Activitatea preventiva in practica medicului de familie

Activitatea preventiva   in practica medicului de familie

Introducere

Activitatea preventiva reprezinta o componenta a preocuparilor MF, preventia ocupand un loc important in cadrul asistentei medicale primare.

Interventiile preventive recomandate in practica clinica sunt: imunizarea, consilierea, testele screening si chimioprofilaxia, metode ce pot preveni peste 80 de boli.

Pacienti care reprezinta obiectul acestei activitati sunt asimptomatici sanatosi, dar care apartin unor grupe cu risc de a dezvolta o anumita bola.

Specialitatile antrenate in activitatea de preventie sunt reprezentate de: medicii de familie, medicii pediatrii, obstreticieni si internistii.

Medicul de familie, prin activitatea medicala continua pe care o desfasoara este cel care asigura o asistenta medicala atat a omului bolnav, cat si a omului sanatos, prin urmare el este acela care trbuie sa acorde laturei preventive o importanta cel putin la fel de mare ca si laturei curative.

Datorita faptului ca cei mai multi medici din alte specialitati pun accentul mai mult pe latura curativa decat pe cea preventiva, devine necesar ca asistenta medicala primara desfasurata de MF sa includa preventia ca principala masura de mentinere a starii de sanatate.

Medicul de familie este cel caruia ai revine sarcina de a se ocupa de preventie ca principala forma de prevenire a imbolnavirilor (preventie primara). Desigur ca practica pe care o desfasoara MF nu are limite precise, ea extizandu-se in functie de nevoile pacientului, insa acesta are obligatia de a se consulta cu alti specialisti ori de cate ori situatia o impune.

Valoarea preventiei

Clinicienii au in permanenta o intelegere intuitiva a valorii preventiei. Ei sunt aceeia care simt ca dificultatea sau insuccesul unui tratament se datoreaza stadiului avansat de boala, astfel incat interventia preventiva primara este aceea care permite abordarea eficienta si precoce in stadiile presimptomatice ale bolii.

Beneficiile sunt mai evidente la grupa pediatrica si la grupa adultului tanar intre 30 si 40 de ani.

De exemplu, unele boli infectioase cum ar fi poliomelita, care in anii 50 evolua in epidemii cuprizand zeci de mii de cazuri anual, este in prezent extrem de rara datorita imunizarii. In prezent exista doar cateva cazuri de paralizie postvaccinala care se inregistreaza anual. Acelasi lucru se poate afirma si despre alte afectiuni cum ar fi difteria, tetanosul, tusea convulsiva si rujeola, frecvente in copilarie si care au scazut dramatic ca frecventa ca urmare a vaccinarii sistematice.

O alta modalitate de scadere a morbiditatii si mortalitatii o reprezinta testele screening. Astfel implementarea programului screening folosind testul Papanicolau de depistare a displaziei cervicale a dus la scaderea incidentei cancerului cervical invaziv, iar depistarea precoce si tratamentul hipertensiunii arteriale a dus la scaderea cu 50% a deceselor prin AVC (stroke).

Un alt exemplu care evidentiaza valoarea deosebita a screeningului ca masura preventiva o reprezinta depistarea unor boli metabolice sau endocrine, cum ar fi: fenilcetonuria si hipotiroidismul congenital care asociaza un retard psihic sever si a copiilor afectati. In acest sens introducerea screeningului neonatal si a tratamentului pentru depistarea acestor afectiuni permite o dezvoltare normala a functiilor cognitive.

O alta modalitate frecvent folosita in medicina de familie in prevenirea unor boli o reprezinta activitatea de consiliere. Aceasta consta in sfatuirea pacientului de a aborda un stil de viata sanatos si in felul acesta de a preantampina aparitia starii de boala.

Importanta acestei laturi eficiente a activitatii preventive a devenit evidenta o data cu analiza in literatura a cauzelor de deces prin boli cardiovasculare, cerebrovasculare, cancer pulmonar, BPOC, accidente si infecte HIV / SIDA. Numai fumatul singur contribuie la unul din cinci decese de adult.

Nefolosirea centurii de siguranta si consumul de alcool in timpul condusului auto reprezinta o importanta cauza de deces prin accidente de circulatie.

Deasemeni, sedentarismul si factorii alimentari proatogeni contribuie la ateroscreloza coronariana, diabet, cancer, osteoporeza. Prin urmare, activitatea de consiliere alaturi de imunizare si testele screening reprezinta unul din cele mai promitatoare modalitati de preventie in practica medicala.

Aproximativ jumatate din decese se datoresc unor factori dobanditi, extrinseci care implica fumatul, consumul de alcool, droguri, sedentarim, excese alimentare, accidente auto, situatii ce pot fi prevenite printr-o schimbare a stilului de viata in sensul orienterii spre practice sanatoase.

Limite si obstacole in activitatea preventiva

Desi este unanim acceptat rolul serviciilr medicale preventive in practica clinica, deseori se omite aceasta activitate sau se practica ocazional. De ce ? exista o varietate intreaga de factori care limiteaza aceasta activitate:

rambursarea necorespunzatoare a serviciilor preventive de catre serviciile de asigurari;

fragmentarea activitatilor serviciilor preventive de santate din cauza timpului insuficient pe care pe care uneori, medical il are la dispozitia pacientului;

timpul insufiecient pe care pacientul il acorda serviciului preventive recomandat;

existenta mai multor recomandari medicale care vizeaza mai multe surse de imbolnavire si care in mod concret devin inoperante de catre pacient, uneori fiind contradictorii intre ele;

existenta unui anumit sceptism manifestat in primul rand de catre bolnav si uneori chiar de catre medic in privinta eficientei acestor servicii preventive;

eficienta relativa a diferitelor servicii preventive ce creeaza o anumita neclaritate, punand medical in dificultate de a decide care dintre aceste servicii preventive sunt cele mai importante.

Aspecte generale privind asistenta medicala preventiva

Preventia poate fi: primara, secundara si tertiara, toate reprezetand obiectul activitatii MF, dar cu precadere preventia primara

Daca serviciile preventive primare si secundare privesc mai ales indivizii asimptomatici, preventia tertiara urmareste in special preventia complicatiilor ce pot apare la individual deja bolnav. In cadrul preventiei tertiare medicul urmareste pacientul prin intermediul controalelor medicale periodice, urmareste evolutia bolii, controleaza respectarea tratamentului de intretinere, apreciaza cresterea calitatii vietii pacientului si acorda sprijin psihic atat pacientului cat si familiei.

Preventia primara urmareste preantampinarea aparitiei bolii prin masuri aplicate mediului si individului. In aceasta categorie de servicii intra:

interventia asupra mediului: igiena, microclimatul, poluarea, etc.;

stabilirea unui program de imunizari in scopul prevenirii aparitiei unor boli cu potential de morbiditate, invaliditate si mortalitate crescut;

activitatea de consiliere cu privire la evitarea fumatului, promovarea activitatii fizice, dieta adecvata, evitarea consumului de alcool si droguri, evitarea accidentelor prin purtarea centurii de siguranta, etc.

Preventia secundara consta in indentificarea si tratarea persoanelor asimptomatice sau presimptomatice care au un factor de risc de a dezvolta boala. Aceste masuri implica:

metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei congenitakle de sold, prevenirea anemiei feriprive si rahitismului, etc.;

screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului;

examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii cresterii si dezvoltarii a maladiilor congenitale de cord, diabet zaharat;

examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;

testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice ce preced cancerul de col uterin;

testul hemocult pentru depistarea cancerului de col;

mamografia pentru depistarea cancerului de san.

Preventia tertiara impiedica asocierea factorilor care au dus la aparitia bolii, practic previne complicatiile.

Deci asistenta medicala primara preventiva include o gama larga de servicii profilactice primare, secundare si tertiare.

Metode de preventie

Serviciile preventive sunt divizate in 4 categorii: teste screening, consiliere, imunizare si chimioprofilaxie.

Metoda screeningului - este frecvent folosita in cadrul preventiei secundare si necesita anumite precizari:

a)      screeningul reprezinta examinarea initiala a unui individ apparent sanatos, cu scopul de a depista boala intr-o faza presomptomatica, incipienta;

b)      pentru ca acest test screening sa fie efficient este necesar ca populatia care beneficiaza de acest sa se incadreze intr-o populatie cu risc crescut pentru boala pentru care se efectueaza testul;

c)      boala supusa screeningului trebuie sa reprezinte un real interes pentru indivizii care sunt supusi testului;

d)      boala odata descoperita sa poata beneficia de mijloace terapeutice mai eficiente decat in faza simptomatica;

e)      indivizii la care testul screening a fost pozitiv vor fi asigurati ca vor beneficia de masurile cele mai eficiente de control si evaluare;

f)       pentru ca un test screening sa fie aplicabil, el trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

sa fie suficient de sensibil si de specific (sa depisteze indivizii supusi sis a-I diferentieze de cei sanatosi;

sa fie simplu de efectuat si inofensiv pentru cei testate;

sa fie ieftin sis a aduca beneficii cat mai mari.

Consilierea reprezinta acel gen de interventie medicala in care pacientul primeste informatii si sfaturi privind comportamentul personal (exemplu: dieta, activitate fizica, consum de alcool, fumat, etc.) ce ar putea reduce riscul imbolnavirii sau accidentarii.

Imunizarile include vaccinarile si administrarile de imunoglobuline in scop preventive pentru boli la care pacientul poate fi potential expus.

Chimioprofilaxia ca interventie primara se refera la folosirea unor medicamente sau produse biologice adresate persoanelor sanatoase in scopul reducerii riscului dezvoltarii unei boli.

Examinarea periodica a starii de sanatate

Vizitele medicale periodice reprezinta o importanta forma de desfasurare a serviciilor preventive, ele reprezetand principalele forme de prezentare a acestora.

Serviciile recomandate pentru a face parte din continutul examinarilor periodice ale starii de sanatate sunt incluse in tabele in care sunt listate serviciile preventive specifice fiecarei grupe de varsta.

Tabelul nr. 1: 0 - 10 ani

Interventii recomandate Cauze generatoare de deces:

in cadrul ex. periodic 1.cauze cu origine perinatala;

2.anomalii congenitale;

3.sindromul mortii subite;

4.accidente involuntare;

5.accidente auto

Interventii pentru populatia generala

Interventii pentru populatia cu risc

Tabelul nr.2; 11- 24 ani

Interventii recomandate  Cauze generatoare de deces:

1. accidente auto/ alte accidente involuntare

2. omucidere

3. sinucidere

4. neoplasme

5. boli cardiace

Interventii pentru populatia generala

Interventii pentru populatia cu risc

Tabelul nr. 3: 25 - 64 ani

Interventii recomandate Cauze generatoare de deces:

1. neoplasme

2. boli cardiace

3. accidente auto / neintentionale

4. suicid, omuci - 5. infectie HIV

Interventii pentru populatia generala

Interventii pentru populatia cu risc

Tabelul nr. 4: 65 ani si batrani

Interventii recomandate  Cauze generatoare de deces:

1. boli cardiace

2. neoplasm (pulmonary, colorectal,sani)

3. accidente cerebrale 4.boala pulmonara cr obstructive

5. pneumonie gripala

Interventii pentru populatia generala

Interventii pentru populatia cu risc

Tabelul nr. 5: Femeia insarcinata

Interventii recomandate pentru examinarea periodica

Interventii pentru populatia generala

Interventii pentru femeile cu risc

Tabelul nr. 6: Situatii in care medical trbuie sa ramana in alerta