cu zi a oamenilor; in analiza efectelor tratamentelor sau bolii, din punctul de vedere al pacientului, precum si in determinarea nevoilor pacientului de suport psihic, fizic si social pe durata imbolnavirii. Folosirea instrumentelor pentru evaluarea calitatii vietii pacientilor ajuta asistentul medical sa aleaga intre diferite tratamente alternative, sa informeze pacientii asupra efectelor posibile ale diferitelor proceduri medicale, sa monitorizeze progresul tratamentelor aplicate, din punctul de vedere al pacientului si, in fine, permite personalului medical sa proiecteze pachete de ingrijiri medicale eficace si eficiente.

Interesul manifestat in lumea medicala pentru problemele calitatii vietii pacientilor este demonstrat prin numarul articolelor pe teme de calitatea vietii publicate in reviste de prestigiu si prezentate in baza de date PUBMED a National Library of Medicine, din SUA

Tabelul nr. 1

Articole consacrate problemei calitatii vietii in sanatate, cuprinse in baza de date PubMed (a Bibliotecii Nationale de Medicina din SUA), in perioada 1950-2005

Se poate remarca o crestere constanta si spectaculoasa a articolelor dedicate

studiului diferitelor aspecte ale calitatii vietii pacientilor, de la un articol, in perioada 1960-1965 la 30 550 articole, in intervalul 2000-2005 si de la 1 479, in anul 1990 la 8 160, in anul 2004.

Mai nuantat, este vorba de urmatoarele dimensiuni ale calitatii vietii:

1. Bunastarea emotionala sau psihica, ilustrata prin indicatori precum: fericirea, multumirea de sine, sentimentul identitatii personale, evitarea stresului excesiv, stima de sine (self-esteem), bogatia vietii spirituale, sentimentul de siguranta.

2. Relatiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de intimitate, afectiune, prieteni si prietenii, contacte sociale, suport social (dimensiunile suportului social).

3. Bunastarea materiala, ilustrata prin indicatori precum: proprietate, siguranta locului de munca, venituri adecvate, hrana potrivita, loc de munca, posesie de bunuri (mobile - imobile), locuinte, statut social.

4. Afirmarea personala, care insemna: competenta profesionala, promovare profesionala, activitati intelectuale captivante, abilitati/deprinderi profesionale solide, implinire profesionala, niveluri de educatie adecvat profesiei.

5. Bunastarea fizica, concretizata in sanatate, mobilitate fizica, alimentatie adecvata, disponibilitatea timpului liber, asigurarea asistentei medicale de buna calitate, asigurari de sanatate, activitati preferate interesante in timpul liber (hobbyuri si satisfacerea lor), forma fizica optima sau fitness, concretizata in cei patru S, Strenght - forta fizica, Stamina - vigoare sau rezistenta fizica, Suppleness - suplete fizica si Skills - indemanare sau abilitate fizica (Lupu, Zanc, 1999, pag. 57).

6. Independenta, care insemna autonomie in viata, posibilitatea de a face alegeri personale, capacitatea de a lua decizii, autocontrolul personal, prezenta unor valori si scopuri clar definite, auto-conducerea in viata.

7. Integrarea sociala, care se refera la prezenta unui status si rol social, acceptarea in diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de munca stimulativ, participarea la activitati comunitare, activitatea in organizatii neguvernamentale, apartenenta la o comunitatea spiritual-religioasa.

8. Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la vot, dreptul la proprietate, la intimitate, accesul la invatatura si cultura, dreptul la un proces rapid si echitabil etc. (vezi si Indicatorul Libertatii Umane, cu 40 de itemi, in Zanc Ioan, Iustin Lupu, 2004, pag. 164).

In contextul activitatii din domeniul medical, se impune gasirea unor criterii

operationale pentru masurarea calitatii vietii pacientilor (Rumboldt, 1997). Printre

modelele existente, se pot aminti: modulul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson (Henderson, 1996, 1977) si cele 12 activitati cotidiene Roper Nancy (1990) esentiale pentru un pacient.

Cele 14 nevoi fundamentale ale pacientului propuse de Virginia Henderson

sunt:

1. Respiratie normala.

2. Alimentatia (a bea si manca) adecvata.

3. Eliminarea excretiilor corporale.

4. Miscarea si mentinerea unor pozitii corporale dorite.

5. Somnul si odihna.

6. Selectarea unor articole de imbracaminte potrivite - imbracare si

dezbracare.

7. Mentinerea unei temperaturi corporale normale, prin adaptarea

imbracamintii si modificarea mediului ambiant.

8. Mentinerea curateniei corporale si protejarea tegumentelor.

9. Evitarea pericolelor din mediul de viata si evitarea ranirii/traumatizarii

altora.

10. Comunicarea cu semenii prin exprimarea emotiilor, trebuintelor,

temerilor si opiniilor.

11. Practicarea cultului religios la care apartine.

12. Munca, ce da sens si valoare vietii.

13. Jocul si participarea la activitati distractive.

14. Invatarea, descoperirea satisfacerea curiozitatii si folosirea serviciilor medicale accesibile/disponibile. (vezi Adam E. 1991, pag 14-15)

Cele 12 activitati vitale pentru un pacient sunt, dupa Roper Nancy, urmatoarele:

1. Mentinerea unui mediu de viata sigur si sanatos.

2. Comunicarea cu semenii.

3. Respiratia.

4. Hrana si bautura / satisfacerea minimului de hrana si apa.

5. Eliminarea excretiilor (urina si materii fecale).

6. Imbracarea si curatenia corporala.

7. Controlul temperaturii corporale.

8. Mobilitatea corporala.

9. Munca si jocul.

10. Exprimarea sexualitatii.

11. Somnul.

12. Moartea/decesul.

Ce determina calitatea vietii? (Carr, Higginson, 2001, pag. 1360).

a. Gradul in care sperantele si ambitiile proprii se realizeaza in viata cotidiana.

b. Perceptia pozitiei in viata a persoanei, in contextul cultural si axiologic in care traieste si in raport cu scopurile, aspiratiile, standardele si preocuparile proprii.

c. Evaluarea starii proprii de sanatate, prin raportare la un model ideal.

d. Lucrurile ce sunt considerate importante in viata persoanelor.

INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CALITATII VIETII

Numerosi cercetatori s-au ocupat cu prezentarea sintetica a unor instrumente destinate evaluarii calitatii vietii in practica medicala, intre care se remarca: Bowling (1997), Orley si Kuyken (1994) si Leplge si Hunt, (1997).

I. Instrumente globale : Cum este Flanagan Quality of Life Scale ( scala de evaluarea vietii a lui Flanagan, Flanagan, 1978), care masoara satisfactia personala in 15 domenii distincte ale vietii, dintre care mentionam: securitatea financiara, sanatatea, relatiile cu rudele si prietenii, invatarea, activitatea profesionala, creativitatea, socializarea, lecturile si independenta personala. Cei 15 itemi ai instrumentului sunt grupati in cinci scale: bunastarea fizica si materiala, relatiile cu semenii, activitatile sociale, comunitare si civice, dezvoltarea si implinirea personala si timpul liber. Fiecare item se coteaza pe o scala Likert de la incantat la ingrozitor. Scorurile ridicate indica o calitate superioara a vietii.

II. Instrumente generice, care se aplica la mai multe grupuri de subiecti, pentru evaluarea tuturor tipurilor de patologii sau afectiuni, aplicabile in orice unitate medicala sau chiar si in populatia generala.

A. MOS-SF-36 - Medical Outcome Study-Short Form 36 (studiul rezultatului activitatilor medicale, forma scurta cu 36 de itemi, autor principal John Ware jr., 1992) si 8 domenii:

1. Scala functionalitatii fizice, cu 10 itemi: (ex., urcatul mai multor etaje pe scari, parcurgerea pe jos a unei distante mai mari de 1 kilometru. Scoruri intre

2. Scala problemelor cauzate de afectiunile fizice, cu 4 itemi; (ex., ati realizat mai putine activitati decat ati fi dorit; ati fost limitat in ceea ce priveste felul muncii sau altor activitati? Sc. 4-8).

3. Scala functionalitatii sociale, cu 2 itemi; (ex., In ultimele patru saptamani, in ce masura starea dumneavoastra de sanatate fizica sau problemele emotionale, afective au afectat in mod negativ activitatile dvs. sociale obisnuite, legate de familie, prieteni, vecini sau alte grupuri de persoane?; In ultimele patru saptamani, cat de mult problemele dvs. de sanatate fizica sau problemele emotionale, au afectat activitatile dvs. sociale obisnuite (cum ar fi vizite la prieteni, rude etc.)? Sc.2-10).

4. Scala durerilor corporale, cu 2 itemi; (ex., Cat de intens ati resimtit dureri corporale in ultimele patru saptamani?; In ultimele patru saptamani cat de mult va afectat durerea resimtita, munca dumneavoastra obisnuita (inclusiv activitatile casnice din casa si din afara casei? Sc. 2,-12).

5. Scala sanatatii mintale, cu 5 itemi; (ex., Ati fost foarte nervos?; Ati fost calm si linistit?; Sc. 5-30).

6. Scala problemelor cauzate de stari emotionale, cu 3 itemi; (ex., Ati realizat mai putine activitati decat ati fi dorit? Ati redus perioada de timp petrecuta muncind sau cu alte activitati?; Sc. 3-6).

7. Scala de vitalitate, cu 4 itemi; (ex., V-ati simtit plin de viata?;V-ati simtit extenuat?; Sc. 4-24).

8. Scala sanatatii generale, cu 5 itemi (ex., Mi se pare ca ma imbolnavesc mai repede decat alti oameni; Sunt la fel de sanatos ca oricare cunoscut al meu; Sc. 5-25).

B. SIP - Sickness Impact Profile (profilul impactului boli asupra sanatatii, autor principal Marylin Bergner, 1981), compus din 136 de itemi, care evalueaza 12 dimensiuni ale activitatii zilnice:

1. Mobilitatea fizica (cu 12 itemi, ex., Pot urca sau cobori scarile doar cu ajutorul altei persoane; Pot merge pe jos doar daca ma sprijin de cineva);

2. Ingrijirea corporala si activitatile cotidiene (cu 23 itemi; ex., Trebuie sa ma tin de ceva pentru a ma intoarce in pat ;Nu pot face baie singur; am nevoie de ajutorul cuiva);

3. Capacitatea de deplasare (cu 10 itemi, ex., Trebuie sa stau la pat mai mult timp; Nu folosesc deloc transportul in comun);

4. Activitatile casnice (cu 10 itemi, ex., Indeplinesc mai putine treburi casnice ca de obicei; Nu mai pot face cumparaturile pe care le faceam des altadata);

5. Activitati reactive in timpul liber (cu 8 itemi, ex., Consacru mai putin timp activitatilor mele preferate din timpul liber; Nu mai practic nici un fel de activitate fizica recreativa dintre cele pe care le practicam inainte);

6. Interactiuni sociale (cu 20 itemi, ex., Imi vizitez mai rar prietenii; Evit sa am oaspeti in casa);

7. Comportamentul emotional (cu 9 itemi, ex., Rad sau plang pe neasteptate; Am incercat sa-mi pun capat vietii);

8. Vigilenta (cu 10 itemi, ex., Sunt zapacit si ma apuc de mai multe lucruri deodata; Fac mai multe greseli ca de obicei);

9. Comportamentul alimentar (cu 9 itemi, ex., Mananc mult mai putin ca de obicei; Nu consum deloc hrana solida, ci doar lichide);

10. Capacitatea de comunicare (cu 9 itemi, ex., Imi vine greu sa scriu cu mana sau la masina de scris ori la computer; Cei din jur ma pot intelege doar cu dificultate);

11. Somnul si odihna (cu 7 itemi, ex., Stau majoritatea timpului pe jumatate adormit; Dorm mai putin in timpul noptii; spre exemplu, ma trezesc cu usurinta, nu adorm mult timp, sau raman treaz);

12. Activitatile profesionale (cu 9 itemi plus trei intrebari filtru, ex., Nu lucrez deloc; Lucrez perioade scurte de timp, deseori intrerupte de pauze pentru odihna).

C. Duke Health Profile (Profilul de sanatate Duke, autor principal George Parkerson, 1991), cu 17 itemi si 10 scale, pe domeniile:

1. Sanatatea fizica (5 itemi, ex., V-ar fi greu sa urcati scarile intre doua etaje?; Ati avut impresia ca obositi prea repede?).

2. Sanatate mintala/psihica (5 itemi, ex., Ma descurajez/ma las invins(a) prea usor; Ati fost tensionat(a)/agitat(a) sau nervos (-oasa)?).

3. Durerea (1 item, Ati avut dureri in vreo parte a corpului?).

4. Sanatatea perceputa/perceptia starii de sanatate (1 item, In fond/in esenta, sunt o persoana sanatoasa).

5. Incapacitatea (1 item, Imi este greu sa ma concentrez).

6. Stima de sine (5 itemi, ex., Sunt o persoana dificila, capricioasa, irascibila; Sunt multumit(a) de viata mea de familie).

7. Anxietatea (6 itemi, ex., Ati avut probleme serioase cu somnul/cu dormitul?; Ati fost tensionat(a)/agitat(a) sau nervos (-oasa)?).

8. Depresia (5 itemi, ex., Ati fost trist(a) sau deprimat(a)?; Ati avut impresia ca obositi prea repede?).

9. Anxietatea/depresia (cu 7 itemi, ex., Ma simt in largul meu in compania altor oameni; Ati avut probleme serioase cu somnul/cu dormitul?).

10. Sanatate sociala (5 itemi, ex., Sunt multumit(a) de viata mea de familie; V-ati intalnit cu parintii, rudele sau prietenii?(conversatie, vizita)?).

Scorurile mai ridicate la Duke Health Profile indica o stare mai proasta a calitatii vietii pacientilor.

D. WHOQOL -100 - World Health Organization Quality of Life

(chestionarul OMS pentru evaluarea calitatii vietii, WHO, 1995, Bonomi, 2001), cu

100 de itemi, 6 domenii si 24 de dimensiuni, dupa cum urmeaza:

1. Sanatatea fizica, cu 3 dimensiuni: vigoare si oboseala, durere si disconfort, somn si odihna.

2. Sanatatea psihica, cu 5 dimensiuni: infatisarea personala, starile afective pozitive si negative, stima de sine sau increderea in fortele proprii si capacitatile cognitive - gandirea, invatarea, memoria si concentrarea.

3. Gradul de independenta, cu 4 dimensiuni: mobilitate fizica, indeplinirea activitatilor cotidiene, dependenta de medicamente si dispozitive medicale (pentru miscare, auz, vorbire, vedere etc.), capacitatea de munca.

4. Sanatatea sociala sau calitatea vietii in relatiile sociale, cu 3 dimensiuni: relatiile interpersonale, suportul social si activitatea sexuala.

5. Mediul de viata, cu 8 dimensiuni obiective ale calitatii vietii: resursele financiare, libertatea de miscare fizica, protectia muncii sau securitatea muncii, accesibilitatea si calitatea serviciilor medicale si de asistenta sociala, locuinta, accesul la pregatirea personala si la informatii, participarea la activitati in timpul liber, calitatea mediului fizic ambiant (poluare chimica, poluare sonora, intensitatea traficului, climatul fizic, disponibilitatea mijloacelor de transport).

6. Calitatea vietii spirituale, care se refera la aderenta la o organizatie religioasa, la credintele si convingerile proprii.

E. Nottingham Health Profile (profilul de sanatate Nottingham, autor principal Sonya Hunt, 1985), cu doua parti. Prima parte are 38 de itemi, ce evalueaza 6 domenii principale:

1. Vitalitatea (cu 3 itemi, ex.: Sunt obosit tot timpul; Tot ceea ce fac imi cere un efort deosebit).

2. Durerea (cu 8 itemi, ex.: Am dureri insuportabile; Noaptea simt dureri in diferite parti ale corpului).

3. Reactiile emotionale la boala (cu 9 itemi, ex.: Ma simt nervos si tensionat; Imi este greu sa fac fata evenimentelor zilnice).

4. Mobilitatea sau capacitatea fizica (cu 8 itemi, ex.: Nu ma pot deplasa decat in interiorul locuintei; Sunt totalmente incapabil sa ma misc pe propriile picioare).

5. Izolarea sociala (cu 5 itemi, ex.: Ma simt insingurat; Am impresia ca nu am pe nimeni apropiat cu care sa schimb o vorba).

6. Somnul (cu 5 itemi, ex.: Imi trebuie mult timp seara ca sa adorm; Noaptea am un somn agitat si perturbat).

Partea a doua evalueaza 7 domenii ale vietii cotidiene: activitatea profesionala, activitatea casnica, relatiile interpersonale, viata sociala, viata sexuala, petrecerea sarbatorilor si hobby-urile.

Itemii se coteaza dihotomic cu DA = 1 punct si NU = 0 puncte. Cotarea itemilor de la prima parte se poate face in doua modalitati:

1. Se aduna raspunsurile DA de la fiecare scala, se imparte suma la numarul total de itemi ai scalei si se inmulteste cu 100. Se pot obtine scoruri intre 0, care semnifica sanatate perfecta si 100, care inseamna cea mai proasta posibila stare a sanatatii pacientului.

2. Fiecare item are stabilita o anumita pondere, in functie de gravitatea simptomului respectiv. Suma tuturor valorilor ponderate a itemilor scalei da valoarea de 100, care semnifica cea mai proasta stare posibila a sanatatii, iar 0, cea mai buna stare posibila a functionalitatii fizice, psihice si sociale a pacientului. Valorile ponderate ale itemilor cu raspunsuri DA, la prima parte (itemii 1-38) este redata in tabelul de mai jos:

In general, scorurile mai ridicate, apropiate de 100 inseamna o stare mai proasta a calitatii vietii pacientului.

F. SCL-90-R (Symptom Checklist Revised - Inventarul Simptomelor Revizuit, cu 90 de itemi, Derogatis, 1983)

SCL-90-R are 9 scale ale simptomelor primare:

1. Somatizarea (12 itemi, ex.: Am avut stari de lesin, slabiciune sau ameteala; Am avut dureri de inima).

2. Tulburarile obsesiv-compulsive (10 itemi, ex.: A trebuit sa lucrez incet si cu mare atentie pentru a fi sigur ca nu gresesc; A trebuit sa verific de mai multe ori tot ce faceam).

3. Anxietatea (10 itemi, ex.: Am avut stari de nervozitate si agitatie ; Am fost infricosat).

4. Depresia (13 itemi, ex.: M-am simtit trist si deprimat; Viitorul mi-a aparut a fi lipsit de speranta).

5. Sensibilitatea interpersonala sau senzitivitatea (9 itemi, ex.: Am fost excesiv de critic fata de cei din jur; M-am simtit sfios sau stangaci in prezenta persoanelor de sex opus).

6. Ostilitatea (6 itemi, ex.: Am fost cuprins de izbucniri de furie incontrolabile/de nestapanit; Am fost stapanit de la pornirea de a bate, rani sau vatama pe cineva).

7. Anxietatea fobica sau fobii (7 itemi, ex.: Mi-a fost frica sa calatoresc cu autobusul, troleibuzul, tramvaiul, trenul sau metroul; M-am simtit nervos si indispus atunci cand am ramas singur).

8. Psihoticismul (10 itemi, ex.: Am avut senzatia ca cineva strain este stapan pe gandurile mele; Am avut senzatia ca aud voci pe care cei din jur nu le auzeau).

9. Ideatie paranoida (6 itemi, ex.: Am avut convingerea ca cei din jur sunt de vina pentru majoritatea necazurilor mele; Am avut senzatia ca cei din jur ma spioneaza si apoi ma barfesc).

Pentru SCL-90-R se calculeaza scoruri separate pe cele noua scale factoriale, precum si trei indici generali: Indicele de severitate globala, (GSI - media scorurilor la cei 90 itemi); Indicele simptomelor pozitive totale (PST - numarul itemilor cotati cu un scor diferit, mai mare decat 0) si Indicele simptomelor pozitive de stres, PSDI, calculat prin impartirea sumei scorurilor la cei 90 de itemi la scorul Indicelui simptomelor pozitive totale .

Cu cat scorurile sunt mai ridicate, cu atat este mai proasta calitatea vietii persoanei respective.

1. Instrumente specifice ce sunt destinate unor grupe speciale de pacienti si unor patologii sau grupe de patologii distincte.

Pentru domeniul cardiovascular se utilizeaza instrumente cum ar fi:

A. MACNEW - Mac Master-Newcastle Heart-related Quality of Life Questionnaire (chestionarul Mac Master-Newcastle pentru calitatea vietii pacientilor cu boli cardiovasculare, autor Neil R. Oldridge, 1998, si versiunea romaneasca, Oldridge, et al., 2003) cu 27 itemi si 3 scale:

1. Scala functionalitatii emotionale sau psihice (cu 14 itemi, ex.: In general, cat de des v-ati simtit dezamagit, nervos sau nerabdator?; Cat de des ati plans sau v-a venit sa plangeti?);

2. Scala functionalitatii sociale (cu 13 itemi, ex.: Cat de des v-ati simtit slabit sau epuizat fizic si psihic?; Cat de des ati simtit dureri in piept in timpul activitatilor zilnice?);

3. Scala functionalitatii fizice (cu 14 itemi, ex.: Cat de des ati simtit ca cei apropiati nu mai au aceeasi incredere in dumneavoastra, ca inainte de aparitia problemelor dv. cu inima?; Cat de des ati fost incapabil sa iesiti in societate datorita bolii de inima?).

In acelasi domeniu este folosit si chestionarul SAQ - Seattle Angina Questionnaire (chestionarul pentru angina pectorala Seattle, autor principal John

Spertus, 1995) cu 19 itemi si 5 domenii: limitarea activitatilor fizice, stabilitatea durerilor pectorale, frecventa durerilor pectorale, satisfactia fata de tratamentul medical primit si perceptia subiectiva a bolii.

Pentru domeniul cancerului se folosesc:

A. Rotterdam Symptom Checklist (Inventarul de Simptome Rotterdam, autor principal Johanna de Haess, 1990 ) cu 39 de itemi si 3 subscale.

Chestionarul este compus din 30+8+1 = 39 itemi si 3 subscale principale:

1. Scala suferintei fizice produse de cancer (cu 22 de itemi, ex.: M-am simtit obosit(a). Am avut dureri musculare. M-am simtit lipsit de energie/lipsit de putere);

2. Scala suferintei psihice generata de cancer, (cu 8 item, ex.: Am fost foarte nervos, iritabil. Am fost deprimat, (suparat si melancolic, trist). Am fost cuprins de stari de incordare nervoasa);

3. Scala activitatilor zilnice/cotidiene (cu 8 itemi, ex.: Sa urcati scarile de la locuinta; Sa faceti plimbari mai lungi, departe de locuinta; Sa faceti cumparaturile pentru familie).

O apreciere generala a starii de sanatate pe o scala de la 1 (foarte proasta) la 7 (excelenta).

Fiecare item poate avea un scor in intervalul de valori 1-4 puncte, cu exceptia scalei activitatilor cotidiene, unde valorile sunt in intervalul 1-7. Se poate calcula si un scor global al intregului chestionar, ce poate lua valori intre 39-155 puncte.

Cu cat scorurile sunt mai mari la primele doua scale, starea de sanatate a pacientului este mai grava sau nefavorabila. La scala activitatilor zilnice si la scala aprecierii generale a starii de sanatate, scorurile mari indica o functionalitate mai buna a pacientului.

Chestionarul este anonim si se aplica prin auto-administrare, eventual cu asistenta tehnica minima din partea personalului medical si dureaza, in medie, 8 minute. Intrucat face parte din domeniul public, inventarul RSCL este prezentat integral in anexa nr. 1

B. EORTC QOL-C30 (European Organization for Research and Treatment of Cancer Quality of Life C30, Aaronson et al. 1993, 1996), destinat evaluarii calitatii vietii pacientilor cu neoplazii maligne, compus din 30 de itemi si care exploreaza 15 domenii:

1. Functionalitatea fizica (5 itemi, ex.: Va este greu sa faceti o plimbare mai lunga?; Aveti nevoie de o persoana care sa va ajute sa mancati, sa va imbracati sau sa folositi toaleta?).

2. Indeplinirea rolurilor sociale (2 itemi, ex.: Puteti sa va indepliniti obligatiile de serviciu zilnice obisnuite?; Sunteti capabil sa va desfasurati hobby-urile si activitatile preferate din timpul liber?).

3. Functionalitatea psihica, emotionala (4 itemi, ex.: V-ati simtit incordat(a)?; V-ati simtit deprimat, trist, melancolic?);

4. Functionalitatea cognitiva (2 itemi, ex.: Ati avut dificultati in a va concentra asupra unor lucruri (citirea unui ziar, carti, urmarirea emisiunilor TV etc.)?; Ati avut dificultati in a va aminti anumite lucruri?).

5. Functionalitatea sociala (2 itemi, ex.: Starea sau tratamentul medical v-au afectat viata de familie?; Starea fizica sau tratamentul medical v-au afectat activitatile sociale (sa faceti vizite la prieteni, sa mergeti la biserica, la cinema etc.)?).

6. Starea generala a sanatatii pacientului (2 itemi, cu 7 variante de raspuns; Cum

va apreciati, in general, starea dumneavoastra de sanatate din ultima saptamana?; Cum apreciati in ansamblu calitatea vietii dumneavoastra din ultima saptamana?).

7. Oboseala (3 itemi, ex.: Ati simtit nevoia sa va odihniti in timpul zilei?; V-ati

simtit obosit?).

8. Greata si voma (2 itemi, ex.: Ati vomat?; Ati avut senzatia de greata?).

9. Durerea (2 itemi, ex.: Ati avut dureri, v-ati simtit rau?; Durerile v-au tulburat

activitatea zilnica?),

si 6 scale cu cate un singur item:

10. dispneea,

11. insomnia,

12. scaderea apetitului alimentar,

13. constipatia,

14. diareea si

15. dificultatile financiare.

Cele 15 scale se grupeaza pe trei categorii: scale functionale (1-5), scale ale

simptomelor (7-9) si scale cu un singur item (10-15). Se adauga scala starii

generale a sanatatii (6). La scalele functionale si la scala 6, scorurile mai ridicate

indica o mai buna calitatea a vietii, iar la scalele de simptome si cele cu un singur

item, scorurile mai ridicate indica o calitate mai proasta a vietii pacientilor.

Se calculeaza scoruri individuale pe fiecare scala.

Se poate calcula un scor partial pentru fiecare scala care se converteste intr-o

scala cu valori de la 0-100 puncte, in felul urmator: se scade din scorul total scorul

minim, rezultatul obtinut se imparte la marimea intervalului de dispersie a scorurilor scalei si se inmulteste cu 100. Cu cat scorul este mai mare, cu atat starea de sanatate a pacientului este mai buna. Se pot calcula si scoruri standardizate T cu media 50 si abaterea standard de 10 puncte (Norm Based Scoring).

Pentru pacientii pediatrici se foloseste in domeniul neoplaziilor maligne

chestionarele:

A. PedsQL - CM - Pediatric Quality of Life-Cancer Module (modulul pentru cancer al calitatii vietii pacientilor pediatrici, autor principal Varni, John, 1999), care are 27 de itemi si 8 subscale:

1. Durerea - 2 itemi (M-am simtit foarte rau.; Am avut dureri si suferinte la muschi si la incheieturi).

2. Senzatii de greata - 5 itemi (ex.: Am avut o pofta de mancare scazuta; Unele alimente si mirosuri mi-au produs senzatia de greata la stomac).

3. Anxietatea procedurala - 3 itemi (ex.: Testele de sange ma inspaimantau; Intepaturile cu ace (injectii, analize de sange, injectiile in vene), mi-au produs durere si suferinta).

4. Anxietatea legata de tratamentul medical - 3 itemi (ex.: Eram nelinistit si speriat atunci cand asteptam sa fiu consultat de catre medic; Eram inspaimantat atunci cand trebuia sa merg la spital sa ma internez).

5. Ingrijorarea - 3 itemi (ex.: Eram ingrijorat de posibilitatea ca tratamentele urmate sa nu dea rezultatele asteptate; Eram ingrijorat de posibilitatea revenirii sau agravarii bolii mele).

6. Comunicarea - 3 itemi (ex.: Imi era greu sa pun intrebari medicilor si asistentelor despre sanatatea mea; Imi venea greu sa spun medicilor si asistentelor cum ma simteam).

7. Infatisarea fizica - 3 itemi (ex.: Eram jenat daca medicii, asistentele sau parintii ma vedeau dezbracat; Nu-mi facea placere ca ceilalti sa-mi vada cicatricele de pe corp).

8. Probleme cognitive - 5 itemi (ex.: Era greu sa-mi amintesc ceea ce am citit cu catva timp inainte; Imi era greu sa-mi concentrez atentia la tot felul de lucruri).

Aplicabil la copii in varsta de 8-12 ani (eventual prin interviu al medicului sau asistentei) si prin autoadministrare pentru copiii de 13-18 ani.

Se pot calcula scoruri medii pe fiecare subscala in parte ( numarul de puncte

impartite la numarul de itemi ai subscalei) pentru determinarea factorului critic (cel

cu media cea mai ridicata) ce afecteaza calitatea vietii pacientului si un scor global

pe intregul chestionar, prin insumarea scorurilor partiale la cei opt factori ai calitatii vietii pacientului. Autorul nu a comunicat rezultate ale procesului de etalonare al scalei.

Calitatea vietii cotidiene, 11 itemi.

Structura factoriala a chestionarului (Kiddo - 47 itemi): patru factori:

- Bunastarea psihica, emotionala, 14 itemi;

- Bunastarea fizica, 11 itemi;

- Bunastarea sociala, 11 itemi.

B. KINDL (Ravens-Sieberer, Ulrike, si Bullinger. M. 1998) = Chestionar german pentru evaluarea calitatii vietii copiilor si adolescentilor, are trei forme complete.

- Forma A (Kiddy), pentru copii in varsta de 4-8 ani, 40 itemi;

- Forma B (Kid), pentru copii in varsta de 8-12 ani, 40 itemi;

- Forma C (Kiddo), pentru adolescenti in varsta de 12-16 ani, 47 itemi.

Exista forme similare (A, B, C,) si pentru parinti, cu acelasi numar de itemi.

Structura factoriala a chestionarului (Kindl - 40 itemi) cuprinde patru factori:

- Bunastarea psihica, emotionala, 11 itemi (ex.: Am fost foarte incordat si stresat; Am fost fericit si bine dispus);

- Bunastarea fizica, 9 itemi (ex.: Am avut senzatii de greata; M-am simtit activ si plin de viata);

- Calitatea vietii cotidiene, 11 itemi ( ex.: Am participat cu placere la lectii; Am comis numeroase greseli la temele pentru acasa);

- Bunastarea sociala, 9 itemi (ex.: M-am inteles bine cu parintii; Am avut dureri in tot corpul).

Varianta prezentata este B, la care se coteaza invers 20 de itemi. Cotarea inversa se foloseste intrucat Kindl masoara aspectele pozitive ale calitatii vietii pacientilor. Un scor mai mare semnifica o calitate mai buna a vietii pacientului. Se calculeaza cate un scor partial pentru fiecare din cele patru subscale, scorul brut al subscalei nu are relevanta, datorita numarului inegal de itemi pe fiecare factor, de aceea se calculeaza cate un scor mediu pe fiecare factor, care este obtinut prin impartirea scorului total al subscalei la numarul de itemi din subscala respectiva.

Se calculeaza si un scor total al scalei, prin insumarea scorurilor partiale ale celor patru factori. Starea sanatatii mai buna este data de un scor total mai ridicat. Pentru a putea face comparatii, scorul total se poate converti intr-un scor total mediu pentru intregul chestionar.

Utilitatea clinica a chestionarului Kindl se poate folosi pentru evaluarea efectului diferitelor proceduri terapeutice (cu inregistrari baseline si la incheierea tratamentului), pentru realizarea unor comparatii intre diferite grupe de pacienti, cu diferite afectiuni, atat in activitatea clinica precum si in activitatea de ambulator sau a medicului de familie.

Se recomanda folosirea instrumentului si in evaluarea tratamentului individualizat, precum si in planificarea activitatii medicale.

INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA CALITATII VIETII PACIENTILOR

STOMATOLOGICI

In literatura internationala consacrata calitatii vietii pacientilor stomatologici,

cele mai frecvent utilizate instrumente sunt cele prezentate in tabelul nr. 2.

O trecere in vizita recenta a principalelor instrumente pentru evaluarea calitatii vietii in domeniul medical evidentiaza existenta a peste 800 de instrumente generice si specifice.

Se pune firesc intrebarea: la ce servesc aceste instrumente in domeniul sanitar? O sinteza partiala a opiniilor in acest domeniu se concretizeaza in urmatoarele directii de utilizare a instrumentelor generice si specifice pentru evaluarea calitatii vietii:

- Depistarea si supravegherea problemelor psihosociale ce apar in ingrijirea pacientului.

- Realizarea de anchete populationale pentru evidentierea problemelor de sanatate, la nivel societal.

- Evaluarea beneficiilor aduse de tratamentele medicale pentru pacienti.

- Integrarea instrumentelor pentru calitatea vietii in procedurile complexe ale auditului medical.

- Sunt masuratori ale rezultatelor activitatii medicale, ce pot fi folosite la evaluarea eficientei serviciilor medicale.

- Evaluarea rezultatelor obtinute in testarile clinice, mai ales cele solicitate de companiile de medicamente, care au ca indicator central ameliorarea calitatii vietii pacientilor.

- Folosirea acestor instrumente in analizele de cost-beneficiu, ce se practica tot mai mult in domeniul sanitar (vezi si Allen, 2003).

Tabelul nr. 2.

Alegerea unui instrument pentru a fi aplicat in sistemul sanitar depinde, in mod cert, de unele proprietati psihometrice ale acestora, cum sunt: fidelitatea (testretest, Cronbach ., prin injumatatire, forme alternative, Guttman etc.), validitatea (conceptuala, criteriala, convergenta, divergenta etc.), specificitatea si reactivitatea la schimbare.

Nivelurile de fidelitate a catorva dintre instrumentele de evaluare a calitatii vietii folosite la catedra de Sociologie medicala a Universitatii de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca sunt condensate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 3

Indici de fidelitate ai unor instrumente psihometrice utilizate la disciplina de Sociologie medicala

Toate valorile coeficientului de fidelitate interna Cronbach ce au valori de peste 0,70 denota un nivel de fidelitate bun, iar valorile de peste 0,90 arata o precizie a masurarii excelenta. In aceasta din urma categorie se inscriu: SCL 90-R, KIDDO, PEDSQL si KINDL. Rezultate mai modeste ale gradului de fidelitate interna am obtinut la chestionarele: Duke Health Profile, Ch RSCL - Global si MOS-SF36 Global.

Majoritatea instrumentelor prezentate se afla la autor si sunt in curs de validare pe loturi de pacienti din tara noastra. SCL-90-R a fost deja aplicat pe loturi de subiecti si pacienti ce insumeaza peste 400 de cazuri, ceea ce permite intreprinderea unei tentative de stabilire a unor norme specifice pentru populatia romaneasca, ce pot fi apoi comparate cu cele internationale.

Ansamblul datelor si argumentelor invocate in cele de mai sus justifica afirmatia ca tematica centrata pe evaluarea calitatii vietii in domeniul sanitar este, pretutindeni, in plin progres, ceea ce constituie un indemn convingator si pentru cercetatorii interesati din tara noastra.

Anexa nr. 1

ROTTERDAM SYMPTOM CHECKLIST

Instructiuni: Mai jos sunt enumerate o seama de simptome pe care le traiesc pacientii. Va rugam sa precizati in ce masura v-au deranjat asemenea simptome, in ultima saptamana si sa treceti varianta care se potriveste cel mai bine cu starea dumneavoastra in rubrica de raspuns. Chestionarul este anonim, iar datele raman confidentiale.

Variante de raspuns:

Deloc 1 punct,

Putin 2 puncte,

Mult 3 puncte,

Foarte mult 4 puncte.

Simptomul Raspuns

1. Mi-a lipsit pofta de mancare.

2. Am fost foarte nervos, iritabil.

3. M-am simtit obosit(a).

4. Am fost ingrijorat (de starea sanatatii mele, de alte probleme ale vietii etc.)

5. Am avut dureri musculare.

6. Am fost deprimat, (suparat si melancolic, trist).

7. M-am simtit lipsit de energie / lipsit de putere.

8. Am avut dureri dorsale lombare (la spate, la sale).

9. Am fost foarte agitat(a).

10. Am avut senzatii de greata.

11. Am fost lipsit de orice speranta pentru viitorul meu.

12. Am avut dificultati legate de somn (nu am putut dormi bine).

13. Am avut dureri de cap.

14. Am avut accese de voma (am vomat de mai multe ori).

15. Am avut stari de ameteala.

16. Mi-a scazut interesul si pofta pentru viata sexuala.

17. Am fost cuprins de stari de incordare nervoasa.

18. Am avut dureri de stomac.

19. Am avut stari de neliniste si ingrijorare.

20. Am avut stari de constipatie.

21. Am avut accese de diaree.

22. Am avut aciditate la stomac.

23. Am avut de mai multe ori frisoane (tremuraturi de frig).

24. Am avut furnicaturi si mancarime la maini sau la picioare (a trebuit sa ma

scarpin la maini sau la picioare).

25. Am avut greutati de concentrare a atentiei.

26. Am avut dureri in gura la mestecarea si inghitirea hranei.

27. Mi-a cazut parul de pe cap.

28. Am avut senzatii de arsuri sau dureri la ochi.

29. Am avut greutati cu respiratia.

30. Am avut senzatia de gura uscata (uscaciune in gura).

In ce masura ati putut indeplini activitatile de mai jos, in ultima saptamana de zile?

Variante de raspuns:

Deloc, 1 punct,

Numai cu ajutor, 2 puncte,

Fara ajutor, dar cu dificultati, 3 puncte,

Singur, fara nici un ajutor, 4 puncte.

Activitatea Raspuns

1. Sa va faceti toaleta personala (spalat, pieptanat, imbracat etc.).

2. Sa va plimbati in jurul locuintei.

3. Sa indepliniti activitati casnice usoare (curatat cartofi, spalat vesela etc.).

4. Sa urcati scarile de la locuinta.

5. Sa indepliniti activitati casnice mai dificile (spalat haine manual, aspirat praful,

carat galeti cu apa, batut covoare etc.).

6. Sa faceti plimbari mai lungi, departe de locuinta.

7. Sa faceti cumparaturile pentru familie.

8. Sa mergeti la serviciu.

In general, cum va apreciati calitatea vietii dumneavoastra din ultima saptamana? (incercuiti varianta care vi se potriveste).

1. Excelenta,

2. Buna,

3. Destul de buna,

4. Multumitoare,

5. Destul de proasta,

6. Proasta,

7. Foarte proasta.

Va multumim pentru bunavointa!

Varsta ... ani; Sexul M F; Ocupatia ...;

Apartenenta religioasa ...; Ani de scoala terminati ...ani;

Nr. FO. .; Clinica ...; Data completarii ......

BIBLIOGRAFIE

1. Aaronson N. K., Ahmedzai S., Bergman B., et al., The European Organization for Research and Treatment of Cancer QLQ-C30: A quality-of-life instrument for use in international clinical trials in oncology, "Journal of National Cancer Institute", 85: 365-76, 1993.

2. Aaronson N. K., Cull A., Kaasa S., Sprangers M. A. G., The European Organization for Research and Treatment of Cancer (EORTC) modular approach to quality of life assessment in oncology: an update, in Spilker B., editor. Quality of Life and Pharmacoeconomics in Clinical Trials, New York, Raven Press, pag. 179-89, 1996.

3. Adam, Evelyn, To be a nurse, Philadelphia , W. B. Saunders Company, 1991.

4. Adulyanon S., Vourapukjaru J., Sheiham A., Oral impacts affecting daily performance in a low dental disease Thai population, Community Dent Oral Epidemiology, 24: 385-389, 1996.

5. Allen, Finbarr P., Assessment of oral health related quality of life, Health and Quality of Life Outcomes, 1: 40-49, 2003.

6. Atchison K. A. si Dolan T. A., Development of the Geriatric Oral Health Assessment Index, J Dent Educ, 54:680-687, 1990.

7. Bergner M., Bobbitt R. A., Carter W. B., Gilson B. S., The Sickness Impact Profile:

development and final revision of a health status measure, Med Care; 19:787-805, 1981.

8. Bowling, Ann, Measuring health: A review of quality of life measurement scale, Milton Keynes, Open University Press, 1997.

9. Bonomi, A. E., Patrick, D. L., Bushnell, D. M., Martin, M., Validation of the United States' version of the World Health Organization Quality of Life (WHOQOL), 2000.

10. Instrument, "Journal of Clinical Epidemiology", 53, 19-23.

11. Carr, Alison J., Higginson, Irene, J., Measuring quality of life: Are quality of life measures patient centered?, "British Medical Journal", 322:1357-1360, 2001.

12. Cornell J. E., Saunders M. J., Paunovich E. D si Frisch M. D., in Gd Slade (Ed), Measuring oral health and quality of life, Chapel Hill, NC: University of North Carolina, 1997.

13. Cushing A., Sheiham A., Maizels J., Developing socio-dental indicators - the social

impact of dental disease, Community Dent Health, 3:3-17, 1986.

14. De Haes, Johanna, C. J. M., Van Knippenberg F. C. E., Nejit, J. P., Measuring

psychological and physical distress in cancer patients: structure and application of the Rotterdam Symptom Checklist, "British Journal of Cancer", 62: 1034-1038, 1990.

15. Derogatis, Leonard, R., SCL-90-R: Administration, scoring & procedures manual II,

Baltimore, Clinical Psychometric Research, 1983.

16. Dolan T. A., Gooch B. F. si Bourque L. B., Associations of self-reported dental health and general health measures in the Rand Health Insurance Experiment, Community Dentistry and Oral Epidemiology, 19:1-8, 1991.

17. Engquist, C. L., Can quality of life be evaluated?, Hospitals, 16 (Nov.), 97-100, 1979.

18. Ferrans C. E., Quality of life: conceptual issues, Seminars in Oncology Nursing, 6, 248- 254, 1990.

19. Flanagan, J. C., A research approach to improving our quality of life, "American

Psychologist", 31: 138-147, 1978.

20. Henderson, Virginia, Basics principles of nursing care, Geneva, I.C.N. (International

Council of Nursing), 1977.

21. Henderson, Virginia, The nature of nursing, New York, Macmillan, 1996.

22. Hrnquist, J. O., Quality of life: concept and assessment, "Scandinavian Journal of Social Medicine", 18: 69-79, 1989.

23. Hunt, Sonya, M., Mcewen, J., Mckenna Stephen, P., Measuring health status: a new tool for clinicians and epidemiologists, "Journal of the Royal College of General Practitioners", 35: 185- 188, 1985.

24. Kressin N. R., Introduction: symposium on self-reported assessments of oral health

outcomes, J Dent Educ, 60: 485-7, 1996.

25. Leao A, Sheiham A., The development of a socio-dental measure of dental impacts on

daily living, Community Dent Health, 13:22-6, 1996.

26. Leplge, A., Hunt Sonya, The problem of quality of life in medicine, "Journal of American Medical Association", 278: 47-50, 1997.

27. Locker D, Miller Y., Subjectively reported oral health status in an adult population,

Community Dent Oral Epidemiol, 22:425-30, 1994.

28. Lupu Iustin, Ioan Zanc, Sociologie medicala. Teorie si aplicatii, Iasi, Editura Polirom, 1999.

29. Lupu Iustin, Ioan Zanc, Sociologia sanatatii. De la teorie la practica, Pitesti, Editura

Tiparg, 2004.

30. Mcgrath C. si Bedi R., Measuring the impact of oral health on quality of life in Britain

using OHQoL-UK, "Journal of Public Health Dentistry", 63:73-77, 2003.

31. Oldridge, Neil, R., Gottlieb, M., Guyatt, G., et. al, Predictors of health-related quality of life with cardiac rehabilitation after acute myocardial infarction, "Journal of Cardiopulmonary Rehabilitation", 18: 95-103, 1998.

32. Oldridge, Neil B., Dan L. Dumitrascu, Iustin Lupu, Dinu I. Dumitrascu, Gabriela Breaz, Eleonora Vatman, Dana Persa, MacNew Heart Disease Related Quality of Life Questionnaire-the official Romanian version, A brief presentation, "Romanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychoterapies", 3: 189-197, 2003.

33. Orley, J., Kuyken, W., eds, Quality of life assessment in health care setttings, Heidelberg, Germany, Springer Verlag, 1994.

34. Parkerson, George, R., Broadhead, W. E., TSE, C-KJ, Comparison of the Duke Health Profile and the MOS Short Form in healthy young adults, Medical Care, 26: 679-683, 1991.

35. Ravens-Sieberer, Ulrike, si Bullinger. M., Assessing health-related quality of life in

chronically ill children with the German Kindl: first psychometric and content analitycal results, Quality of Life Research, 7: 399-407, 1998.

36. Revicki, D. A., si Kaplan, R. M., Relationships between psychometric and utility - based approaches to the measurements of health-related quality of life, "Quality of Life Research", 2: 477- 487, 1993.

37. Roper, Nancy, Winifred, W. Logan si Alison J. Thierney, The elements of nursing, A

model of nursing based on a model of living, Edinburgh, Churchill Livingstone, 1991.

38. Rumboldt, Graham, Ethics in nursing practice, London, Baillire Tindall, 1997.

39. Slade G. D, Spencer A. J., Development and evaluation of the Oral Health Impact Profile, Community Dent Health, 11:3-11, 1994.

40. Slade G. D., Derivation and validation of a short-form oral health impact profile,

Community Dent Oral Epidemiol, 25: 284-90, 1997.

41. Slade G. D., Measuring oral health and quality of life, Chapel Hill: University of North Carolina, 1997.

42. Spertus J. A., Winder Ja, Dewhurst T. et al., Development and evaluation of the Seattle Angina Questionnaire: a new functional status measure for coronary artery disease, J. Am. Coll. Cardiol, 25, 333-341, 1995.

43. Strauss R. si Hunt R., Understanding the value of teeth to older adults: influences on the quality of life, J Am Dent Ass, 124:105-110, 1993.

44. Ware, J. E., si Sherbourne, C. D., The MOS 36-Item Short-form Health Survey(SF-36).1. Conceptual framework and item selection, Medical Care, 34: 220-223, 1992.

45. Varni, J. W., Seid M., Rode C. A., The PedsQL: Measurement model for pediatric quality of life inventory, Medical Care, 37: 126-139, 1999.

46. WHO, WHOQOL-100, Division of Mental Health, Geneva, 2001.

47. WHOQOL Group, Development of the World Health Organization WHOQOL-BREF

quality of life assessment, Psychological Medicine, 28: 551-558, 1998.

48. Zanc, Ioan, Iustin Lupu, Bioetica medicala. Principii, dileme, solutii, Cluj-Napoca, Editura Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", 2004.