CATEGORII DOCUMENTE |
Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
Analiza si masurarea semnalelor modulate in amplitudine
Un semnal modulat in amplitudine (fig.7.21) se exprima prin relatia:
(7.52)
Unde wp este pulsatia purtatoarei; wm este pulsatia semnalului modulator; m - gradul de modulatie. Modulatia in amplitudine poate fi:
simetrica (semnalul de inalta frecventa este simetric fata de axa OX);
asimetrica (alternantele pozitive si negative ale semnalelor de pulsatie wp difera intre ele ca amplitudine).
Gradul de modulatie al unui semnal modulat in amplitudine simetric se defineste astfel:
(7.53)
unde:
Fig. 7.21. Semnal modulat in amplitudine
a. Metoda directa de masurare a gradului de modulatie in amplitudine se bazeaza pe vizualizarea semnalului modulat pe ecranul unui osciloscop si determinarea marimilor A si B (fig. 7.21). Gradul de modulatie rezulta:
(7.55)
Metoda poate fi utilizata pentru semnalele modulate in amplitudine simetrice si pentru m<
b. Metoda trapezului inlocuieste baza de timp a osciloscopului din metoda directa
chiar cu semnalul modulator de pulsatie wm. In acest mod,
infasuratoarele superioara si inferioara vor fi
proportionale in fiecare moment de timp cu semnalul aplicat placilor
care introduc deflexia orizontala. Pe ecran apare un trapez (fig.7.22) ale
carui laturi neparalele sunt rezultatul (in coordonate X - Y)
infasuratoarei semnalului modulat (pe Y).
Fig. 7.22. Ilustrarea metodei trapezului
In cazul modulatiei in amplitudini simetrice, gradul de modulatie este dat de relatia (7.55).
c. Metoda dublei detectii se utilizeaza la aparatele care indica direct gradul de modulatie m. Aceste aparate sunt denumite modulometre. Principiul metodei consta in masurarea gradului de modulatie in amplitudine al unui semnal (fig.7.23,a) prin doua detectii. Dupa prima detectie, cea a semnalului de inalta frecventa (modulat), rezulta un semnal care reproduce infasuratoarea de modulatie (fig.7.23,b). Valoarea medie a semnalului este chiar amplitudinea purtatoarei U0.
Cea de-a doua detectie conduce la separarea componentei alternative a infasuratoarei, care este proportionala cu mU0, de componenta continua, determinata de U0 (fig.7.23,c). Din raportarea celor doua valori masurate (U0 si mU0), rezulta gradul de modulatie m.
Schema simplificata a modulometrului este prezentata in fig.7.24,a. Conditia realizarii primei detectii este ca valoarea constantei de timp t=RC1 sa fie mult mai mare decat perioada Tp (Tp=1/fp) a purtatoarei si mult mai mica decat cea a semnalului modulator Tm (Tm=1/fm).
Fig. 7.23. a) Semnalul modulat; b) semnalul dupa prima detectie;
c) semnalul dupa a doua detectie
Considerand separat grupul detector D-C1-R (fig. 7.24,b) la intrarea caruia se aplica un semnal u(t) de forma (7.52), tensiunea uR la bornele rezistorului R este:
(7.56)
unde rd este rezistenta diodei D in
conductie directa.
Fig. 7.24. Schema de principiu a modulometrului.
Notand cu: se observa ca expresia curentului
care apare dupa prima detectie in punctul A este:
(7.57)
Prezenta inductivitatii L determina trecerea prin instrumentul de masurare M1 doar a componentei de curent continuu a semnalului
detectat de forma (7.57), proportionala cu U0. Din raportarea indicatiilor instrumentelor M1 si M2, rezulta gradul de modulatie m.
Cuplajul M este variat astfel incat indicatia instrumentului M1 sa aiba intotdeauna aceeasi valoare (de referinta) in fiecare masuratoare. In acest caz, scara instrumentului M2 se gradeaza direct in valori ale gradului de modulatie m.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1444
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved