CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Alcoolul:
Cel mai bine 'merge' alcoolul. Este stupefiantul nr. 1 in Germania
si are o istorie multimilenara. Denumirea de 'alcool'
provine din limba araba si inseamna 'cel mai nobil'.
Efectele sale nu sunt insa tocmai nobile: 2,5 milioane de dependenti
in Republica Federala Germania, 40.000 de morti anual, din care
aproape 1.500 decedati in traficul rutier. Bauturile alcoolice sunt
considerate 'mijloace ce ofera placere' (germ. Genussmittel): Fiecare
cetatean german bea anual cel putin 13
litri de alcool pur. Fiecare! Pentru ca
statistica include si copiii si persoanele adulte care nu
consuma alcool. Daunele materiale provocate anual se ridica la 30 de
miliarde de marci germane (15 miliarde ). Asta, fara a
atribui valoare in bani vietilor omenesti pierdute
Reprezentanti din clasa alcoolilor:
Metanol, furfurol, alcool izobutilic, alcool izoamilic, acetaldehida, formiatul
de etil. Toate aceste substante sunt extrem de toxice. Etanolul este
denumirea chimica pentru alcool (corect: Etanolul, sau alcoolul etilic,
este cel mai cunoscut dintre alcooli). Athanol ist die chemische
Bezeichnung fr Alkohol.
Actiune:
Alcoolul actioneaza predominant pe sistemul nervos al omului, mai
ales pe centrii ce coordoneaza functiile cerebrale complexe cum ar fi
constienta si emotiile, si mai putin pe
functiile inferioare, vegetative. Cat de tare este si cat de mult
tine acest efect, depinde de concentratia de alcool din organism, ce
se determina din sange (alcoolemia) si se masoara in grame
de alcool la litrul de sange. Cele mai multe decese survenite in urma unei
intoxicatii etanolice au evidentiat o alcoolemie cuprinsa intre
1,8 si 6,7 grame/l. Concentratiile letale sunt cuprinse intre 5,0
si 8,0 g/l; 90% dintre persoanele ce prezinta aceste valori
decedeaza.
Unele simptome ale intoxicatiei alcoolice acute seamana mult cu cele din intoxicatia cu opiacee. Naloxona, un antagonist al opiaceelor care anihileaza efectele morfinei si heroinei, poate fi eficienta si in cazul intoxicatiei cu alcool. De regula, nu este insa necesar tratamentul medicamentos; de cele mai multe ori fiind suficienta spalatura gastrica urmata de perfuzii. Organismul metabolizeaza in fiecare ora o parte a alcoolului ingerat. La combustia alcoolului, ca si la metabolizarea altor alimente, se elibereaza o anumita cantitate de energie. Un pahar de tuica are valoarea nutritiva a unui ou. Astfel, la consumatorul (potatorul) cronic apare, mai devreme sau mai tarziu, o stare de avitaminoza, deoarece alcoolicii isi asigura mare parte din aportul nutritiv sub forma de alcool, care nu contine vitamine, dar pentru a carui metabolizare sunt necesare respectivele vitamine.
Mahmureala
Consecintele unei nopti lungi de petrecere sunt cu
siguranta cunoscute de toata lumea: o mahmureala
puternica. Aceasta se caracterizeaza prin senzatia de presiune
la nivelul creierului, cefalee intensa, nervozitate si iritabilitate
crescuta, sensibilitate la stimuli externi, oboseala precoce in cazul
efortului fizic, precum si transpiratia profuza si o stare
generala de epuizare, ca dupa o raceala zdravana.
Efecte:
Alcoolul are un efect narcotic care se instaleaza - ca in cazul altor
substante narcotice, precum eterul, cloroformul sau gazul ilariant (oxid
de azot, N2O - n. tr.) - dupa un stadiu initial de iritatie/excitatie.
Aceasta stare de excitatie se defineste insa mai
degraba negativ - prin disparitia inhibitiilor - decat pozitiv.
Forta musculara grosiera creste dupa ingestia de
alcool in cantitati mici, fiind redusa senzatia de
oboseala in timpul starii de excitatie. In acelasi timp,
performanta in ceea ce priveste rezolvarea de sarcini complicate, cum
ar fi conducerea unui autovehicol, este vizibil afectata, chiar la
ingestia de cantitati reduse.
Se reduce nu doar performanta generala, ci si capacitatea de a
aprecia propria performanta.
Reducerea aptitudinilor autocritice este doar una dintre consecintele
tipice ale consumului de alcool. Cantitati mici pot deja slabi
controlul, scad inhibitia, iar 'supra-eul', asa cum a
denumit Sigmund Freud regulile sociale pe care fiecare individ si le
insuseste in cursul vietii, pierde din semnificatia sa.
Dezinhibarea insa este rareori completa. Din fericire,
concentratiile de alcool care produc dezinhibarea totala si care
ar permite trairea necontrolata a unor impulsuri agresive, produc un
efect narcotic atat de puternic, incat persoana in cauza nu mai este in
stare sa comita gesturile pentru care nimic nu le-ar mai inhiba. De
asemenea, se spune ca efectul stimulator al alcoolului asupra starii de
spirit si a emotiilor se explica prin aceeasi dezinhibare,
asociata cu sugestia sociala. Ca multe alte droguri, alcoolul
creste si el sugestibilitatea individului. Pentru ca reduce
autocritica, consumatorul se vede satisfacut in asteptarile
sale: daca doreste sa se inveseleasca, se va inveseli,
daca asteapta ca alcoolul sa-l linisteasca, el se
va calma. La persoana aflata in stare de ebrietate, se
evidentiaza mai ales labilitatea dispozitiei si
sugestibilitatea crescuta: poate face galagie vesela
intr-un moment, iar apoi sa izbucneasca in lacrimi si
sa-si planga viata nereusita. In acest sens,
alcoolul nu-l inveseleste si nici nu-l intristeaza, ci doar
inlatura mecanismele reglatoare care in mod normal echilibreaza
oscilatiile vietii psihice. Intai dispar inhibitiile; apoi
lipseste capacitatea de a efectua munca de precizie,
intelectuala sau fizica; in final, este influentata si
activitatea musculara grosiera, si constienta
individului este tot mai tulburata. In doze foarte mari, alcoolul
determina o stare de narcoza - ce se deosebeste clar de somnul
normal - din care cel ebriat abia poate fi trezit. In doze si mai mari,
alcoolul devine o toxina cu efect letal. Decesul intervine prin
tulburari ale sistemului nervos central: Centrul respirator al creierului
este paralizat, inima si circulatia sanguina se
prabusesc. Un efect evident al alcoolului se observa la nivelul
vaselor sanguine care se dilata. Concomitent, se produce o contractie
a vaselor din interiorul organismului, pentru a pastra constanta
tensiunea arteriala. Pentru ca sangele se raceste mai
repede la suprafata corpului, alcoolul accelereaza pierderea de
caldura. In acelasi timp, el paralizeaza centrul
termogenezei in creier care regleaza temperatura corpului. Multi
alcoolici au inghetat in aer liber, devenind victime ale acestui mecanism
complex.
Alcoolismul:
Fazele alcoolismului, dupa Jellinek:
Consecinte fizice/biologice:
Psihoze determinate de consumul de alcool
1. Betia patologica
Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin
consumul de alcool, cu reunoasterea defectuoasa a
realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau
furia, agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea
violenta pot aparea, in unele cazuri, deja la ingerarea de
cantitati minime de alcool (probabil in urma unei predispozitii
individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral).
Durata acestor manifestari este limitata in timp (5-15 min.).
Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului. Aceste faze sunt
greu de apreciat in expertizele medico-legale.
2. Delirium tremens
Reprezinta o stare grava in care apar halucinatii vizuale
majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie
psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi,
dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii
arteriale. In trecut, starea de delirium tremens era adesea letala,
mortalitatea a scazut semnificativ in ultimii ani multumita unor
medicamente noi.
3. Halucinoza alcoolica
Se aud voci vorbind intre ele, precum si voci comentatoare care
judeca persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de
situatii includ scene de urmarire si asediu si se
asociaza cu anxietate maxima!
4. Gelozia obsesiva a alcoolicului
Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera 'merge' cu
altul. Se manifesta de regula zgomotos si cu un vocabular
ordinar. Originea se gaseste in relatia tensionata a
cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si in
atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. Se adauga
problema impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza
abuzului de alcool, sentimentul de umilire si, nu in ultimul rand, frica
de a-si pierde partenerul de viata.
5. Encefalopatia Wernicke
Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata in
pericol (include somnolenta, paralizia globilor oculari si
ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor).
6. Sindromul Korsakov
Tulbuari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.
Fenomene de sevraj:
Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza,
tremuraturi, dureri la nivelul intregului corp (la nivelul trunchiului),
anxietate, predelir, tulburari de somn.
Un sindrom acut de sevraj reprezinta intotdeuana o indicatie pentru
internarea in spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente
psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea
pierderii de lichide.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1998
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved